Da, in cele mai multe cazuri asa este.
Pe de alta parte nu putem generaliza. Au fost cazuri cand ambii tineri doreau sa se calugareasca, dar parintii i-au obligat sa se casatoreasca. Acolo mi se pare justificata casatoria alba, daca e cu invoire adevarata din partea amandurora.

Altfel e cum zici: trebuie sa fie si perioade de pauza dar si perioade in care sotii sa fie impreuna. Si cred ca posturile randuite de Biserica dau acel echilibru.

Cat despre cine nu ne crede sa incerce si se va convinge :p

[quote=Silencer;408988]Shtiu ca deja s-a discutat mult despre casatoria alba, si ca multi sunt impotriva, dar totushi ma gandesc mai este cineva care s-ar gandi la asa ceva ? Pentru ca eu in genere nu mai cred ca poate fi gasita o asa persoana...

Mie intodeauna mi-a parut dragostea simpla, "copilareasca" ca sa ii spun asa, mult mai frumoasa decat dragostea normala care include unirea trupeasca... Si incerc sa raman cu acest gand, incerc sa nu il uit... Ce sa ii faci, mai sunt si oameni stranii ca mine, nu poate sa imi placa o chestie doar deatita ca asa e normal, sunt un "nenormal" :D

Stiu ca sunt multe obiectii si idei impotriva casatoriei albe, eu deja stiu asta, asa ca va rog sa nu va osteniti sa scriti despre asta aici, s-a vorbit destul despre asta pe forum.[/QU

Nu sunt familiara cu acest subiect dar as dori sa intreb, daca exista preoti pe acest forum, m-ar interesa care este pozitia Bisericii vis-a-vis de acest subiect. Pentru ca eu personal pana acum nu am auzit de asa ceva.

Totushi cred ca este o diferenta... Eu ma gandesc la casatorie alba nu din cauza ca am râvnă mare... Si nici nu ma gandesc la asta ca o calugarie alba sau cum s-ar mai numi...

E ceva la ce ma gandeam demult... Cu toate ca am shi eu in mine instinctul de "barbat" incerc sa-l înăbușesc... Si dupa cate am aflat nu sunt singurul, mai sunt si altii mai bine, li se mai zice asexuali la asa persoane... Ceea ce am gasit acuma pe google...

Se simte un pic de imaturitate emotionala, casatoria alba e un fel de struto-camila , nu e nici celibat nici casatorie. Unii infloresc mai greu , este posibil sa iti schimbi viziunea odata cu trecerea timpului.

Daca e o pb medicala, legata de hormoni sau doar de gandire, trebuie rezolvata/e. Sa nu crezi ca e o virtute sa te complaci in aceasta situatie gandind ca astfel esti mai curat/a in fata lui Dumnezeu. Pb de acest gen sunt , am vazut si eu pe la TV. Dar Dumnezeu te va ajuta sa le depasesti daca tu vrei, daca tu nu vrei nu face nimic peste vointa ta. Si nu e deajuns sa vreai si atat(adica doar sa te rogi poate o face Dumnezeu vreo minune peste noapte), ci trebuie sa treci la actiune. Nu mai traim in vremea in care minunile erau palpabile , foarte clar vizibile, ca in vremea Sf Apostoli, ci acum , parerea mea, minunile se fac daca te straduiesti si tu, in sensul ca Dumnezeu te ajuta (mai devreme sau mai tarziu) sa ajungi acolo unde iti propui. Iar daca sunt greutati in acest sens nu trebui sa ajungem sa ne suparam pe Dumnezeu(e ca o hula - sa citesti in Biblie( Levitic, Numeri) cat s-a suparat Dumnezeu pe poporul Israelit cand carteau impotriva Lui ca nu le mergea bine in perioada exodului). Problema medicala trebuie rezolvata (hormonal sau/si la psiholog + la Preoti: Spovedanie in primul rand, si cerut sfat in aceasta pb, apoi Sf Maslu si daca e posibil si parintii sa se spovedeasca, ca sa nu atarne te miri ce pacate de-ale lor asupra ta, cu toate ca poate atarna si de la bunici, altfel va trebui sa te chinui un pic mai mult pana ispasesti pacatele lor, dar intotdeauna Dumnezeu ajuta sa nu ni se para crucea prea grea, adica ne da putere, numai sa avem nadejde si credinta in El). Daca e pb banilor, poate se va gasi o solutie si in sensul asta. Trebuie sa o cauti, nu trebuie sa stai cu mainile in san, mai ales ca in cazul tau se poate face ceva, nu e de nerezolvat. Am auzit de un caz in care, un baiat la varsta pubertatii, din nu stiu ce motive a fost internat la spital, si acolo medicii au gresit medicatia si i-au dat hormoni feminini. Rezultatul, o f f slaba dezvoltare a organelor sexuale, plus restul care deriva din hormonii feminini. Mama lui disperata. Nu s-a gandit deloc sa dea in judecata spitalul, ci a cautat solutii. Baiatul a facut tratamente, cel mai mult s-a axat pe cele naturiste, a facut f mult sport, s-a dus la sala de forta ca sa i se dezvolte muschii si hormonii masculini. S-a dus si pe la preoti in timpul asta, bineinteles. Mama lui s-a rugat mult pt el. Dupa cativa ani, baiatul este acum un vlajgan, musculos, dotat cu tot ce-i trebuie, cu multa credinta in Dumnezeu, si cu mult respect pt viitoarea lui sotie, plus o relatie foarte stransa intre el si mama lui. Deci, se poate, ori cat ar fi de greu. Tot ce trebuie e sa vrem. Si Dumnezeu ajuta. Apoi, Slava Lui, tot timpul!

