Semne de sfârşit de "Sâmbătă"
 

Pentru cei care nu tin cu dinţii de lege:

"Porunca a IV-a din decalog „să sfinţeşti ziua sâmbetei”, era ţinută de evrei cu o rigoare extremă. Chiar Legea impunea această rigoare: orice lucru era oprit în ziua aceea. Neobservarea opreliştii era pedepsită cu moartea (Ieşirea 35,2-3). Interdicţia mergea până la: „foc să nu faceţi în ziua odihnei în locaşurile voastre”. De aceea, când, „fii lui Israel” prinseră pe un om aducând lemne din pustie într-o zi de sâmbătă şi-l duseră înaintea lui Moise, acesta îl osândi la moarte şi israelitenii l-au omorât cu pietre. (Numeri 15,32-36)
Aşa ceva nu încăpea în duhul (iubirea) lui Iisus şi nici îngustimea lor nu o putea răbda. Drept aceea, spre a-i trezi din rigorismul sec al Legii, Iisus vindecă sâmbăta o femeie gârbovă în faţa lor. Mai-marele sinagogii face o observaţie răutăcioasă, răstindu-se către popor, că sâmbătă nu este pemis a se videca oameni.
Iată care era absurditatea interpretării Legii. Împinseseră rigorismul până la a opri orice facere de bine privitoare la om, dar a da vitelor de mâncare şi apă nu era păcat, a scăpa o vită din prijmedie nu era păcat. Absurditatea era aceasta: a face bine omului sâmbăta era păcat, vitelor însă nu. La o aşa socoteală de om, Iisus îi strigă în obraz: „făţarnice”. După vederile tale, o vacă, o oaie, un măgar este mai mult decât un om? Este permis să faci bine unui bou dezlegându-l de la iesle sâmbăta, dar a dezlega o fiică a lui Avraam, legată de 18 ani de gârbovire, nu este permis? Făţărnicie.

Iisus făcea omului bine sâmbăta şi încă în sinagogă. Sinagoga sărea în aer că Iisus făcea bine sâmbăta. În realitate era o mare făţărnicie, fiindcă ceea ce nu suferea sinagoga nu era atât facerea de bine, cât persoana lui Iisus îi era nesuferită, fiindcă Iisus îi dădea absurdiatea în vileag, fără cruţare, şi-i spărgea îngustimea înţelegerii de litera legii. De altfel, acesta este şi semnul că o insituţie îmbătrâneşte, se apropie de moarte când nu se mai menţine decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decădere a oamenilor.
Instituţia sâmbetei îmbătrânise şi ca instituţiile care se apropie de moarte, nu se mai menţinea decât în cârjele literelor Legii. Şi fiindcă sâmbăta, odihna spirituală a omului, nu mai avea decât semnifcaţia exterioară, represivă, Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi.
Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. „Răstirile oficialităţii” către popor nu mai puteau întărzia căderea definitivă a decăderii.

Iisus nu avea nici o atribuţie oficială legată de sinagogă. El era un rabin necunoscut de oficialitatea Templului din Ierusalim, deşi examenul îl luase tot în Templul din Iersalim la 12 ani. Dar Templul s-a temut întotdeauna de examenul acela. Temerea aceasta nu-i era bună. Cărturarii şi fariseii Templului simţeau că tinerelul acela va veni la ei cu un bici de ştreangruri în mână.
Iisus a numit Templul „casă a Tatălui Meu”, şi când era copilaş de 12 ani, şi când a spart bâlciul şi a răsturnat zărăfia din el, dar pe lângă aceleaşi cuvinte a mai adăugat: „iar voi aţi făcut peşteră de tâlhari”. Cu acest drept înfrunta Iisus pe mai-marele sinagogii numindu-l făţarnic.
Altfel, atitudinea lui Iisus în sinagoga Templului ar fi fost de neînţeles omului. Sinagoga era mai mult a lui Iisus decât Templul lui Solomon al Ierusalimului.
Israel cel oficial refuza lui Iisus pe toate căile închipuite această propietate asupra Templului şi sinagogii. Aceasta era lupta surdă între Iisus şi oficialitate.

Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a păcatelor şi a necazurilor din Israel, în favoarea unei clase de conducători, care dijmuiau poporul de viaţă, în numele Legii lui Dumnezeu.
În această situaţie Iisus era un revoluţionar. Un reacţionar de temut. De fapt a şi schimbat sâmbăta Legii fără Duh în Duminica Învierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul şi Adevărul prin Isus.

Femeia s-a tămpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot gârbovă a rămas de mărturia între neamuri a Legii fără Duh.

Trecut-a umbra Legii când Darul a venit. Aceasta însemnează pentru noi, creştinii, Duminica: ziua Învierii."

Ce "interpretare după hermeneutica adventistă" mai doriți, când citiți acest elocvent verset biblic?

