![]() |
Citat:
|
Cand vrem sa schimbam pe cineva, sa ne intrebam mai intai daca am ajuns noi la masura aceea la care vrem sa-l aducem pe celalalt. Cum credem ca putem invata un om sa vorbeasca, cand noi abia silabisim?
In situatia ta am fost si eu, nu pe el trebuia sa-l schimb, ci pe mine. Multa multa rugaciune, mai ales la Maica Domnului. Pr. Arsenie Papacioc ne spune ca Maica Domnului e suparata pe noi ca nu-i cerem nimic. :) Paraclisul, Sf. Acoperamant, astea mi se par cele mai folositoare. Nu mai sta cu el necasatorita! Nu lucreaza Duhul Sfant in relatia asta. Si multe necazuri si neintelegeri vi se trag tocmai din cauza pacatului desfranarii care este foarte mare. Lasa Dumnezeu sa va munceasca raul si sa bage zazanie si neintelegeri tocmai pentru ca traiti in afara voii Lui. E simplu. Pacatul atrage suferinta. Roaga-te la Dumnezeu sa-ti descopere voia Lui cu tine. Nu te incapatana sa schimbi pe cineva cand poate nu este asta voia Domnului cu tine. poate altcineva este destinat, -a sa-l schimbe in bine pe omul asta. Atentia ta trebuie sa fie la relatia in care te afli tu cu Dumnezeu. Faptele mele sunt pe placul Domnului? Asta o fi voia Lui? Am facut azi pe plac Domnului sau barbatului ?etc. Tre sa te hotarasti ce vrei: ori la deal ori la vale. Si sa-i explici si lui. Mai asta e ceea ce-mi doresc, sa merg la biserica sa postesc, sa ma infranez, etc. Vrei, bine, nu vrei, uite eu asta imi doresc si drumurile noastre se despart aici. Staruind tu insati in pacat nu ai sa-l schimbi pe el. Ci asta inseamna ca el te tine pe loc. Si cine stie, poate Domnul il va schimba si pe el in bine prin rugaciunile tale pentru el. Dar ca sa schimbi un om eu consider ca trebuie sa ai timp pentru rugaciune, sa poti sa postesti si sa mergi la Sf Liturghie. Slava Domnului pentru toate! :) |
Fratilor! Nu uitati ce ne invata marele nostru Duhovnic Arsenie Papcioc "e de preferat PACEA dreptatii "
" Doi monahi in pustie: frate, noi doi nu nea-am certat niciodata zice unul, ia hai sa ne certam! Pai cum, intreba celalalt. Pai uite, iau piatra asta si zic ca este a mea, iar tu sa zici imediat ba nu, ca-i piatra mea si uita-asa ne-om certa. Primul ia piatra si zice: uite frate, piatra asta-i a mea. Iar celalalt raspunde: no, daca-i a ta, atunci ia-o! " :) |
Citat:
Noi putem fi asa? Daca nu, inseamna ca suntem departe de ortodoxie! |
Citat:
|
Citat:
|
definitie adulter
Pacatul desfranarii unui om casatorit. Face parte din pacatele care impedica intrarea in imparatia lui Dumnezeu (crestin prtodox = dictionar religios)
Iata cum am fost acuzata de ceva ce n-am facut, si in loc sa verific informatia, m-am grabit sa ma apar. Adevarul e ca tentatia a fost mare. Nu stiu vorbitul pe forum e un lucru bun sau rau, dar iata ca aici am avut curajul sa imi apar punctul de vedere fara sa ma simt amenintata. Ce putea sa-mi faca mie omul care ma acuza de adulter daca el era la km distanta si nici macar nu-l cunosc? Alta era daca ma privea in ochi si-mi spunea vorbe de ocara. Dar chiar si asa, n-ar fi trebuit sa ma intimidez ca doar nimeni nu e Dumnezeu sa ma judece, si in general oamenii se limiteaza la lovirea cu cuvinte, nu ia nimeni o piatra din caldaram sa-ti dea cu ea in cap. Mai sunt amuzanti cei care te ameninta cu expresii de genul "daca nu taci din gura sau stiu eu ce faci vezi ca te ia naiba" (scuzati expresia). de parca ar putea cineva inafara de Dumnezeu sa ne trimita acolo. Poate pentru cei ce fac asta ar trebui sa ne rugam sa fie iertati caci nu sunt constienti cat e de urat acest lucru (sau poate e doar parerea mea). |
definitie desfranare
cu totii stim ce insemana,(depravare, stricaciune) dar poate imbraca si alte aspecte inafara de cel sexual. De exemplu, cand mananci prea mult, cand bei, cand pierzi vremea aiurea. iata de exemplu si eu acum o comit, ca stau pe net la 4 dimineata, in loc sa dorm, caci mi-a plecat omul la pescuit si profit de ocazie sa-l vorbesc pe la spate. Urat, nu? Iar despre acel tip de desfranare de care ma acuzati dvs, credeti-ma sincer ca nu-mi mai amintesc cand s-a intamplat ultima oara. Ma simt oarecum tradatoare ca fac asta, mai ales ca zilele astea a fost mai binevoitor cu mine, iar eu ma fac tot mai recalcitranta si simt ca ma indepartez de el, parca vreau sa-i platesc pentru vorbele necugetate pe care mi le-a zis de atatea ori.
Cateodata ma intreb : oare daca l-as convinge pana la urma sa ma ia cu acte si eventual si cu cununie, as fi totul in regula? as fi multumita cu el sau vreau altceva? Oare nu ar fi ceva fortat, un compromis de ambele parti? Daca cununia religioasa ar fi o garantie a binecuvantarii relatiei de catre Dumnezeu, atunci de ce se mai despart atatia oameni? Oare nu din cauza ca nu sunt capabili (sau cel putin unul din ei) sa respecte juramintele facute la Sfanta Taina a cununiei, sau din cauza ca unul/ambii nu au crezut de la inceput in importanta acestor lucruri sau nici macar nu au stiut ce implica aceasta. Cred ca asa cum nu poti sa-i impui unui om credinta, asa nu poti sa-i impui nici cununia. haideti ca am deviat rau de la subiect si e clar ca daca stau la ora asta pe forum am "issues", plus o durere de stomac bonus. Inca o data va multumesc pentru sfaturi si pentru oportunitatea pe care mi-ati dat-o de a-mi apara drepturile fara sa primesc un bolovan in cap. Doamne ajuta! |
Citat:
Doamne ajută! |
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 07:05:59. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.