iarta-ma oni91 ca sunt plin de egoism shi nu-mi inchipuiam ca se vadeshte pana shi in ce scriu, dar asha o fi, ca itzi dai seama de cine este egoist, deshi mie mi s-a intamplat ca parerea pe care mi-o faceam la prima impresie sa fie total aberanta cu atat mai mult cu cat respectiva parere mi se forma pentru nishte stupide crednitze ale bunului plac neavand nici cea mai mica urma de veridicitate sau macar de ar fi fost in conformitate cu ceva duhovnicesc sau ce avea vre-o relevantza....

dar reintorcandu-ma la vorbele tale, poi se specifica in Apocalipsa ca vor invia treptat iar in final inainte de judecata vor invia totzi mortzii din toate timpurile shi vor lua trupul pe care l-au avut....... deci vor invia treptat chiar shi in trupuri, iar pana atunci sufletele vor locui unele in iad, altele in rai sau altele fiind moarte se vor trezi direct acolo, ca shi dupa o noapte de cateva sute sau mii de ani... Deci Sfintzii care au intrat deja in Imparatzia Cerurilor, aceia sunt vii in Duhul Sfant al Proorociei shi ne inlesnesc milostenia lui Dumnezeu intru Hristos...

deci da, unii vor fi feritzi de judecata shi vor invia pentru viatza ca au fost buni cu fapte curate, iubitori de adevar shi dreptate, cinstitzi, miloshi, smeritzi shi au suferit multe rele asupra lor fara de vina.... iar ceilaltzi care din contra au facut rautatzi shi ticaloshii shi s-au desfatat cu belshugul lumesc hulind adevarul shi dreptatea shi milostivirea shi cinstea aceia invie pentru judecata...

Poi de acolo ca ei au biruit lumea shi au intrat in Imparatzia Cerurilor fiind Primitzi de Hristos, fiindca au ascultat de "Duhul Tau cel Bun care ma va povatzui la pamantul Dreptatzii" shi au avud roade vrednice de pocaintza lor..... Deci sunt deja in RAI, loc de unde aud shi vad pe cei ce se roaga lor shi continua lucrarea Tatalui prin Fiul, de Mantuire a neamului omenesc.

vsovi, si mai este ceva:daca oamenii ar fi deja in rai sau in iad, ce rost mai are judecata de apoi dupa invierea mortilor?ii judeca din nou?pentru ce?

si mi-a mai sugerat ideea ca Lumina care vine la inviere "numai la ortodocsi" poate sa fie si de la dracul....ca sa amageasca crestinii...ceea ce nu este chiar exclus daca stam bine sa ne gandim pentru ca dracul se poate preface si in inger de Lumina...dar sa nu va suparati pe mine ca v-am spus acestea, as vrea doar o contraargumentatie, pentru ca intr-adevar mi se pare o inselare ca oamenii se roaga de exemplu la icoane in rog sa se roage direct lui Dumnezeu...de ce este nevoie de icoane totusi?de ce nu ne putem ruga direct lui Dumnezeu fara sa interpunem intre El si noi un obiect, chiar si cu chipul lui Iisus de ar fi acesta?

Draga oni91,gasesti raspuns la toate intrebarile si framantarile tale in rubrica secte si culte.Acolo sunt topicuri despre inchinarea la icoane,judecata particulara si universala,etc.In acele topicuri vei gasi si foarte multe argumente biblice,favorabile si explicabile pt. tot ceea ce inseamna Ortodoxia si toata doctrina ei:)

ONI91,Dumnezeu zice in bible ca ,citez:OMUL IN CINSTE FIIND N-A PRICEPUT ,ASEMANATU-SA DOBITOCELOR FARA DE MINTE.Adica vrea sa spuna ca l-a facut in rai pe Adam imparat peste toate ,dar el pacatuind ,si noi ca el ,ne coborim cu gindirea la nivelul animalelor ,adica unora le convine sa nu aiba aceasta CINSTIRE cu care i-a cadorisit Dumnezeu. Vezi dar ca EL a stiut ca vor fi destui si din astia!care gindesc la un nivel mult mai jos decit ne-a harazit Cel de SUS.

