viviana |
11.02.2008 19:28:08 |
Citat:
În prealabil postat de oni91
As vrea sa va cer cumva ajutorul...mi-e frica ca nu o sa mai pot ajunge niciodata sa Il iubesc pe Dumnezeu, pentru ca nu inteleg cum un Dumnezeu drept si iubitor poate pedepsi pe cineva vesnic in iad, adica nu pot sa accept asa ceva...ma inchipui pe mine daca as fi parinte, cum m-as simti sa imi chinui copilul LA INFINIT pentru ceva ce a facut, stiu in acelasi timp ca eu nu mi-as da singurul fiu pentru ispasirea pacatelor unei lumi intregi, dar totusi nu pot intelege faza cu chinul vesnic...As vrea sa accesati link-ul pe care o sa-l las mai jos...acest link m-a facut sa-L privesc cu totul altfel pe Dumnezeu, adica sa realizez presiunea care planeaza asupra mea daca nu Il iubesc pe Dumnezeu si acum nu mai pot face asta pentru ca ma simt SANTAJATA....adica, ceva de genu "esti libera sa nu Ma accepti, sa nu Ma iubesti, daca daca nu faci asta o sa te chinui VESNIC".Nu stiu daca ma puteti intelege, pana acum aveam problema ca nu puteam sa cred ca exista, acum cam cred ca exista, dar nu-L mai pot iubi, nu vreau sa plictisesc pe nimeni, dar pur si simplu mi-e frica si nu stiu cum as mai putea sa-L iubesc vreodata si sa-L accept pe Dumnezeu fara sa fiu ipocrita, as putea sa ma rog in continuare, dar Dumnezeu ne cunoaste toate gandurile si va sti ca sunt ipocrita si ca fac asta numai de frica si ca de fapt nu pot sa Il accept pt ca imi inchipui cum chinuie oamenii pacatosi pentru totdeauna si mi se pare sadic sa faci asa ceva...si....nu stiu, daca ati putea sa ma ajutati cumva sa Il inteleg sau sa-mi schimb parerea m-as bucura...Nu uitati de link:
http://www.youtube.com/watch?v=yV0lVWtyduo&feature=user
|
Buna toti ne punem aceste intrebari,pt ca suntem pacatosi si in orice secunda gresim.dar ca o mangaiere, preotul meu duhovnic, la predica a spus o povestioara f interesanta despre Marea Mila a lui DUMNEZEU:
O femeie ajunge dupa ce moare la DREAPTA JUDECATA,unde i se cantaresc faptele bune si cele rele,si in final diavolii vad ca nu avea nici o fapta buna in toata viata ei i-au dus sufletul in iad,in timp ce ingerul ei pazitor plangea amarnic. Domnul IIsus spune :-cum aceasta femeie chiar nu are nici o fapta buna,si atunci ingerul gaseste singura ei fapta buna,care constase in faptul ca un biet cersetor venise la poarta ei si cersea de mancare,iar ea de rea ce era nu i-a dat, dar plivea ceapa din gradina, si mai mult in batjocura a aruncat cu una dupa el,mai mult sa-l alunge... si atunci ingerul ei ii duce acea ceapa cu foile in jos si-i zice sa se prinda de ea s-o scoata din iad...dar cum se tinea ea acolo,un suflet s-a agatat de picioarele ei, inca unul ,si inca unul, pana se facusera cativa...si minune frunzele de ceapa rezistau...dar femeia vazand atatea suflete prinse de ea...gandind ca se vor rupe foile, de rautate a inceput a scutura picioarele cu intentia de a-i da jos in iad, dar vai, foile de ceapa au cedat, din cauza ei, si toti au cazut iremediabil, din nou in iad,,,
deci ce poate fi mai concludent decat aceasta povestioara,care are in ea firava speranta chiar si in cea mai neagra deznadejde.MILA LUI DUMNEZEU E PESTE TOT CHIAR SI IN IAD.NU DISPERA, DUMNEZEU NE IUBESTE PE TOTI,SUNTEM COPIII LUI. MULTA SPERANTA SI CREDINTA.
|