Nu sunt complementare - fiecare religie se considera autosuficienta, de aici si problema cu excluderea reciproca pe care am afirmat-o mai sus.

Ma indoiesc ca expunerea de mai sus isi merita titlul de "problema fundamentala a crestinismului ".

In orice caz, poate fi gasita in catehism la capitolul "mantuire" unde este detaliata "mantuirea obiectiva" si "mantuirea subiectiva".


Probabil doar tu stii ce ai vrut sa intelegi prin asta.
Aa..probabil te gandesti la mantuire, din perspectiva orientala, ca un fel de "dizolvare in absolut" :68:
Inca o demonstratie ca din treburile astea combinate nu iese ce te astepti.

Din perspectiva crestina nu detaliaza nimic - crestinismul e cel care detaliaza pentru crestinism si o face cuprinzator si la obiect fara a fi nevoie de astfel de "ajutoare".

Or fi poate unele puncte morale aparent comune dar esenta este diferita si mutual exclusiva.

Iti amintesc ca budhismul nu e stiinta ci este religie si nu face decat sa emita teorii din perspectiva religioasa, nu clarifica nimic asa cum o teorie nedemonstrata clarifica tot atat cat una demonstrata a fi falsa.

Mumbo jumbo :35:

E uimitor cum simtul critic de care faci caz ca de un mare bun te lasa in pana exact cand ai nevoie de el mai mult. :68:

Alin, limbajul genereaza conflict prin interpretari subiective diferite, pe aceeasi termeni.

O interpretare onesta este cea care concorda cu propriul bun simt prin raportarea la criterii logice si etice obiective.

Daca interpretarea este raportata la "interes", aceasta este viciata.
"Interesul" poate sa fie individual sau de grup, material sau ideologic.



"Unirea cu Hristos" - interpretarea viciata : Aa..probabil te gandesti la mantuire, din perspectiva orientala, ca un fel de "dizolvare in absolut"

"Unirea cu Hristos" - interpretarea onesta: Are referinte si in credinta mea cand se spune Rămâneţi în Mine şi Eu în voi.


Priveste poza cu mama urs si copilul urs din logo, si vei intelege Unirea.
...

Sa vedem..

"propriul" bun simt nu se raporteaza neaparat si automat la "criterii logice si etice obiective".
Dar poate reclama asta, in lipsa argumentelor.

La fel, in lipsa de argumente..

Deci pana la urma argumentul/interpretarea corecta este....?

Ca sa nu mai vorbim ca si problema ridicata mai sus a ramas si ea in aer.

Frumusete
 

Lumea inseteaza dupa frumusete.

Lumea cauta frumusetea acolo unde nu este,
Lumea cauta elixiruri si accesorii pentru ca nu este constienta de cauza directa a frumusetii.

Cine vrea sa devina frumos in aceasta viata si in cea viitoare
trebuie sa se deprinda sa fie multumit cu ceea ce are.

Cauza frumusetii simple este multumirea cu ceea ce este - santosa sundara.
Cauza frumusetii stralucitoare este multumirea cu putin - santosa tara sundara
Cauza frumusetii covarsitoare este multumirea cu “nimic” - santosa budha sundara


santosa sundara
santosa tara sundara
santosa budha sundara

Mantra: VARA
 

“Vara” inseamna ca “toate fiintele sunt importante”.

De ce sunt importante?

Pentru ca tot binele pe care-l traim vine, in fapt, exclusiv, prin celelalte fiinte.

Nu suntem izolati. Binele nostru depinde intrinsec de binele celorlalti.

A crede ca ne putem asigura o stare de bine separata de binele celorlalti, sau chiar in detrimentul acestora, este o inselare.

Este ca si cum o celula dintr-un organism crede ca poate functiona independent.

Totul este interconectat.

Nu exista niciun punct al realitatii care sa fie izolat.

In budism se spune ca orice forma de bine am experimenta vine, in fapt, prin bunatatea celorlalti.


Faptul ca avem un corp vine prin bunatatea parintilor.

Faptul ca ne putem hrani vine prin bunatatea altora.
…

Fiintele sunt fara greseli si imperfectiuni.
In fapt, amagirile mintii sunt adevaratii vinovati care cauzeaza toate formele de suferinta.


“Vara” inseamna ca toate fiintele sunt importante.
“Vara” inseamna ca depindem integral de bunatatea tuturor celorlalte fiinte.
“Vara” inseamna ca toate fiintele sunt inestimabile.
“Vara” inseamna ca fiintele sunt fara greseli si imperfectiuni.

“Vara” inseamna ca fiintele sunt chiar mai valoroase decat propriul eu. Ele sunt sursa binelui, eul este doar cel ce beneficiaza de acest bine.

“Vara” inseamna ca atunci cand suntem laolalta cu altii trebuie sa ne vedem ca fiind cei mai neinsemnati, contempland in acelasi timp bunatatea celorlalti.

“Vara” inseamna ca atunci cand ceilalti, din gelozie si necunoastere ne insulta, ne ranesc, acceptam aceasta ‘infrangere’ si le oferim ‘victoria’.

“Vara” inseamna ca nestematele si bogatia inimii noastre sunt ceilalti.

mantra
 

Daca i-mi permite-ti domnu senior sa vin cu un exmplu de mantra foarte eficient
mantrele eficiente sunt formate din mai multe cuvinte.
eu folosesc urmatoarea mantra:

"Doamne Dumnezeule miluestema pe mine inselaciunea inselaciunii".
este o mantra care produce o stare de iubire divina.