oni91: daca te rezumi la a citi biblia, nu vei avea imaginea completa, caci precum tuturor le lipseste Duhul Sfant, si din care au avut Sfintii din abundenta, si tie iti lipseste si nu poti intelege pe deplin ceea ce citesti. Pentru asta avem nevoie de scrierile Sfintilor.
In ceea ce priveste sufletul dupa moarte, vei vedea, ca pe unii Dumnezeu ii ia la El imediat. Vei gasi relatari in PATERIC, si despre oameni care au murit si au dat marturie si dupa moarte, treziti fiind pentru scurt timp; dar si despre oameni, precum Sf. Serapion, care povesteste despre Sf. Antonie, pe care Dumnezeu L-a luat la El imediat dupa moarte, ajuns fiind la indumnezeire.
Nu stiu de ce unii oameni se cred pe ei cei mai destepti, si nu accepta ca altii i-au intrecut cu mult in intelegere. Sfintii sunt astfel de oameni.
La Mormantul Domnului nu are puterediavolul, ca sa faca astfel de minuni precum Lumina de Pasti. Dar stai, ca vor veni curand proorocii mincinosi, care vor face minuni cu lumina din cer. Ai grija, ca pe aceia NU trebuie sa-i crezi. Din pacate, cei care nu au crezut pe adevaratul Hristos, il ´vor crede acum pe falsul. Ghinion!

Urechea cu care auzim ingerii
Wednesday, 26 September 2007
De-a lungul istoriei, o serie de evenimente au atras atentia asupra urechii stangi a omului evidentiind ca aceasta are un rol specific in functionarea corpului fizic dar si a corpurilor subtile ale acestei fiinte. Vom arata cateva situatii spre a convinge ca urechile au importanta diferita si ca dirijarea atentiei asupra urechii stangi se bazeaza pe o insusire speciala a ei.
Din punct de vedere emotional, o cercetare stiintifica efectuata la Universitatea de stat Sam Houston la care a participat un numar de 100 de subiecti a concluzionat ca acestia au receptionat peste 70% din cuvintele emotionale care li s-au spus la urechea stanga in timp ce la urechea dreapta s-au inregistrat doar 58% din cuvintele similare soptite.
Cercetarea a fost condusa de psihologul Teow-Chong-sim si si-a gasit confirmarea in faptul, deja constatat mai dinainte, ca melodiile ascultate de urechea stanga in casti sunt recunoscute mai repede de auditori.
Un alt exemplu care evidentiaza importanta urechii stangi asupra celei drepte a fost consemnat la 9 decembrie 1596 in Japonia, in timpul imparatului Toyotomi. Atunci, din ordinul acestuia li s-a taiat urechea stanga unui numar de 26 de misionari care cautau sa extinda catolicismul in acea tara. Pedeapsa era de altfel comuna in Japonia si reprezenta pentru nefericit o situatie psihica de degradare dar atat de profund implementata in constiinta japoneza incat imparatul n-a mai tinut seama de eventuale complicatii diplomatice.
Continuam cu alte situatii. Celebrul Socrate (469-399 i.Hr.) considerat de oracolul de la Delfi ca cel mai intelept om, face o destainuire neasteptata in celebra sa opera „Banchetal”. Socrate afirma acolo ca este inspirat in ceea ce scrie de un inger care-i soptea la ureche, dar numai la cea stanga.
In proloagele zilei de 16 noiembrie se arata ca Sfantul Ioan Gura de Aur (344-407), considerat cel mai mare predicator din vremea de aur a crestinatatii, avea un ucenic numit Proclu. Acesta l-a surprins in trei randuri pe Sfant, in in timp ce – scriind la o masa – un barbat plesuv, cu barba consistenta si lata, ii soptea ce sa scrie la urechea... stanga. Ulterior s-a stabilit ca barbatul plesuv era chiar Apostolul Pavel decapitat in anul 67 care-i dicta Sfantului Ioan comentariile la epistolele sale pe care acesta incepuse sa le relateze.
Mai mult, capul sfantului se afla intr-o racla speciala pastrata la Mr. Vatopedu de la Muntele Athos. Urechea stanga a ramas din anul 407 nevatamata, situatie care se poate verifica deschizand o usita laterala a raclei.
Situatia aratata mai sus prezinta o importanta cu totul deosebita intrucat in afara de materializarea Sf. Pavel arata ca vatamarea unor moaste se poate face diferentiat, situatie paradoxala din punct de vedere materialist.
S-ar putea arata ca este stabilit ca emisfera dreapta a creierului este asociata cu intuitia, in perceperea informatiilor emotionale si ca ea controleaza urechea stanga. S-a constatat de altfel ca mamele de predilectie isi calmeaza bebelusii leganandu-i pe partea stanga in apropiere de urechea stanga.
Intuitia, care este o calitate superioara logicii (si domina urechea stanga) prezinta si aspectele extrasenzoriale (materializari de ingeri sau chiar de mari apostoli) dar si fenomene exotice ca neputrezirea diferentiata. Aceste aspecte pot fi si mai diversificate daca am dispune de un inventar mai bogat al unor evenimente legate de urechea stanga. Iata o invitatie adresata cititorilor de a intregi aceasta cazuistica.
DAN CORNELIU BRANEANU

