P Seraphim in cartea sa "Ortodoxia si religia viitorului" scrie intr-un capitol ce i-a povestit un parinte ieromonah rus: eram cu vaporul pe mare si la un moment dat, vaporul s-a defectat si ne-am oprit pe o insula. Capitanul vaporului, pina se repara defectiunea le-a propus sa faca o calatorie pina la un "pustnic" budist pe care il cunostea el. Ajungind acolo au gasit un om, stind turceste in fata unui foc si care se uita fix in foc, fara sa-i bage in seama. Ucenicul lui le-a adus scaunele si s-au asezat toti in fata pustnicului, de pertea cealalta a focului. La un moment dat ei vada cum dispare focul,padurea si apare apa si vaporul, ei incep sa se vada pe ei pe vapor. Pina si parintele ieromonah vedea acest lucru, dar la un moment dat parintele simte cum il apuca o neliniste si isi zise "ce caut eu aici? eu sunt calugar ortodox" si aducindu-si aminte cine este incepe sa zica rugaciunea lui IIsus "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul". Pe masura ce o zicea, incepea sa se linisteasca, vaporul a pierit din fata ochilor lui, la fel si marea si a inceput sa vada locul unde de fapt se aflau. Ceilalti in continuare comentau ce vedeau pe vapor. Continuind sa zisa rugaciunea la un moment dat budistul a zacut pe spate si "vedenia" s-a terminat pentru toti. Ucenicul se ridica si le spuse ca trebuie sa plece. Cu parere de rau s-au ridicat si au plecat. Dintr-un imbold calugarul s-a intors si s-a uitat la budist si i-a vazut privirea plina de ura atintita asupra lui. Abia in acel moment si-a dat seama a cui minune fusese aceasta, si-a dat seama ca de fapt budistul lucra cu puterea diavolului.

Asa este caci Domnul a zis,,cine nu este cu Mine este impotriva Mea iar cine nu aduna cu Mine risipeste''.Asa este si ,,ascetismul'' paganilor isi omoara trupul pentru cine..pentru diavolul.

Cuvioasa Teodora, si-a trait ultimii 20 de ani in Muntii Sihla, si nu simtea nici frig si nici foame. Cand si-a simtit sfarsitul L-a rugat pe Dumnezeu sa o ajute sa se spovedeasca si sa-i trimita un preot. La ea au ajuns 2 calugari care se ratacisera in padure si au gasit-o datorita rugaciunii de foc, cea arazatoare de draci, in care Cuvioasa se ridica de pamant si lumina ca o stea. Cand cei 2 au ajuns la ea, i-a rugat sa stea si sa-i arunce un vesmant, care era mai mult goala. Preotul ei duhovnic murise nu apucase sa spuna nimanui de ea, si asa a stat 20 de ani in care nimeni nu stia nimic de ea.

Deci se poate trai in pustiu credinta in Dumnezeu. Cu cat esti mai aproape de El cu atat ai mai putina nevoie de mancare si imbracaminte.

In viata parintelui Cleopa apare un calugar care nu manca decat anafura si o data pe zi si toate ziua mergea la coasa. Lucrul la coasa este cel mai greu dintre toate muncile agricole. Omul acesta nu era foarte rezistent oare?
Sfantul Simeon Stalpnicul isi infasurase o funie de finic in carne. Dupa un timp in rana aparusera viermii. Si el se nevoia in continuare. Un om obisnuit cu septicemie in spital, nu delireaza si mai intra si-n coma, nici vorba de metanii?
O maestra Kung-Fu a tras cu parul sau o camion parca mi-aduc aminte. Dupa aceea s-a calugarit.
Sunt oameni care traiesc in lume cu regim vegetarian si tot sunt slabi fara putere bolnaviciosi. In timpul acesta calugari postesc(mananca cam tot acelasi lucruri) si muncesc la camp toata ziua. Oare pentru ca sunt in manastire sunt asa? Sau oamenii de care vorbeam isi dadeau seama ca n-ar fi facut fata in manastire. Sunt aluaturi diferite.

rugaciunea da puteri si rezistentza nebanuite
 

idealist, ei/aceia rezista mai mult cu rugaciunea, datorita rugaciunilor neincetate care le dau putere sufleteasca si trupeasca. Sau, poate ca sunt atat de absorbiti si concentrati in rugaciune, ca nici nu prea mai iau seama la cele ale trupului etc.

focul nematerialnic al rugaciunii arzatoare
 

da, dar acel foc de care pomenesti tu 'datorita rugaciunii de foc, cea arzatoare de draci') este nematerialnic, nu fizic, asa cum stim noi focul obisnuit...

O cântare minunată a maicilor de la Diaconeşti - O, prea frumoasă pustie: http://www.youtube.com/watch?v=AY9e1wMCsxA

Multumim, intr-adevar minunata! Glasuri inaltatoare, peisaje la fel...

Să vă fie de folos! Slavă Domnului pentru toate!

Le recomand maicilor să stea singure în pădure fie şi numai o săptămînă, de preferinţă iarna, după care să se întoarcă la Diaconeşti şi să cînte "O, preafrumoasă pustie".