Citat:
În prealabil postat de Florinvs
(Post 502951)
Fiecare om, indiferent ca este barbat sau femeie, trebuie sa presteze o munca legala, utila societatii, de preferinta intr-un domeniu conform cu aspiratiile fiecaruia!
Este adevarat ca sunt anumite meserii care nu ar fi potrivite pentru o femeie (tractorist, tamplar, sofer, electrician, strungar, mecanic de locomotiva, etc), meserii care au un anumit "specific"" masculin!
In privinta impacarii serviciului si carierei cu viata de familie, sunt convins ca daca exista intelegere si sentimente adevarate intre cei doi parteneri, aceste doua aspecte ale vietii sociale pot fi ïmpacate""! De altfel, inainte de 1990, atat barbatii cat si femeile erau incadrate in campul muncii si existau destule familii fericite!
|
Daaaa, tare bine mai era. La tara la bunica mea, toate femeile care aveau fete maritate cresteau nepoti. Cel mai adesea, copiii erau adusi la bunica la cateva saptamani dupa nastere si ramaneau acolo pana la 6 ani cand plecau la scoala. Era minunat, nu tu alaptare la san, nici ingrijire, ca bietele bunici aveau norma la CAP... stii cum se rezolva problema?... copilul era lasat legat de pat intr-o camera goala si eventual cat mai intunecata, ca sa doarma mai bine.
Alte mame se mai descurcau cu cresa... o alta minunatie. Fratele meu a beneficiat cateva luni de acest loc minunat si la 9 luni nu putea sa stea in fundulet intre perne, era muuuuult in urma fata de dezvoltarea normala a unui bebelus de varsta lui. Atunci l-a luat bunica din Bucuresti, care era pensionara si intr-o luna l-a pus pe picioare... doar urmele rahitismului au ramas amintind de lipsa laptelui matern.
Numarul mare de avorturi din perioada comunista nu se datoreaza numai lipsei de bani... imposibilitatea de a te ingriji de copii era o problema reala... Pe fondul necredintei si nonsensului se grefau toate lipsurile aduse de comunism. A fost o perioada cruda, nu trebuie niciodata data exemplu... mai ales de cei care nu o cunosc, incercand sa-i convinga pe cei care au suferit atunci.
Nu cred ca oamenii trebuie (in sensul de obligatie, datorie) sa presteze o munca utila societatii, oamenii sunt datori sa munceasca ca sa se intretina pe ei si familia lor. Cu cat familiile sunt mai bune, cu atat societatea, care este alcatuita din familii, va fi mai buna. De aici rezulta ca o femeie care isi educa copiii si ingrijeste de familie e mai utila societatii decat daca ar face o munca "utila" gen casierita la supermarket, consilier make-up, vanzatoare, secretara, etc, etc.
A nu se intelege ca am ceva impotriva angajarii femeilor, ba din contra, cred ca e foarte bine sa faci ceva util, sa castigi ceva banuti, dar o angajare serioasa ar trebui sa fie ceva ca in Japonia unde femeile foarte tinere, abia iesite din scoala lucreaza masiv, apoi se casatoresc, au copii si majoritatea se retrag de la munca si revin in campul muncii abia cand copiii sunt mari.
Ideea e ca poti munci ceva (in special chestii care se pot face de acasa), dar este imposibil sa te dedici si familiei si muncii in acelasi timp. Una va trece obligatoriu pe locul doi.