Pentru oni91
Vom menţiona în continuare câteva fapte care contrazic teoria evoluţionistă cu privire la originea omului.
Analiza genomului mitocondrial uman a scos în evidenţă faptul că toţi oamenii din lume descind dintr-un unic strămoş comun de sex feminin, pe care chiar şi evoluţioniştii îl numesc “Eva mitocondrială”. Conform estimărilor geneticienilor, această Evă ar fi trăit cu cel mult 200 000 de ani în urmă (unii autori indică cifre chiar mai mici). Vedem deja că faptele nu concordă cu ideea unei populaţii întregi de maimuţe care s-ar fi transformat în oameni, iar din punct de vedere cronologic, teoria evoluţiei pe parcursul mai multor milioane de ani se dovedeşte a fi falsă.
O altă problemă care se ridică este cea a numărului de cromozomi. Aşa cum am mai spus, acest număr, care este o caracteristică de specie, este întotdeauna întreg, iar la mamifere, care sunt animale cu reproducţie sexuată, numărul cromozomilor este par. Determinările arată că toate speciile de maimuţe au 48 de cromozomi, în timp ce omul are numai 46. Prima observaţie care se impune este aceea că, datorită acestei discontinuităţi, nu putea avea loc o evoluţie continuă de la maimuţă la om, deoarece nu poate exista nici o specie de mamifer cu 46,5 cromozomi (sau alt număr neîntreg) şi nici măcar cu 47 de cromozomi. Aşadar nu are nici un rost să căutăm ipotetice verigi intermediare între om şi maimuţă.
Există şi unii autori care, încercând să salveze idea evoluţionistă, susţin că transformarea maimuţei în om s-ar fi făcut brusc, prin contopirea unor cromozomi ai maimuţei. Ei “uită”, însă, un fapt pe care l-am expus în capitolul dedicat mutaţiilor genetice, şi anume că, la mamifere, nu este posibilă apariţia unui individ viabil şi fertil, care să prezinte o mutaţie atât de radicală.
Am întâlnit chiar şi autori evoluţionişti care, în una şi aceeaşi carte, atunci când vorbesc despre fosile susţin că transformarea maimuţei în om s-ar fi petrecut lent, în milioane de ani, iar atunci când vorbesc despre cromozomi susţin că această transformare ar fi avut loc brusc. Consider că nu merită să mai risipesc cerneala pentru a comenta o asemenea atitudine “ştiinţifică”.
Să presupunem totuşi că, printr-o minune, o maimuţă cu 48 de cromozomi ar fi dat naştere unui om cu 46 de cromozomi sau măcar unui semi-om cu 47 de cromozomi. Întrebarea care se pune este următoarea: cu cine s-ar fi putut acesta împerechea pentru a da naştere la urmaşi? Cu o maimuţă în nici un caz, deoarece numărul diferit de cromozomi i-ar face incompatibili. Rezultă aşadar că ar fi necesară o nouă minune şi anume ca aproximativ în acelaşi timp şi în acelaşi loc să apară un alt individ de sex opus, care să prezinte exact aceeaşi mutaţie. Deja suntem nevoiţi să împingem şirul minunilor cam departe! Dar lucrurile nu se opresc aici: deoarece evoluţioniştii susţin că toate speciile de vieţuitoare ar fi evoluat unele din altele şi dată fiind marea diversitate a lumii vii, ar trebui ca asemenea “minuni” să fie destul de frecvente. Numai că, în ciuda timpului destul de îndelungat de când se fac observaţii sistematice în acest domeniu, până acum nu s-a descoperit nici un caz de genul acesta. În aceste condiţii credem că ar fi mai înţelept să renunţăm la teoria evoluţionistă.
