Un atocunoscator ar trebui sa stie daca respectivul se indreapta sau nu. Am dreptate?

De ce are nevoie un atotcunoscator de rabdare???


1. De ce intervine rar si nu uniform, in sensul de mereu atunci cand apare o posibila nedreptate?
2. Intervenind rar altereaza liberul arbitru mai rar?
3. Este moartea singura "solutie" pe care o poate gasi un zeu atotputernic si benevolent? Ii place sangele?

Cu ei de ce nu a avut rabdare?

Bune intrebari: cand intervine imediat si cand zaboveste in interventia Lui? De fapt stai... nu erau intrebari, ci afirmatii. Ciudat!


Doar ca unul se presupune a fi creatorul creatorului de haos si, in atotcunostinta Lui, stia foarte bine ce avea sa genereze.


De acord: conform definitiei sadismului si al Dumnezeului crestin, nu este sadic. Doar ca unii nu isi explica lipsa de reactia a unui atotputernic si trag concluzia ca pe acesta il bucura deopotriva frumusetea si hidosenia propriei creatii.

In numele anumitor Dumnezei se violeaza si astazi.
...Dar poate nu ai citit Vechiul Testament si ce porunca a primit Moise de la insusi Domnul. Bine, nu avem de unde sa stim daca fecioarele care au fost lasate in viata nu au fost de acord cu un eventual act sexual. Biblia nu spune nimic si nu are rost sa tragem concluzii aiurea. Biblia nu spune nici cate degete la o mana avea Isus, deci nu vom sti niciodata.

Eu cred ca nici nu se bucura, nici nu se intristeaza, nici nu ramane indiferent.

Cel mai bun raţionalist/logician/etc evăr-evăr e dracul.
Aşa că hai cu logica noastră să contrazicem logica Divină.

Intervine in anumite circumstante.

Criteriul este apropierea de El.

Adica cu cat omul face eforturi de a se apropia mai mult, cu atat el devine mai evident pentru om si interventiile sale nu pun probleme liberului arbitru.
Pentru ca omul deja a facut o alegere: l-a ales pe El.

Si ar asculta, dar numai frica.
Asta contravine cu liberul arbitru.

Sigur, teama poate fi un argument pe drumul credintei, cel putin la inceput, dar nefiind insotita de dovezi indubitabile a existentei Lui, este marcata de o permanenta indoiala, deci nu este cel mai puternic argument.

Nu, doar ca oamenii nu trebuie sa faca bine de frica, stiind ca daca vor face altfel, vor fi prompt pedepsiti.
Nedreptatea va fi eradicata la timpul potrivit.

O face destul de "fin" ca sa lase loc si pentru o rezerva de indoiala, pentru o alegere alternativa.
Doar in cazul marilor sfinti, cei care au dovedit o alegere categorica in directia Lui, spulbera orice urma de indoiala.

Probabil nu intelegi importanta liberului arbitru.
Sigur, ai urla "libertate" doar in momentul in care ti-ai da seama ca nu o mai ai.

Este o vorba: "destinul nu inseamna ceea ce ti se intampla in viata, ci ceea ce faci cu ceea ce ti se intampla in viata".
Aceeasi zicala se poate aplica si liberului arbitru.

Daca iesi in ploaie fara umbrela, nu poti spune atunci cand te uzi, ca ploia ti-a incalcat liberul arbitru. Sigur, poti fi dat afara in ploaie fara umbrela, de alt om, fara a avea o vina directa si personala dar iarasi, asta e un fapt la fel de impersonal ca si ploaia, tine de circumstante care nu le putem cunoaste in detaliu, gen cum ai ajuns acolo, de ce acolo si nu in alta parte, etc. insa sunt sigur ca daca s-ar cunoaste, ar apare multe detalii clarificatoare.

Aici discutia poate merge spre cazul "inocentei absolute" ca sa zic asa, ex. copiii care sufera din cauza parintilor sau a circumstantelor istorice, insa pentru astea tot omul este vinovat, Dumnezeu i-a pus destinele in maini si inevitabil destinele lui sunt legate de destinele altor oameni, ce au facut mai departe oamenii cu libertatea care li s-a dat si cum s-a reflectat ea asupra celor din jur, a copiilor lor, este vina si responsabilitatea lor.

Bottom line, nu poti avea libertate fara responsabilitate si responsabilitate fara consecinte.
Inca din Rai, omul a facut o alegere, ii era bine, dar nu stia asta, a vrut mai mult, a sa cunoasca dualitatea bine-rau.
Acum trebuie sa se confrunte cu alegerea sa pana la Sfarsitul Lumii.

Desigur ca stie. Asta nu inseamna ca si intervine. Daca fiul dv e alcoolic, dedandu-se zilnic pacatului betiei, stiti ca o va sfarsi prost. Nu e nevoie sa fii chiar atotcunoscator pentru asta. Si ? Ce faceti ? Il omorati ?


Nu vad legatura. Adica atotcunoscatorii sunt nerabdatori ? Asa va imaginati un atotcunoscator ? Asta se va mantui: il las. Asta nu se va mantui. Pac, il omor !
In acest caz, omenirea are marea sansa de a nu avea un dumnezeu inorog.



Inca odata: Dumnezeu vrea o lume in care sa domneasca ordinea naturala si nu o lume condusa de El trimitand ingeri cu sabia. Miracolele inseamna suspendari ale ordinii naturale. De aceea miracolele sunt atat de rare. Ca, daca ar fi dese, nici nu ar mai fi miracole. Din timp in timp, Dumnezeu face miracole, ca sa nu uite oamenii nici puterea Sa, nici cine a facut legile firii: acela care le poate si suspenda.

