Ion si Gheorghe sunt echivalente a doua Persoane ale Sfintei Treimi (Dumnezeu Tatal, respectiv Iisus Hristos, dar nu risc sa precizez who's who, pentru ca nu stiu cat de avariata e perceptia lui topcat cu privire la lucrurile astea si cui assigneaza el rolurile). Ana e posibil sa fie doar o prostuta, omenirea, nu stiu.

Cu asta va face-n foi de vita, cand o sa publice concluziile studiului si-o sa va treziti citati, sa nu spuneti ca n-ati siut :)

Si asta cum ar trebui sa ii influenteze?

Asa sunt copilasii mai "prostuti" , invatati de mici sa fie sinceri. Nu se gandesc la atatea comploturi. Nu cred totusi ca au vreo "bila neagra" pentru asta... :)

In bine :) ca sa fie mai precauti in afirmatii.
Teologia nu se discuta in termeni de Ion, Gheorghe, Ana, penar, papuci aruncati pe fereastra. In momentul in care zici ca faci un mic experiment si zicem, de dragul teoriei, ca mantuirea ar fi un penar, si ca jertfa lui Hristos ar fi niste papuci aruncati pe fereastra, atunci pur si simplu lumea ar trebui sa se ridice si sa plece fara sa-ti mai adreseze vreun cuvant pe tema asta, pentru ca e evident ca nu intelegi importanta lucrurilor despre care discuti. Nu luam in desert lucrurile astea si ne jucam ca la gradi cu ele cu baietelul ateu care ne e coleg de banca :)

Mai bine tacem decat sa ne facem partasi la un joc de genul asta :)

(N-o iei personal, sper).

PS; o sa zici acum ca nu e corect, ca tu doar doreai sa intelegi cum gandim, pe baza acestui exemplu simplu. Dar eu sunt de parere ca totul conteaza, si intentia ta cand deschizi un asemenea subiect, si maniera in care o faci si ce spune asta despre tine :) ca vorba aia, it speaks volumes :)

In plus, daca Ion a crescut-o pe Ana de mica,si a fost corect fata de ea, e imposibil ca Ana sa nu-l iubeasca pe Ion. Eu sa cred.

Nu e nevoie sa luati in desert absolut nimic iar eu imi asum tot ceea ce fac.
Oricum, despre mine nu cred ca mai are cineva vreo indoiala cu ce ma ocup. ;)
Pentru a intelege un lucru complex, el trebuie disecat in altele mult mai simple, dupa cum sustinea si Socrate. Care, apropo de sacrificiu, a considerat la un moment dat ca prefera sa moara decit sa isi deranjeze concetatenii.
Sacrificiul este un asemenea complex, insuficient inteles. Dar intelegerea e un tabu sau, mai rau, un pacat.

OK, ai inceput sa fi mai precauta. :)

Pai metoda ta de a ajunge la intelegere n-are sorti de izbanda :)

Te inseli :)

Nu ma insel :P Daca era sa ma insel eu si era metoda ta buna, tu ai mai fi luat in calcul niste lucruri fara de care tot exemplul sta in aer, pleaca de la premise false si sfarsi-va in infundatura.

1. Ion a facut-o pe Ana prin Gheorghe (succes sa intelegi asta)
2. Ana, daca nu primeste penarul, se afla in iminenta mortii. Lipsa aceea a penarului e echivalenta cu moartea.
3. Ana nu poate primi penarul decat daca Gheorghe isi arunca papucii pe geam, adica daca el se coboara la nivelul ei, ii traieste suferinta aceasta si o transfigureaza cu totul (succes sa intelegi asta, cum adica a indumnezeit firea umana prin aceea ca S-a investmantat El Insusi cu ea, si cum adica a murit si in acelasi timp moartea nu L-a putut cuprinde pe Cel Care era incepatorul, sursa si implinirea Vietii).

Sugestia mea, ca sa ajungi sa intelegi, e sa citesti ce au scris altii mai destepti (decat mine) pe tema asta, si care au studiat si au citit si au trait si au simtit lucrurile astea. Ca din teorii, la fotbal politica si vad ca si religie ne pricepem toti :) Dintre care cea dintai sunt eu, daca-mi permiti o autoironie.

Adica ori esti om in toata firea si cauti realmente sa intelegi ceva, la modul serios, ori ne jucam de-a ratele si vanatorii pe-aici si atunci e ok, e alegerea ta, dar nu mai zi pe urma ca ai metoda :)