CONCLUZII
Din cele expuse până acum, vedem că evoluţionismul este departe de a fi o teorie cu adevărat ştiinţifică, fiind de fapt o colecţie de falsuri şi ipoteze nedemonstrate. În plus, există numeroase aspecte asupra cărora nici măcar evoluţioniştii între ei nu se înţeleg, teoria unui autor fiind contrazisă de cea a altuia. Practic, majoritatea biologilor sunt conştienţi de lipsurile evoluţionismului, sau cel puţin de o parte din ele, singurul motiv pentru care mai este încă menţinut fiind refuzul adepţilor lui de a accepta existenţa lui Dumnezeu.
Însă ştiinţa nu numai că nu a demonstrat niciodată inexistenţa Divinităţii, ci chiar mulţi mari savanţi, din toate veacurile şi din toate domeniile, cum ar fi Pascal, Newton, W.Thomson (Lord Kelvin), Cauchy, N.Bohr, Schrodinger, Laplace, Maxwell, Marconi, Descartes, Euler, Lavoisier, Berzelius, Pasteur, Faraday şi mulţi alţii, şi-au mărturisit credinţa în Dumnezeu.
Vom cita în continuare două cazuri destul de surprinzătoare:
Lamark:
“Natura nefiind o inteligenţă, nefiind nici măcar o fiinţă, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere în întregime supusă legilor, această natură, zic, nu este însuşi Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voinţei Sale atotputernice […] Astfel, voinţa lui Dumnezeu este pretutindeni exprimată prin funcţionarea legilor naturii, pentru că aceste legi vin de la El. Iar această voinţă nu poate fi limitată, puterea din care ea emană neavând limite.”
Ch. Darwin:
“O altă cauză a credinţei în existenţa lui Dumnezeu care ţine de raţiune iar nu de sentimente, mă impresionează prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate – sau mai bine zis din imposibilitatea – de a concepe acest imens şi prodigios Univers, cuprinzând omul şi facultatea sa de a privi în viitor, ca pe rezultatul unui destin şi a unei necesităţi oarbe. Cugetând astfel, mă simt nevoit să admit o Cauză primară cu un spirit inteligent, analog într-o oarecare măsură cu cel al omului, şi merit numirea de deist.”
Vedem, deci, că înşişi întemeietorii evoluţionismului acceptau existenţa lui Dumnezeu. În acest caz ne întrebăm: ce anume i-a putut determina să creeze o teorie atât de evident potrivnică lui Dumnezeu? E greu de răspuns.
În orice caz, din cele expuse până acum, se observă că ideea existenţei lui Dumnezeu nu este antiştiinţifică, aşa cum susţin unii, ci este chiar foarte rezonabilă. Odată acceptată această idee, cea mai raţională atitudine este ca, în ceea ce priveşte originea lumii şi a vieţii, să acceptăm ceea ce însuşi Dumnezeu ne-a spus pe calea Revelaţiei şi să respingem alte teorii, mai ales dacă acestea vin în contradicţie cu datele rezultate din experienţă.