Ca regula generala, miracolele date de interventia divina manifesta nu se fac in sensul alterarii liberului arbitru.

Este ceva adevarat in ce spuneti. Moartea a aparut in lume ca solutie la pacat. De aceea a aparut moartea in lume: ca sa nu fie pacatul fara sfarsit.

Pentru pacatosi, moartea inseamna sfarsitul pacatelor lor. Iar pentru drepti, ea inseamna intoarcerea acasa. Cine nu s-ar intoarce cu bucurie acasa, stiind ca tatal sau a pregatit vitelul cel gras ?





Dar nu l-a creat asa. L-a creat frumos, puternic, indraznet, fericit. Dar si inzestrat cu libertate. In ce priveste faptul ca stia ce anuma va face cu libertatea lui, recititi primul raspuns.



Frumusetea creatiei il bucura, dar hidosenia il face sa sufere. In gradina Ghetsimani, Dumnezeu a suferit si a transpirat cu picaturi de sange numai gandindu-se la hidosenia de care vorbiti.


Eu, unul, nu am auzit de crestini care sa violeze in numele lui Dumnezeu. Alti oameni care sa violeze in numele altor dumnezei, am auzit. Aceia sunt pagani, iar dumnezeii acelora sunt diavoli.


Aha, aici vroiati sa ajungeti. Cu placere voi participa la o analiza a versetelor respective pe topicul VT.

Da de ce nu-l paralizeaza Dumnezeu pe inorog inainte sa scrie ? :71:

Gresit, dracul nu e bun la logica, e mai istet decat majoritatea oamenilor care se cred isteti si stie unde sa introduca eroarea de rationament/premize ca sa nu iasa in evidenta pentru ei.
Apararea nu sta in a elogia prostia/nestiinta/non-ratiunea ci a cere lumina de Sus pentru a depasi aceste ispite, "rationaliste".

Pentru că din dicuţiile lui cu alţii mai învăţăm (doar de la unii) şi noi. :))

Descrierea acopera o parte infima dintre ateii existenti. Se presupune ca acestia sunt <5% din totalul ateilor. Majoritatea sunt atei agnostici.

Incerc o traducere de pe un site, cu scop educativ:

1. Diferente in nivelul de cunoastre

Ateii gnostici - nu spun doar ca ei cred ca nu exista zei/deitati, dar afirma de asemenea faptul ca ei stiu ca nu exista Dumnezeu;
Ateii agnostici - nu cred in zei/deitati, dar nici nu afirma ca ei stiu ca nu exista Dumnezeu;

2. Diferente in afirmatii

Ateul negativist - ii lipseste credinta in zei/deitati si atat. El mai este numit si ateu slab sau ateu implicit;
Ateul pozitivist - nu doar ca ii lipseste credinta in zei/deitati, dar afirma si faptul ca zeii/deitatile nu exista. Mai poarta denumirea de ateu puternic sau ateu explicit;

3. Diferente in domeniul de aplicare

Ateul cuprinzator - neaga existenta tuturor zeilor: Zeus, Thor, Yahweh, Shiva etc.
Ateul ingust - neaga existenta omni-Dumnezeului traditional, cel atotcunoscator, omnibenevolent, atotputernic.

4. Diferente in evaluarea rationamentului fata de teism

Ateul neprietenos - crede ca nimeni nu este indreptatit, din punct de vedere rational, pentru a crede in zei/deitati;
Ateul indiferent - nu are o parere formata in legatura cu faptul ca altii sunt sau nu justificati in a crede in zei/deitati;
Ateul prietenos - crede ca o parte dintre teisti au motive rationale in a crede in zei/deitati.

5. Diferente de abordare
Ateul inchis in sine -nu a si-a dezvaluit inca in mod public non-credinta;
Ateul deschis - si-a dezvaluit non-credinta majoritatii oamenilor ce-l inconjoara;

6. Diferente in modl in care actioneaza
Ateul pasiv - nu crede in zei dar nu incearca sa influenteze lumea cu aceste convingeri in favoarea ateismului;
Ateul evanghelic - incearca sa-i convinga si pe altii in a renunta la credinta;
Ateul activ - actioneaza in numele cauzelor de care beneficiază în mod special atei (dar nu in mod necesar doar atei). De exemplu, el se straduieste sa diminueze discriminarea fata de atei, sau actioneaza in favoarea separarii bisericii de stat.
Ateul militant - foloseste violenta pentru a promova ateismul sau pentru a distruge religia (de multe ori aceasta denumire este atribuita in mod eronat ateilor evanghelici, non-violenti, cum este Richard Dawkins)

7. Diferente de religiozitate
Ateul religios - practica religia dar nu crede in zei/deitati
Ateul non-religios - nu practica religia

Evident, lista nu doreste a fi exhaustiva dar poate ajuta pentru orientarea celor care doresc sa o faca.

In plus as adauga apateistii - sau ateii pragmatici - cei care actioneaza cu apatie, indiferenta si lipsa de interes cu privire la credinta sau non-credinta in Dumnezeu.
Un apateist nu este interesat in a accepta sau nega exista zeilor. Acesta traieste ca si cum zeii nu ar exista si isi explica fenomenele naturale fara a face apel la deitati. Existenta zeilor nu este respinsa, insa multi sunt catalogati ca fiind nenecesari si fara de folos. In viziunea acestora zeii nu furnizeaza un scop in viata si nici nu influenteaza viata de zi cu zi.

Da si link -ul de la site, asa e frumos :)

ricearddauchins.ro