Iadul sau raiul interior asa cum am inteles eu din cate am citit pana acum este inteles ca stare spirituala. Distantiere sau apropiere de Dumnezeu. Comuniune sau lipsa acesteia cu Dumnezeu. Cu toate acestea, grade de comparatie exista. Nu stiu cine a spus, dar unul din teologii importanti era, ca asa cum exista inaltimi in apropierea lui Dumnezeu, asa exista si adancimi in departarea de Dumnezeu.
Ideea de spatiu, sau plasare in spatiu a iadului sau raiului, se bazeaza pornind de la ideea circumscrierii. Adica, daca trupul nostru spiritual va fi circumscris, adica va ocupa un singur loc delimitat in spatiu, asa cum se intampla pe pamant, atunci si separarea spatiala a iadului si raiului este de acceptat. Adica ele exista delimitate spatial, iar spatiul acesta delimitat poate fi numit un loc exterior, un loc exterior noua. Chiar si asa, face sens sa gandesti ca raiul este in proximitatea lui Dumnezeu, iar iadul este la distanta foarte mare.
Se mai spune ca intre cele doua locuri sau stari ete o prapastie de netrecut odata judecata finala fiind realizata.
In rai nu exista doar bine absolut. Putem spune ca binele in rai nu este rau cu certitudine. Dar si ca exista grade de bine, in sensul trairii mai depline a vietii, adica poti trai mai aproape de Dumnezeu sau mai putin aproape. Nimeni nu a socotit vreodata si nici nu sunt argumente care sa sugereze ca exista o singura treapta de traire a binelui in rai.

Tu daca te intepi cu un ac nu suferi? Crezi ca parintii unui copil cu cancer nu sufera? Sa inteleg ca nici acul sau cancerul nu sint creatii ale lui Dzeu?

Cred ca gresesti facand confuzie intre doua lucruri: iadul si chinurile iadului. Eu nu am spus niciodata ca Dumnezeu a creat chinurile iadului, ci am spus ca Dumnezeu a creat iadul, ca loc sau ca stare.
Dumnezeu nu vrea ca sa sufere nimeni, cu toate acestea, cum bine spui, el ne respecta liberul arbitru, iar pentru asta suferim consecintele. Eu imi imaginez asta in felul urmator, pentru asta am sa dau un exemplu care poate nu e cel mai potrivit, dar sper sa functioneze.
Dumnezeu a creat legea gravitatiei. Noi suntem pe o cladire inalta. Daca noi, prin liberul arbitru ne aruncam de pe cladire si ne zrobim putem muri, pentru ca o sa cadem in urma legii gravitatiei. Putem spune ca legea gravitatiei e rea caci din cauza ei am cazut? Nu, desigur. Consecintele le suportam noi, vina este a noastra. Dumnezeu nu a vrut ca noi sa cadem, dar ne-a oferit posibilitatea sa stam acolo pe cladire sau sa ne aruncam. Am putea considera ca daca nu ar fi facut legea gravitatiei si nu ar fi existat posibilitatea de cadere, Dumnezeu nu ne-ar fi respectat liberul arbitru. Caci cum sa dai posibilitatea de a alege cuiva, daca nu exista mai multe optiuni?
Asa cred eu ca este si cu iadul. Iadul nu este bun, pentru ca face parte din legile firii noastre, legi care s-au modificat dupa caderea lui Adam. Noi putem alege fie sa traim deplin in Dumnezeu, fie sa suferim. Suferinta e responsabilitatea noastra. Iadul exista ca certitudine a liberului arbitru pe care ni l-a dat Dumnezeu. Caci cine nu s-ar mantui daca iadul nu ar exista? Nimeni. Am da in teoria aceea eretica a unora care spun ca in final toti ne mantuim, si ajungem sa negam iadul. Iadul exista si, intrucatva ne certifica posibilitatea mantuirii. Suferinta din iad e a noastra. Noi singuri suferim din departarea de Dumnezeu. Noi il vom ruga dar rugaciunea noastra, din cauza starii noastre netrebnice, nu va ajunge la Dumnezeu. Noi il vom cauta, dar din cauza neputintei noastre nu il vom vedea.

De unde necesitatea circumscrierii?
Iti dai seama ca daca in rai nu exista o singura treapta de bine inseamna ca in rai exista si raul, nu? :60:

Suferinta nu isi are originea in Dumnezeu. Ea exprima starea cazuta a omului in pacat. Inainte de cadere, cat si dupa judecata de apoi, suferinta nu era si nu va fi prezenta in Rai. De ce exista suferinta in aceasta lume? Citeste acest articol:Nu orice suferinta mantuieste Dar aceasta este o alta tema, si ne abatem de la cea despre iad.

Adica daca te impungi cu acul nu sufereai daca nu erai cazut? :2:

Daca nu cadeam in pacat, nu aveam nevoie de ac.

Corect, daca nu cadeam in pacat nu aveam nevoie de nimic ca eram legume :)
Acul de cine a fost creat?

1. Nu exista o necesitate a circumscrierii. Eu am spus dor, in cazul in care in viata viitoare corpul nostru va avea proprietatea circumscrierii, atunci e logic sa socotim ca circumscris va fi si iadul si raiul. Daca nu vom avea aceasta proprietate, atunci va fi numai o diferenta de stare. Cu siguranta o delimitare, de ce natura va fi ea, exista.
2. E un joc logic inutil. Nu amesteca notiunea de bine si rau uman, care e relativa, cu notiunea de bine si lipsa binelui divin. Iadul este lipsa binelui, raiul este prezenta acestuia. Gradele de rafinare ale binelui sau raului divin nu impiedica o delimitare a binelui si raului.

O descriere buna a Iadului este cea a lui Cleopa :

http://www.sfaturiortodoxe.ro/despreiad.htm