draga oni91,

shi eu mi-am pus intrebarea sincer despre moarte, fiind de foarte mic ingrozit de veshnicia inexistentzei. Apoi afland despre Hristos, brusc m-am linishtit intzelgand veshnicia vietzii, shi astfel nu mai pricepeam durerea shi lacrimile apartzinatorilor pentru oamenii care au decedat. Shi credeam ca trebuie sa te bucuri. Apoi am aflat de vesnicia intunericului shi de veshnicia raiului lui Hristos. Shi mi-am dat seama ca veshnicia suferintzei este mai grava decat veshnicia inexistentzei. Apoi am citit shi eu de prin Biblie, am mai aflat una alta shi de pe la Slujbele Bisericii, despre Invierea lui Hristos, unicul Om shi Dumnezeu care a inviat cu adevarat din mortzi shi s-a reintalnit cu cei vii ai sai carora s-a facut iarashi cunoscut ca fiind inviat.

Acolo spune ca Hristos are viatza in sine, asta inseamna ca El este capabil asha cum a spus, sa-shi dea viatza pentru prietenii Sai shi fratzii Sai dar shi sa shi-o ia inapoi, asha cum a shi aratat, iar mai inseamna ca Hristos este Viatza shi invierea, adica viatza pentru altzii El chiar o poate da, avand-o in Sine, adica neavand nevoie sa o primeasca de la altcineva ca s-o dea, ci fiind Tatal, Fiul shi Sf Duh, El are puterea de a da Viatza, insushire specifica Duhului Sfant, asha cum au primit shi cei ai Sai adica Apostolii shi ucenicii shi sfintzii au primit shi ei aceleashi insushiri datatoare de Viatza, prin Duhul Sfant care de la Tatal PURCEDE, iar Cum Tatal shi Fiul shi Duhul Sfant shi madularele/partzile componente ale trupului Duhovnicesc (Biserica in anasmblul ei, din Cer shi de pe Pamant, cu sfintzi, diaconi, mucenici, ingeri, preotzi, apostolitze, mironositze, femei, ierarhi, apostoli, prooroci, dar pe langa aceshtia mai vorbesc shi pietrele shi obiectele de cult shi toate acestea sunt vii shi datatoare de viatza cum sunt Icoanele, Scrierile Sfinte, Altarele, Sfintele Cruci, obiectele sfintzite shi curatzite, potirele, portzile, hainele shi imbracamintziel Duhovniceshti, chivotele, legile shi poruncile, vazutele shi nevazutele plante shi animale, nor shi duh, Harul shi apa shi roua, shi multe altele ale Bisericii Drept Maritoare ale lui Dumnezeu Cel Adevarat) deci toate astea shi ele asemenea Fiului lucreaza shi invie pe cei mortzi intru Imparatzia lui Dumnezeu. Dar ii invie inca de aici shi de acum neashteptand ceasul ultim pentru a lucra acestea. Caci cei ce aud shi pazesc poruncile vor fi vii chiar daca ar fi murit, asha ne spune Hristos, iar asta inseamna ca veshnicia Imparatziei Raiului se poate lua cu navala inca de aici shi de acum, caci ea s-a apropiat prin Hristos, omului de a putea fi luata.

Deci continuind discutzia, se spune apoi in apocalipsa ca mortzii vor invia treptat, dar se refera nu la invierea vietzii cum o cunoashtem noi ci invierea in Hristos adica in Adevarul adevarat adica al lui Dumnezeu.

Deci tragem concluzia ca exista doua mortzi, cea a incetarii vietzii pe pamant, adica sfarshitul vietzii trupeshti shi moratea Duhovniceasca, adica parasirea Adevarului, parasirea lui Hristos care ne spune intotdeauna Adevarul prin Biserica Sa.

Shi se poate intampla ca exista mai mult posibilitatzi, dar in finalul finalului vor fi doar Doua, Veshnicia Raiului, shi veshnicia intunericului de afara impreuna cu diavolii, cu ingerii cazutzi cu satana shi toate duhurile rautatzii.

