Nu cred eu asta. O cred părinţi îmbunătăţiţi. Eu nu fac decât să-i cred pe ei.

Venind de la un student la teologie ortodoxă e prea mult.

O viata inalta nu se bazeaza pe convingeri ci pe trairi...Nu inseamna ca daca interpretiti biblici au zis ca varsta pamantului e de 6000 mii de ani si stiinta spune ca e de 13,7 milioane ,bilblia e mai putin convingaroare.Iar faptul ca un student la teologie iti spune lucrurile astea nu trebuie sa te faca sa crezi ca teologia s-a degradat ci faptul ca studentul e unul atipic...

De acord. Părinţii de care zic erau aşa cum zici tu: aveau convingeri izvorâte din trăiri.

Înseamnă doar că ştiinţa greşeşte.

Ba tocmai că acel student "atipic" asta încerca să spună: că ortodoxia s-a perimat.
De aceea zic: e trist.

Disputa cu privire la varsta pamantului,sau cu privire la teme adiacente pe acest subiect,a cunoscut mai multe confruntari,de-a lungul timpului,intre analiza stiintifica si opinia unor teologi.Champollion,pe vremea cand incepuse primele analize cu privire la hieroglife,s-a confruntat cu multe critici din partea unor prelati care intuiau unde vor duce descoperirile lui.Erau opinii care datau exact momentul potopului biblic si daca Champollion ar fi reusit sa traduca vechea scriere egipteana si ar fi demonstrat astfel ca in perioada presupusa a potopului existase o civilizatie care nu numai ca scapase neatinsa dar si prosperase si mai mult aceea civilizatie nu stia absolut nimic despre un potop de dimensiuni epice(pe care egiptenii,cu obsesia lor pt inmortalizare in piatra a istoriei,cu siguranta l-ar fi consemnat)interpretarea unor teologi si prelati apuseni era buna de aruncat la cos,cel putin din perspectiva datarii.S-a incercat chiar punerea unor bete-n roate prin intermediul lui Antoine Isaac Silvestre de Sachy(care nu-l agrea pe Champollion prea tare,rivalitate profesionala)dar totul a esuat iar Champollion,finalmente,chiar cu pretul propriei sanatati si a vietii,a reusit una dintre cele mai importante reusite pt studiul istoriei antice,schimband pt totdeauna intelegerea si analiza istoriei Egiptului antic.Ar fi interesant de reamintit ca in perioada de inceput a monahismului egiptean au fost cativa calugari(totusi un fenomen izolat)care cu sape si topoare au distrus cativa pereti cu hieroglife crezand ca este o scriere demonica :) Oricum nu a fost o tendinta generala,din fericire pt studiul istoriei antice.

Convingerile ce se bazeaza pe trairi sunt subiective,iar convigerile bazate pe cercetari stiintifice sunt justificate si in general demonstrate.Biblia nu e o carte stiintifica ci una istorica,moral-pedagogica si profetica.Stiinta nu greseste,ea incearca si de multe ori reuseste sa explice fenomenele naturale.Ortodoxia nu s-a perimat,orice religie are o perioada de inceput,apogeu si declin,asta e legea naturala ce se aplica oricarui lucru.

Da am vazut un documentar despre Champollion insa nu retin ce anume spunea hierogliful.Am impresia ca si un englez era lansat in traducerea acestuia dar francezul a reusit in cele din urma.Bineinteles si biserica era cu ochii pe Champollion,asa cum a fost pe Galilei....Pacat!!!

Tinere (?) domn: dă-mi voie să-ţi spun că vorbeşti prostii.
Sfânta Scriptură este de inspiraţie divină. Mai mult, "cartea facerii" este revelaţie dumnezeiască. N-o fi tratat ştiinţific, pentru că oamenii din vremea lui Moise aveau alte preocupări decât ştiinţa, dar asta nu-i ştirbeşte şi micşorează din adevăr.
Ştiinţa n-are cum să pătrundă acolo unde este locul doar al revelaţiei dumnezeieşti: toată firea a suferit schimbări fundamentale după căderea adamică şi chiar şi după potop. Dar lucrurile astea ar fi trebuit să le ştii deja. Şi să ţi le însuşeşti.
Cât despre "legea naturală"... Dumnezeu să te lumineze!

Era vorba de doua ,,cartuse",unul descoperit pe templul de la Abu-Simbel,care contineau de fapt numele unor faraoni,unul fiind Ramses.A fost primul pas,geniul lui Champollion a intuit corect semnificatia.Intradevar si englezii intrasera in cursa pt descifrarea lor dar savantul englez care conducea cercetarile,nu-mi aduc aminte numele lui acum,se impotmolise exact unde Champollion reusise,intrucat englezul incerca o traducere paralela intre greaca si egipteana folosind ,,Rosetta Stone".Insa Champollion avea la dispozitie acel ,,cartus"care nu suferise influente grecesti si a intuit si apoi demonstrat exact acolo unde istoria era doar o mare necunoscuta.Englezul nu i-a pus bete-n roate,a intuit geniul francezului si cred ca l-a admirat.Istoria i-a dat dreptate lui Champollion,pasiunea si determinarea lui nu au fost in zadar,detractorii disparand undeva in anonimatul timpului.

Aveti dreptate,vorbesc prostii de multe ori,dar ce vreau sa spun e ca legendele despre facerea lumii si potop se regasesc in aproape toate religiile ,insa asa cum ati spus oamenii din acea perioda aveau un limbaj limitat si cunostinte reduse, insa ei au redat in conditiile vremii cunostintele lor asupra studiilor facute de inteleptii din acele vremuri.Si totusi studiile actuale care ne dezvaluie mai in detaliu, chiar daca incomplet,''tehnologiile''Creatorului....Ar fi absurd sa credem ca intr-o carte(sau mai multe) se afla toate raspunsurile date de Dumnezeu,cartea ne ofera doar punti de lansare... Stiinta patrunde in materie si inima in Origine.

Nu, nu se află într-o singură carte, fie ea aceea Sfânta Scriptură.
Avem în completare scrierile Sfinţilor Părinţi.

Şi da, ştiinţa pătrunde în materie, cum zici tu.
Dar nu poate pătrunde oriunde. Nu poate (cu toate că are pretenţia, de multe ori) să dea răspunsuri materiale la probleme duhovniceşti.