"Adu-ți aminte de ziua Sâmbetei să o sfințești pre ea." (Ieșirea 20,8 - versiunea ortodoxă Sinodală 1914)

Nu ar fi nevoie de "15 pagini" de comentarii, ci pur și simplu ar trebui să ne ducem mâna la gură (ortodocși și adventiști deopotrivă) și în umilință să punem genunchiul jos cerând iertare lui Dumnezeu că nu-I respectăm Cuvântul!

N-am spus că au același caracter, ci că sunt deopotrivă de sfinte, fiind inspirate de Duhul lui Dumnezeu. Dacă VT cuprinde legi ce au fost desființate prin Jertfa Domnului, nu înseamnă că e "de rang inferior" și că ar trebui aruncat la gunoi.

Dacă dumneavoastră ortodocșii ați accepta curvia, furtul, crima, etc. m-aș lega și de porunca a VII-a, a VIII-a, a VI-a, etc. Apreciez faptul că n-o faceți, ci chiar luați atitudine pe diferite topice ale forumului, când vedeți atâtea încălcări ale lor. Nu e normal așa?

Doamnă, în ciuda nemintoșiei mele, acest lucru l-am priceput dintru început fără niciun efort. Pare chiar logic să păzești ziua Învierii în cinstea Celui înviat. Doar că e nebiblic și neporuncit de Dumnezeu. Atât.

Știți bine că argumentul majorității nu-L impresionează pe Hristos, dimpotrivă deplânge această stare de lucruri: Matei 7,13.

Vă mulțumesc, chiar am avut o după amiază binecuvântată la Biserică. Vă doresc același lucru la Biserica dumneavoastră!

Frate drag, nu pot să fiu indiferent oricât m-aș forța să fiu politicos. Apreciez totuși că nu sunt împiedicat să-mi exercit credința așa cum o înțeleg din Sfânta Carte

Uite, această amenințare nu ți-o mai apreciez... Dacă ți-am deranjat liniștea sufletului, îmi cer iertare. Nu ești obligat să-mi citești postarea, cu atât mai puțin să-mi și răspunzi...

Trices, aș aprecia dacă aplici și tu față de noi ortodocșii ce-mi recomanzi în fraza a doua. Adică, nu-ți place ortodoxia nu mai intra pe-aici, doar nu te obligă nimeni să citești ce nu-ți cade bine. Asta doar așa, să ne arăți că nu te-a pus nimeni să vinzi castraveți la grădinar, adică cică să ne înveți cum să ne raportăm la Domnul. Trăiește cum te îndeamnă conștiința și lasă-i pe ceilalți să se bucure de aceeași libertate.

Îți spun sincer că nici nu intru măcar pe secțiunile special dedicate Ortodoxiei, decât pe subforumurile acestea de la coadă. Așa că fi liniștit, nici nu citesc, nici nu postez acolo.

La aproximativ zece minute după ce-mi scrii textul de mai sus te bagi într-o discuție între catolici și ortodocși... deci să mai cred?
Îți amintesc că întreg forumul ăsta e creștin-ortodox nu doar una sau mai multe secțiuni. Subforumul ”secte și culte” nu este o invitație adresată heterodocșilor din această categorie de a posta propagandă sectară , ci are doar un scop informativ, la nivel general. Că ați fost tolerați cu tone de dejecții antiortodoxe e altă poveste. Nu întinde coarda prea tare că ști ce se întâmplă!

Ai văzut bine de ce m-am "băgat"... iar subforumul se intitulează "Biserica Ortodoxă în relație cu alte confesiuni".:58:

osutafaraunu te rog citeşte postul meu de mai sus şi încearcă să-ţi înlături vălul de pe minte, lasă pentru 2 minute litera Legii si citeşte cu atenţie ce scrie acolo.

ps: nu tuturor le e dată tâlcuirea Sfintelor Scripturi, ci numai ierahiei Bisericii. Scriprura nu se tâlcuieşte cum îl taie capul pe fiecare! strigă Sf Apostol Pavel. Adevărul nu se înfăţişează cum îi se năluceşte oricărei minţi întâmplătoare.

Atunci interesant ar fi fost sa faca in continuare o distinctie clara intre Sabat si celelalte zile, ori importanta va cadea pe prima zi a Invierii, confirmata mai ales de Cincizecime cand s-a u implinit fagaduintele Vechiului Testament.

Prietene, înainte de a-mi cere mie să citesc cu atenţie, se cade să citeşti tu mai cu atenţie articolele preluate de nu ştiu unde. Măcar greşelile de ortografie corectează-le, dacă greşelile doctrinare ţi se par prea greu de corectat...

Apostolul nu "strigă" asta cu scopul ca noi s-o tâlcuim după cum "îl taie capul" pe altul. Scriptura nu se interpretează "după capul" altuia, ci după cum o interpretează Însuşi Hristos şi Duhul Sfânt ce-L cerem spre călăuzire.