Pana acolo exista foarte multe posibilitatzi:
-sa fi in viatza cu arvuna raiului sau cu a iadului, sau om lumesc shi neshtiutor dar tot in iad fiind chiar daca nu eshti conshtient de asta, deshi vei fi judecat cinstit dupa Marea milostenie a lui Dumnezeu
-sa fi mort shi sa ajungi in Rai,
-sa fi mort shi deci inconshtient pena la judecata,
-sa fi mort shi sa te chinui o perioada de penitentza in rai pana se indura de tine Dumnezeu prin rugaciunile apartzinatorilor shi mijlocirea sfintzilor, sau pana itzi ispasheshti pedeapsa ca Adam shi Eva 5000 de ani in intunericul de afara al iadului, sau mai mult in functzie de pacatele savarshite
-sa fii deja in veshnicia iadului daca ai primit-o impreuna cu diavolii pentru a scapa de judecata ca atunci nu mai conteaza sentintza ca oricare ar fi tu shtii ca vei primi iadul, dar nici atunci nu shtii cat de grava v-a fi durerea sau pedeapsa veshniciei iadului, deci judecata conteaza shi in cazul acesta
-sa invii shi sa fi adus la judecata shi sa reusheshti sa ajungi in rai prin Milostivirea lui Dumnezeu
-sa invii la momentul cand Hotarashte Dumnezeu shi sa treci direct in rai, tzie tzi s-e va parea ca a trecut o secunda, sau mai putzin, intre moartea ta shi inviere deshi or fi trecut sute sau mii de ani,
-sau alte multe posibilitatzi shi etape pana la finalul veshniciei raiului respectiv al intunericului (minciuna, bezna, lipsa de dragoste, de sfintzenie, de dreptate, de rugaciune, plinatate de ura de durere de razbunare de deshertaciune de moarte shi mocirla a batjocurii SAT(ir-har)TAN-ului de afara adica al iadului

ce ne face sa credem ca asha v-a fii shi ca este deja de mult, sigur ca nu exact cum am scris eu aicea ca nu am pretentzie de adevar sigur ci doar de interpretare din ce shtiu care sper ca se apropie de adevar, poi scrierile shi marturisirile sfintzilor shi proorocilor, prin vietzile lor shi lucrarile lor in Duhul, cele ce se vad, se simt shi aud in Biserica lui Hristos, astea ne spun shi ne marturisesc despre Adevar....

DECI NU ARE ROST SA TE CERTZI SHI SA COMBATZI PE NICI UN SECTANT

ca daca nu crede in Adevar, shi vrea precizari exacte pe text, n-ai de ce sa i le dai Dumneata, ca pe el nu-l intereseaza nici adevarul shi nici credintza care se infricosheaza, se smereshte shi se straduie sa respecte, ci pe ei ii intereseaza altceva ce nici nu ma intereseaza sa mai osandesc sau sa afirm, dar daca ei se cred Dreptzi shi shtiu cum este shi ce este, poi atunci sa shtii ca Hristos a venit pentru pacatoshi shi nu pentru dreptzi shi pe aceshtia i-a chemat la pocaintza shi nu pe dreptzii care se cred dreptzi shi mantuitzi shi dau lectzii pe text ce shi cum scrie acolo. Iar daca vrei sa discutzi cu ei, atunci sa ii pui sa-shi faca Cruce, sa o respecte pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu shi pururea Fecioara Maria, pe Iisus ca pe un Dumnezeu copil, prin care s-a vazut intreg chipul Tatatlui shi toate roadele Duhului Sfant prin ascultarea Sa de Tatal shi de poruncile shi Legile Sale, plinindu-le Desavarshit, deci pana nu accepta sa faca acest lucru inseamna ca nu trebuie sa discutzi cu ei ca sa nu te intinezi ca sf Ap Pavel asha ne spune:
"Daca vrei sa indreptzi pe cineva sau sa scotzi din pacate, sa ai grija mare ca nu cumva tu, propovaduind fie sa nu implineshti fie sa cazi in patimile lor" asha ceva, ca atunci n-are nici un rost ca vrend sa-l aduci pe cineva la credintza sa cadetzi amandoi in eres shi apostazie sau chiar antihrism sau reintoarcerea la lume shi ascultarea de sine shi varuiala fatza de mormantul tau, inloc sa loveshti pe primii nascutzi de piatra care este Hristos, zdrobindui pe cei spurcatzi shi jertfindu-i nesngeros pe cei binecuvantatzi pe altarul sau, pe Sfanta Cruce... a rastignirii mintzii shi a umilintzei in duh shi a infrangeri inimii de la patimi shi smerenia net(ru)fizat.....

