cred ca eu nu as putea da niciun sfat pentru ca eu nu am jucat niciodata,nu am avut curiozitatea.cred ca pentru cei mai multi e un divertisament.cred ca pacatul incepe atunci cand uitam de Dumnezeu si ramanem robiti de un gand,o fapta.tu te gandesti doar la acel lucru si uiti de Dumnezeu.

Apoi poti sa te si joci,insa cu masura si cand vine vorba de rugaciunii si metanii aici nu ne mai jucam ci la modul cel mai serios luam atitudine.Intr-adevar jocurile ca si multe altele sunt o amagire,pentru a ne acapara timpul si a ne indeparta de cele sfinte.

La fel si la mine.Joc Freelancer online.Am fost de citeva ori pentru citeva zile la manastire,pentru a vedea cit sufar din lipsa.Chestia este ca NU SUFAR daca lipseste.Dar partea ciudata e ca acasa,NU POT sa ma abtin,din cauza saturatiei de a sta cu gindul tot la Dumnezeu.Motivul,cred eu,este ca nu apare BUCURIA (a fost odata) din acele ginduri spre Dumnezeu.Asa ca,mai am de muncit,si prin rugaciune,Dumnezeu o sa ma indrepte in directia cea bune,sau,cumva,ma va face sa inteleg ce trebuie sa fac pentru ca sa-L gasesc.
PS: conditiile in care traiesc,permit sa fac cele scrise aici.
Amin.

Majoritatea jocurilor aparute pe piata intr-un an nu sunt decat entertaiment.La fel ca si in cazul literaturii,muzicii,cinematografiei etc.Dar la fel ca si in celelalte domenii enumerate,exista capodoperele,productiile ce se incadreaza cu usurinta la categoria ''Arta''.Un joc ce se incadreaza in aeasta categorie trebuie sa te impresioneze din punct de vedere al povestii(storyline),muzica,design,atmosfera creata etc.Din pacate multi din utilizatorii acestui forum sunt totali paraleli cu domeniul si intra intr-o discutie de genul asta,cu niste prejudecati dezgustatoare.Pt. ei,Arta in genereal reprezinta o pierdere de timp,ca vezi doamne nu mai au destul timp sa-si venerezi zeul.

Cei pe care ii faci paraleli cu domeniul au dreptate.Consider ca am dreptul particip la thread deoarece am ore petrecute in jocuri mai mult decat 90% din forum la un loc(spre rusinea mea).
Tu,necunoscandu-l pe Dumnezeu nu poti avea termen de referinta si deci nu poti cunoaste cum se comporta sufletul atunci cand e in preajma jocurilor si atunci cand nu este in preajma jocurilor.Eu,Doamne ajuta,m-am vindecat.(adica am fost vindecat)
Cei ce credeti ca jocul e o arta va inselati amarnic.

Nu lua postul meu ca pe un atac la persoana,ci i-al ca pe un argument intaritor la cele spuse de colegii mai in varsta de pe forum.

Feriti-va de jocuri

I fixed that for you

Sunt jocuri din care ai ce învata, ma refer la cele cu o grafica si programare sofisticata. Jocurile sunt un fel de barometru al evolutiei tehnologiei computerelor si sunt produsul unor minti deosebit de instruite iar a fi la curent cu cuceririle tehnicii si artei nu cred ca e rau ci bine. Domnul nu ne cere sa fim prosti ci întelepti.

Dar din pacate cele mai multe jocuri au o atmosfera malefica, care poate afecta negativ.

Re
 

Cand mi-am luat calculator jucam tot felul de jocuri gta fifa counter-strike etc etc. Dupa ce m-am concentrat mai mult pe viata spirituala, am realizat ca jocurile acestea nu ma ajuta la nimic. Mai folositor este sa citesc o carte sau altceva, decat sa imi pierd timpul apasand pe bitoane, iar ca sa te calmezi e mai rezonabil sa spui o rugaciune decat sa te joci.

Ma mai joc sah sau conquiztador, in restu nu prea ma joc.

Iti spun eu ce legatura are. Veneam acasa de la Sfanta Liturghie si jucam Counter-Strike. Simteam ca in inima mea(nu in minte) patrunde un gol si pierdeam tot ce am acumulat in dimineata aceea de la Sfanta Liturghie. E si normal ca nici prin gand nu ar trebui sa iti treaca sa omori oameni. Si ce distractie mai e si asta? E de fapt o sete de violenta. Cu ce te hranesti aia devii...
Mai in colo nu am mai jucat Counter ci doar Fifa si dupa aceea nici Fifa.

Atomic Bomberman si atat. Daca stiti sa jucati foarte bine, lasati-mi un mesaj pe privat si il jucam online. :)

Da, si cartile "afecteaza negativ". Sa le dam foc.

Serios acum, e valabil pentru toti oamenii: cand nu esti in stare sa discerni intre o forma de divertisment (sau arta) si realitate, inseamna ca fie ai sub 18 ani si parintii te lasa cu orele in fata televizorului/calculatorului, fie esti mult mai mare dar mintea nu te ajuta foarte mult.

Nu vad de ce oamenii care sunt in stare sa faca aceasta diferenta sa nu aiba acces la aceste forme de arta sau divertisment, doar pentru ca altii s-au nascut mai predispusi la manipulare. Spun asta pentru ca asa reiese din mesajul tau ("jocurile nu sunt bune" --> "ar fi mai bine fara ele").