Cel mai greu lucru este sa ajung la desavarsire absoluta...Dar ma straduiesc in fiecare zi sa implinesc voile Domnului pentru ca nu sunt demna de dragostea Lui, trebuie sa-L urmez...si sa-mi cer scuze si sa ma ridic de fiecare data cand am sa cad...

Printre lucrurile greu de facut amintesc: marturisirea adevarului cu riscul ca ceilalti sa te priveasca altfel, inmultirea faptelor bune in fiecare zi, nasterea de ganduri bune la intalnirea oricarui semen...

Uneori este mai greu sa taci decat sa spui adevarul
 

Doamne-ajuta!

Sa taci si sa continui sa faci bine in conditiile in care toata lumea te insulta si-ti intoarce faptele pe dos.

"Daca faci bine vor spune ca ai interese ascunse. Nu-i asculta! Du binele la bun sfarsit. Oricum, binele pe care il faci va fi uitat maine. Nu are importanta, implineste-l. Ceea ce ai construit ani in sir poate fi distrus intr-o clipa. Nu te opri." (Maica Tereza).

Doamne-ajuta!

Poate fi cel mai greu lucru de indeplinit si MANTUIREA.Ce ziceti?

@tigerAvalo9
Poate fi cel mai greu lucru de indeplinit si MANTUIREA.Ce ziceti?

Da cu siguranta, pt. ca presupune implinirea tuturor poruncilor, inclusiv a iubirii vrajmasilor, a smereniei, a purtarii crucii su seninatate si bucurie, etc.- care-mi par destul de greu de implinit.
Pt.mine "bariera zilei" este ... desi multumesc - nu a multumi lui D-zeu pt.necazuri/, desi le port cu oarecare seninatate - nu a le purta cu seninatate/, ci a le purta cu BUCURIE desi sunt patrunsa de acest gand - ca TOATE (si care credem noi ca sunt necazuri) ne sunt date spre mantuire...!
Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi intru Tine!

Cum sa reusim dar fratilor si surorilor sa multumim si sa purtam cu bucurie toate necazurile?!
Cred ca e nevoie de multa smerenie...ca uitam ca primim exact ce meritam!...si sa ne bucuram ca platim aici.

Iubindu-L pe Dumnezeu. Numai asa vom putea purta, birui, orice necaz. Noi de multe ori, atunci cand cadem in necaz ii intoarcem spatele, pe motiv ca nu ne-a purtat in bratele Sale, ca nu ne-a ferit de el.

Sa ascult de cineva atunci cand nu sunt de acord cu ceea ce spune.

Uneori imi vine sa ocolesc anumite pasaje din rugaciuni, pentru ca ma arat mincinos cand le rostesc. De ex, cand citesc Psalmii, la un moment dat spun: "Priveste la smerenia mea si la osteneala mea, si iarta toate pacatele mele". Sunt cazuri cand nu sunt nici smerit si nici ostenitor.

Asa ca un lucru greu de indeplinit pentru mine e sa nu mai fie un dezacord intre cuvintele din rugaciune si faptele mele.

Dificila intrebare.
Cel mai greu imi e sa scap de mine insumi, ca sa pot
ajuta pe aproapele. De obicei ma ajut doar pe mine.
Iar cel mai complicat mi se pare ca este a fi simplu.
Si cel mai primejdios mi se pare a fi sincer si onest.