Iustin44:
Poi teoria Evolutzionista se bazeaza pe diferite asemanari dintre fiintze shi pe baza lor s-a tras concluzia stramoshului comun aparut fara Dumnezeu din intamplare.

Shi astfel cautand numitorul comun ei cauta sa explice shi pe baza asta argumenteaza originea comuna.

Dar iata ca din pietre shi din lemne shi din ape a ridicat Dumnezeu proprii FII asha cum a Marturisit prin Ioan Botezatorul.

Deci la Dumnezeu nici macar Viatza shi numitorul comun nu se poate numi Viatza ci doar viatza lumeasca a existentzei, dar sunt mortzi ca vor fi in iad shi a zis sa lasam mortzii sa-shi ingroape mortzii lor, deci e inutil sa dovedim ca viatza asta pe care o shtim noi ca e viatza aparuta in vre-un fel sau altul din moment ce nu aceasta viatza v-a intra in RAI, deci intr-un fel chiar combaterea acestor teorii devine inutila intrucat deja e considerata moarta shi ca v-a trece, Singura shi unica relevantza de discutat este viatza Veshnica dar pentru care va conta toate ce se fac in viatza asta ce pare moarta, in trupul acesta ce pare ca n-are importantza, in faptele de aici shi in lume dar nu din lume.... Deci iacata ca a dovedi de unde am aparut pe pamant nu are importantza shi nu asha prin shtiintza se face ci asha cum a facut Hristos, Dumnezeu trimitzand martori marturisitori ai adevarului de Acum shi de mai departe, ca doar EL este Adevarul, Calea shi Viitorul(proorociile) shi Viatza shi v-a fi asha cum a spus atunci cand a stabilit shi asha cum va voi asha va fi... shi va da fiecaruia dupa faptele shi roadele shi lucrarile shi trairile shi sentimentele shi toatetoate ale fiecaruia, ca Rasplata Sa este cu El. Deci nu exista alta rasplata intru Viatza Veshnica shi Imparatzia Cerurilor care sa nu fie prin shi de la EL.

vsovi, stii bine ca Pentateuhul nici macar nu a fost scris de Moise, scrie si in Biblia noastra ortodoxa la inceputul acestei carti, ca lamurire, bine, ca BOR nu este de acord cu asta, dar sunt multi care sunt de acord, oricum asta nu inseamna ca nu este inspirata de Dumnezeu, insa ideea e ca nu avem de ce sa ne cramponam de evolutie pentru ca Dumnezeu putea sa faca lumea si prin evolutie si cred ca a si facut-o, si nici nu e nevoie sa ne punem intrebarea de ce nu a facut Dumnezeu lumea intr-o sencunda, pentru ca El este atemporal si aspatial, deci nu stiu de ce totusi cred anumiti oameni ca daca combat evolutionismul atunci ar fi cica buni crestini, pentru ca evolutionismul tine de stiinta, iar Biblia, de teologie, si nu are rost sa incerci sa te bagi in treaba stiintei, mai ales cand nu ai destule informatii(nu vorbesc de tine, zicema la general)...stiu o persoana pe un forum care este extraordinar de bine informata cu privire la evolutionism, si s-a luptat mult timp ca sa nu creada in aceasta teorie, dar nu spune ca evolutionismul Il exclude pe Dumnezeu, insa nici nu accepta sa combati evolutionismul pe criterii biblice si cred ca are dreptate...daca vrei, pot sa-ti dau un link cu explicatiile acestuia de pe un forum, vorbeste la fel de mult ca si tine si nu cred ca ai nimic de pierdut daca citesti ceea ce spune, macar asa, ai sa vezi ca o sa-ti schimbi punctul de vedere in ce privese evolutia...