Mai bine spus din cauza lipsei de credinta.

da, bine-nteles, acelasi pretext, aceiasi raceala si ambiguitate....interminabila "lipsa de credinta ", poate nu ai observat ca este atribuita mai degraba celor supusi ( amarati ), decat celor nesupusi ( smecheri ), iar aici ma refer tocmai in sanul mediului din care a fost conceputa aceasta formula.
Ce-nseamna " lipsa de credinta ", ca ma induce in eroare, uneori, aceasta mare formula religioasa ?

Adica tu vrei sa spui ca din cauza credintei se intampla toate necazurile?

Nici credinta, nici necredinta nu au legatura cu necazurile societatii, acestea sunt principii asa, fluturate pentru a ne impodobi cumva nonsensul, in realitate instinctul nostru si personalitatea ne determina calitatea vietii, ambele croite sub o mai buna sau mai proasta educatie.
Biserica nu a reusit niciodata sa elimine instinctul egoist si ignorant al omului, tocmai de aceia ajunge un popor ca al nostru, presupus religios, sa traiasca mai greu, mai necajit, mai disperat si mizerabil fizic si moral, decat un popor ateist sau de alta religie, dar care nu impune atata vehementa in crezamant fara o educatie prealabila.
Noi am mostenit aceasta credinta, ne-am insusit-o fara sa ne sacrificam, ne-am afundat cu capul in cartile ei, am tot defilat in virtutea ei...dar tot niste nenorociti ignoranti si pacatosi am ramas, iar aceasta datorita faptului ca nu ne-am luat drept sprijin propria constiinta si nici o moralitate evidenta care sa ne faca sa ne pese de ceea ce ni se intampla, de ceea ce intreprindem in mod individual, de felul cum ni se manifesta concret credinta in viata de zi cu zi.
Asa am ajuns confuzi si apasati de disperarea ca s-ar putea ca aceasta presupusa credinta sa nu fie , totusi, de-ajuns. Mai este nevoie de ceva, iar acest ceva nu se regaseste in carti de specialitate ci in simtirea proprie, in educatie si in civilizatia dorintei de-a trai armonios impreuna, nu doar indoctrinati de teorii relative.

Sa nu uitam ca acest popor a fost spalat pe creier de comunism.

Da, mai avem nevoie de ceva: de dragoste si de vointa.

Albertini, probabil ca esti mai nou pe forum.
Andrei Cozia merge la slujbele unei biserici ortodoxe. Mai mult se spovedeste si se impartaseste la o biserica ortodoxa.. (tocmai m-am inecat cu cafeaua.. poate nu trebuia sa spun nimic despre Cozia).

Eu gasesc fascinant cum cohorte de ortodocsi ii dau dreptate in postari..
Citesc si ma mir si ma cutremur..
"Dar Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credinta pe pământ?'

Da, dragoste si vointa...unde este dragostea si vointa de atatea decenii de credinta ? Nu le-am mai pomenit, fiindca in religie prea se abuzeaza de ele fara ca macar sa capete un sens real . Asa ca, din iubire s-ar face totul asa cum trebuie, dar, daca nu este, macar sa fie constiinta si civilizatie, poate asa am reusi sa ne ranim mai putin , caci de teorii dragastoase s-a saturat tot poporul asta crestin ortodox.
Hai sa ne mai si educam putin, dar nu dand omului in cap cu crucea pentru ca a folosit prezervativul, ci dand solutia concreta pentru acest aspect, respectiv painea pentru copii conceputi cu duiumul pe premiza credintei, sau, daca nu se gaseste aceasta paine, dand omului dezlegare la prezervativ, pentru a evite situatia de-a concepe copii flamanzi si chinuiti, ori, chiar avorturi nenumarate.
Oricum, suntem niste ipocriti, fiindca nu avem 20 de copii fiecare, avem canoane peste canoane restrictive, avem gura mare in predici, dar tot atatea metode contraceptive la activ in viata fiecaruia.

Tot timpul alegem ory, in functie de locul si situatia in care ne aflam: alegem. Si cei din inchisori au ales: sa colaboreze sau sa moara. Au ales. Alegem sa furam sau sa murim de foame. Ca nu suntem egali si ca fiecare are de ales in functie de situatia sociala in care se afla asta e altceva. Dar de ales alegem toti.

Important este ce stare urmeaza- de robie sau de liberatate. Paradoxal, pacatuim liber insa cadem in robie, caci pacatul sau patimile ne spulbera liberatea. Pentru teologia Sfintilor Parinti libertatea este o stare existentiala- a fi liber inseamna a nu fi rob patimilor.

in sfirsit o minte limpede!
 

Tot ce ai spus Ory este adevarat.Asta ne da mult de gindit.Si eu am ajuns la concluzia ca de fapt cred cu tot sufletul meu dar,credinta mea este aplicata doar pe o zona limitata:familie,prieteni,serviciu .Copiii strazii ,oamenii singuri si bolnavi,saracia cumplita din satele pierdute aiurea totul se datoreaza atitudinii noastre de credinciosi egoisti si limitati si asta din tot timpul.Si am mers asa din mostenire in mostenire si sintem acum aici unde liberul arbitru este prea putin eficient decit doar ca si dorinta.Sintem in situatia ca nu mai avem puterea de a schimba lumea,desi ne doare si desi am dori lucrul asta.Cu mintea ,cu sufletul aleg ce este mai curat{sau ma straduiesc cit pot eu}iar in viata cotidiana imi manifest liberul arbitru tot cit mai curat dar in functie de ceea ce ma inconjoara conditionat.Vai de noi la Judecata de apoi!M-am cutremurat cind am aflat ca vom fi judecati si ca neamuri!