Si calea calugariei e minunata pentru cei ce nu vor sa se casatoreasca si sa aibe copii.
Un exemplu de lucrare frumoasa e aceasta pe directia calugariei: http://www.youtube.com/watch?v=FkZwPgirvv8

Dar pentru cel/cei ce s-au indragostit si si-au gasit perechea nu are nici un rost casatoria alba, mai ales daca simt atractie pentru perechea lor. Iubirea e un lucru binecuvantat, nu scarbos. El nu trebuie reprimat, ci educat.

Pentru cei care vor sa fie cu Dumnezeu, si nu vor o pereche, exista manastirea.

Iar pentru cei care inca oscileaza, sa nu se deznadajduiasca, ci sa se roage, sa aibe rabdare si vor primi raspunsul in inima.

Si sa nu incerce sa-l gaseasca logic, ca si daca rezulta un raspuns din ecuatie, tot nu va avea pace si siguranta in inima.
Raspunsul trebuie sa vina in inimioara, de la Dumnezeu.

Deci ai o identitate sexuala confuza si vrei sa te casatoresti cu cineva care sa vrea..ce?
Un barbat? O femeie?

in vietile destulor sfinti apare casatoria alba

Am si eu o intrebare
 

Dine cate stiu eu, in biserica ortodoxa tot ceea ce se face cu binecuvantarea duhovnicului este admis. Prin urmare daca exista un duhovnic care sa-si dea consimtamantul pentru asa ceva casatoria alba poate fi acceptata dovada fiind numerosi sfinti din biserica noastra care in trecut au trait impreuna in curatie.
Desigur ca trebuie sa ai anumite motive intemeiate ca sa doresti asa ceva si ma gandesc ca este si foarte greu ca sa ispitesti pe celalalt si sa nu faca pacatul desfranarii in alte moduri. Intrebarea mea este ce se intampla daca cei doi au trait in feciorie pana atunci, se casatoresc, practica o vreme casatoria alba si mai infiaza si 2, 3 copii apoi unul din ei se razgandeste si vrea unirea trupeasca?
Sfantul Apostol Pavel spune ca dupa casatorie barbatul nu mai este stapan pe trupul sau deasemenea si nici femeia. Ce trebuie sa faca celalalt in acest caz?

După cum văd eu lucrurile, trebuie să se răzgândească şi celălalt. Nu există o Taină a Căsătoriei Albe, există o Taină a Căsătoriei. În cadrul ei, cei doi soţi sunt legaţi de datoria conjugală, a cărei încălcare este materie gravă.

Ceea ce nu pricep eu este următorul lucru: de ce, presupunând că iubeşti pe celălalt şi vrei să trăieşti toată viaţa lângă el (ea), dar fără legătură trupească, să te mai căsătoreşti ? Asta e o chestie care îmi scapă. În exemplele clasice de căsătorie albă întâlnite în hagiografii, căsătoria era impusă. Mai ştim că, în cadrul Sfintei Familii, Sf Iosif şi Sf Maria nu au avut legătură trupească. Căsătoria, în cazul lor, a fost tot impusă de situaţia în care se afla Sf Fecioară, într-o lume care credea în teogamii tot atâta cât crede şi azi şi era ameninţată de oprobriu public. Dar de ce să te căsătoreşti în mod LIBER alb ? A trăi lângă o femeie nu e păcat, ci păcatul este consumat numai în momentul legăturii trupeşti extraconjugale sau premaritale. Dacă ele nu există, ce te face să te căsătoreşti ?