Metania, ca si ingenucherea, pe care metania mare o presupune, este totodata si un act de pocainta. Foarte probabil, cuvantul romanesc "metanie" are la baza termenul grecesc "metanoia", schimbarea mintii, pocainta.

Multi dintre noi poate nu mai intelegem astazi rolul metaniilor (mai ales al metaniilor mari) crezand ca ne sunt recomandate doar spre sporirea "conditiei fizice si duhovnicesti".

Dar daca luam aminte la iconografie, vom vedea ca metania, prosternarea smerita in fata lui Hristos, exprima starea de pocainta a multor persoane biblice, precum in icoana de fata.

http://4.bp.blogspot.com/_x9C82BKvB2...n-leprosul.jpg

Prin metania mare, reactualizam tainic gestul femeii pacatoase care a spalat cu mir de mare pret si a sters cu parul capului ei, picioarele Mantuitorului.