Rebecca |
21.01.2013 01:35:11 |
Lumea in care traim este urmarea pacatelor
Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
(Post 496985)
IA TE UITA CE PRETENTIOASA E CUCONITZA ASTA CRESTINA!
CA SA VEZI CE MADAMA ERA BUNICA-MEA!!!!
Nu cauta, asta imi pare si mie drept intru totul. Nu cauta cu lumanarea, nu cauta ca sa se desfete. Dar este exclus oare ca sa caute spre nevointa aspra? Excludeti cu totul aceasta eventualitate, oare?
Si apoi, ce face, oare, femeia crestina (asemenea si barbatul crestin) daca nimereste prost? (nu de alta, dar sunt multe cazuri cu cautari si cu gasiri de surprize proaste) Ce face, bunule, divorteaza???
Ca de ar fi numai cu cautatul, oare unde vom gasi ce cautam la suprafata lumii?....
P.S. Mi-ati face un mare dar daca ati lista, tinind cont de nevoile presante ale profesiei mele de consilier, un sir de "meserii crestine" pentru partea femeiasca.
Sa fie medicina?
Croitoria?
Invatamantul?
Iar celelalte meserii cum sunt?.... Dracesti? Pagane? Preacurvite? CUM???
Asemenea, indicati va rog si alte realitati potrivite femeii crestine! Nu de alta, dar pricep ca dvs. cunoasteti Raiul femeii crestine taman aici pe pamant. Unde e? (macar ca am si eu nevasta si fiica SI LE-AS VOI, DE MA CREDETI ORI BA, FIX IN RAI!)
Indicati asadar, va rog, actuala localizare si actualul continut al Edenului pe pamant! Pentru femei, sa nu le incurc in calitatea mea ignobila de barbat.
Bag seama, frate Zaharia, ca dvs. inca mai alergati dupa o lume mai buna, una speciala pentru mantuire.
Sa inteleg ca lumea creata de Bunul Dumnezeu nu e tocmai buna pentru mantuire.
Ca femeile crestine nu prea isi au locul in ea.
Ca Domnul Insusi a picat pe-aici din greseala... S-o fi pripit, s-o fi inselat, o fi fost neatent... sau cum de a picat tocmai in rahatul lumii asteia, bunule crestin ortodox?
In acest caz, am o veste proasta (sau buna, cum voiti s-o luati): asta, chiar lumea asta mare de rahat, randuita si ingaduita si iconomisita de Bunul Dumnezeu e a mai buna lume pentru mantuire. De fapt e SINGURA LUME pe care Dumnezeu ne-a harazit-o, aia in care a trimis pe Unul Fiul Lui la rastignire pe Cruce. O LUME NUMAI BUNA PENTRU DRAGOSTE, DOMNULE DOCTOR CRESTIN!
In caz ca nu stiati, sau poate ati uitat cu vremea, cu serviciul, cu preanumerosii eretici si ecumenisti, cu necredinciosii ca mine, ma iertati...
|
Lumea in care traim este o lume alterata din cauza pacatului Lui Adam si al Evei si a pacatelor savarsite de catre totii oamenii de la inceputul lumii. Lumea in care traim este rezultatul pacatului adaugit. Este rezultatul nedreptatii, al asupririi, al violentei si cruzimii celor puternici fata de cei slabi. Dumnezeu n-a creat o lume imperfecta: pacatul oamenilor a alterat lumea creata de Dumnezeu.
”Pământul însă se stricase în fața lui Dumnezeu și se umpluse pământul de silnicie. Și a căutat Domnul Dumnezeu spre pământ, și iată, era stricat; căci tot trupul își stricase calea sa pe pământ.” (Facerea 6, 11-12)
”Esența păcatului nu constă în încălcarea unor norme etice, ci în înstrăinarea de viața dumnezeiască, veșnică, cea pentru care a fost făcut omul și către care este chemat în chip firesc, adică prin însăși firea lui. Păcatul se săvârșește în primul rând în adâncul tainic al duhului omului, însă urmările lui rănesc întreg omul. Odată săvârșit, el se răsfrânge asupra stării sufletești, precum și a celei trupești a omului, asupra chipului său exterior, asupra soartei celui ce l-a săvârșit; el negreșit va ieși afară din hotarele vieții lui individuale și va împovăra cu răul său viața întregii omeniri, și, în consecință, se va răsfrânge asupra soartei întregii lumi. Nu numai păcatul strămoșului nostru Adam a avut consecințe de însemnătate cosmică, ci și tot păcatul, al fiecăruia dintre noi , fie el vădit, fie el tainic, se răsfrânge asupra destinelor întregii lumi.”Viata si invataturile staretului Siluan Athonitul, scrise de ucenicul sau, arhimandritul Sofronie, Editura DEISIS, Sibiu, pag.29-30.
<Am vrut să pun mâna pe rădăcina durerii, care nu este alta decât păcatul... Rugându-mă "Pentru pacea a toată lumea și pentru bunăstarea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici", aud deodată, în urechea dinăuntru, înfruntarea amarnică "nu te ruga de Mine să le dau pace, roagă-te de oameni să-și schimbe purtările dacă vor să mai vadă pace pe Pământ"...Lămurit că lucrurile nu stau bine”>
(Părintele Arsenie Boca)
|