Ion
cel mai mic dintre cei mici.

Felicitari Domnule Ion!


“I i s u s” ESTE O MANTRA


Ce este cuvantul?

Orice denominare (numire) este o unealta a mintii (mantra).

Ce este denominarea?

Denominarea este fundamentul proceselor mentale conceptuale.

Un proces mental conceptual foloseste in mod necesar “intermediari mentali”/”procese mentale proxy”/”procese mentale agent”/”procese mentale de substitutie”.

Procesul mental conceptual se desfasoara in conjunctie cu alte procese mentale pentru producerea cognitiei, clipa de clipa.

O denominare, definita in sens clasic, este o reprezentare grafica cu sonoritate asociata.

In limbajul nostru avem LITERE cu dubla asociere 'sonora-grafica'...care compun diferite CUVINTE.

Un cuvant, ca sa fie cuvant, trebuie sa indice spre “altceva” decat este el insusi.

Putem spune ca, un cuvant clasic este o tripla asociere “sonora-grafica-fenomen desemnat”.

Pot fi si cuvinte cu dubla asociere, “tactil - fenomen desemnat”, fara grafie si sonoritate. Orice asociere a unui obiect/fenomen cu o amprenta senzoriala este un “cuvant”.


Cuvintele nu sunt nimic in sine

Cuvintele sunt simpli intermediari. Sunt doar semne de circulatie care indica spre “ceva”.

Cuvintele nu sunt nimic in sine. Sunt simple nelinearitati mentale produse prin stimuli - vizuali/unde sonore. Ele sunt “prescurtari/shorcut-uri” catre diferite fenomene, recunoscute in mod conventional de un grup de indivizi.

Cuvantul “m a s a” este un fenomen diferit de masa insasi.

Cuvantul “D u m n e z e u” este un fenomen diferit de ceea ce desemneaza. Este doar o amprenta senzoriala in fluxul mental.

Cuvantul “G-o-d” este un fenomen diferit de ceea ce desemneaza. Este o alta amprenta senzoriala in fluxul mental, care ar desemna ceea ce desemneaza amprenta “D-u-m-n-e-z-e-u”.

Cuvantul “D-i-o-s” este un fenomen diferit de ceea ce desemneaza. Este o alta amprenta senzoriala in fluxul mental, care ar desemna ceea ce desemneaza amprenta “G-o-d”.

Cuvantul “B-u-d-d-h-a” este un fenomen diferit de ceea ce desemneaza.

Cuvantul “I-i-s-u-s” este un fenomen diferit de ceea ce desemneaza.


Impuritatea primara a formatiilor intelectuale

In procesul de formare al limbajului, initial este nevoie de un anumita doza de efort mental pentru a produce asocierea amprentei senzoriale cu fenomenul pe care il desemneaza.

Prin consolidarea progresiva a legaturii neuronale (“proces de invatare”) - apare inerent si impresia ca amprenta este acelasi fenomen cu fenomenul pe care-l indica – asa-numitul produs secundar de izo-identitate.

Pentru ca aceasta impresie este o falsitate se spune ca este o impuritate.

Toate formele de fundamentalism (social, religios…) isi au originea in aceasta falsitate, in impuritatea de izo-identitate conceptuala.

Trezvia conceptualitatii sau constientizarea impuritatii primare a formatiilor intelectuale

Aceasta impresie de izo-identitate este un fenomen mental destul de subtil, care nu poate fi constientizat cu usurinta “in timp real". Ca amprenta este diferita de fenomenul asociat.

Obtinerea acestei capabilitati de discriminare necesita un proces suplimentar de invatare prin care fiecarei legaturi ii este asociata constientizarea disocierii celor doua identitati.

Cand devenim, in timp real, constienti de procesele de asociere si disociere conceptuale atingem un nivel superior de dezvoltare a mintii.

O vigoare deosebita, o trezvie aparte pe care cei ce nu sunt antrenati astfel, nu o poseda.

Mintea incepe sa devina constienta de procesele ei intime prin care se produce cognitia in aspect conceptual, procesul de denominare si distingerea clara a naturii fenomenelor mentale implicate in procesele de asociere.

Deci, cuvantul “I i s u s” nu este Iisus. Cuvantul este o conventie. Dar dificil de constientizat ca este un proces mental separat de ceea ce indica.

Oare?!? Eu stiu ca numele Domnului Iisus Hristos emana lumina. Ce conventie emana lumina?!?
E ciudat sa citim aceste lucruri pe un forum crestin-ortodox.
Ati putea gasi alte cuvinte decat numele Domnului, ca sa exemplificati ideile in care credeti.

Daca o singura denominare ar fi suficienta, atunci toata lumea ar trebui sa repete indefinit "I i s u s".

Daca este suficienta pronuntarea cuvantului "I i s u s" , de ce mai este necesar sa citim vietile sfintilor?

De ce in timpul slujbelor folosim si alte cuvinte decat numele Domnului?

De ce mai este necesara intelegerea virtutilor, lucrarea lor, prin parabole sau explicatii filocalice profunde?


.....pentru ca intelesul cuvantului "I i s u s" nu este atat de facila, precum pare!

Intelesul lui se arata din lucrari, iar lucrarile din intelegeri corecte ale caii.

Cand intelegem corect cuvantul "I i s u s" atunci, intradevar, nu mai avem nevoie de niciun alt cuvant - acesta fiind "regele tuturor mantrelor".

Pana atunci avem nevoie de rationamente si alte cuvinte - unelte ale mintii "mantre", ca sa fim intelegatori cand pronuntam "I i s u s".