Cum îți explici că un pui de muscă băgat într-un borcan sau într-un balon nu poate ieși din borcan deși nu se mișcă pe o sferă ci viceversa, în interiorul unei sfere?

Să presupunem că marginile borcanului ar fi granița cu necreatul care nu există și ce se vede prin borcan sau balon ar fi granița cu necreatul care există, adică cu Dumnezeu care se poate întrezării luminând de afară din necreatul care există.

De ce vă e mai ușor să vă reprezentați o dreaptă infinită cu capete care nu pot fi capete din moment ce niciodată nu le poți atinge, ca definind spațiul și pământul ca un glob în acest spațiu infinit,

decât

o dreaptă la care capetele coinicid? Și coincid deoarece creația e finită căci e creată și lungimea trebuie să aibă o lungime maximă creată căci e finită!

Ce vă puteți închipui mai ușor, niște capete care nu există sau niște capete care coincid? Sperați că totuși există... păi dacă există, cum e definit spațiul generat până atunci de dreaptă, cum e definit în continuare dacă vă închipuiți capetele dreptei?

Aici e problema că cineva face voit confuzia între Creație și Creator.

Creația e finită în toate, inclusiv în timp, iar Creatorul e infinit în putere în sensul că pe toate cele create și necreate, văzute sau nevăzute le poate înveșnicii asemenea Lui.

Voi vreți să aveți o creație necreată și eternă ca dată dintodeauna.

Păi dacă nu ar mai fi fost nimic de creat ci ar fi fost dintodeauna, cum de există posibil ca omul să creeze și el după ceva ce vede, să asemene creația sa cu ceea ce vede în Cer acolo sus, pe Pământ aicea jos, sau în apele de sub pământ?

Sau dacă omul nu crează ci doar imită, cum atunci de imitațiile omului nu sunt aidoma cu ceea ce imită omul?

Deci iată că omul poate crea și poate asemăna creind după orice vede, deci poate chiar dacă Domnul i-a interzis omului să creeze el și să cioplească el și să asemene el, nu pentru faptul că actul creator e imposibil sau interzis ci pentru faptul că omul își bagă și păcatele lui în obiectele create care rămân ca să murdărească restul creației, că dacă omul ar fi sfânt din Dumnezeu și aidoma Lui Dumnezeu atunci Domnul s-ar bucura ca toată ziua să creeze și să se asemene cu El.

Deci dacă toate ar fi definite așa cum e definită dreapta infinită, cum ar mai fi posibil ca omul păcătos să creeze ceva păcătos... cum ar mai născoci dracii sau omul rău tot felul de planuri și răzbunări rele dacă toate dreptele ar fi definite și ar exista ca fiind date din start?

Rezultă că Dumnezeu și Omul trebuie să meargă pe o cărare dreaptă, El trebuie să-și taie cu cuțitul cale în ceea ce nu există creat pentru el și să meargă pe Calea care există acolo unde ea este creată.

Adică să-și mănăstirească viața, casa, dar nu așa cum face omul ci așa ca melcul, să aibă mânstirea la purtător.

Unii însă vor Dumnezei morți creați gata dintodeauna adică necreați:

inerția nesfârșită și neschimbabilă, dreapta infinită și dintotdeauna, timpul neterminabil și circular, viteza maximă a luminii ca o constantă dată, și numărul care nu reprezintă nimic creat ci este gol de conținut, o formă goală de conținut și așa mai departe până la litera care dezbină sfinții și unește păcatele și păcătoșii...

Asta este, omul nu vrea cum e ceea ce e ci altfel, adică viceversa, vicentoarsa, viceglobul pământesc, deși pământul nu e glob. Și dacă la început a fost un glob de apă limpede și creistalină într-un cub netangent unde exista un sus și un jos, omul nu vrea așa ci vrea invers, adică la început să fi fost totul plat ca un plan definit de o dreaptă infinită.

Dar când o să ne despartă Dumnezeu ca oile de capre, unde oile vor merge la desăvârșire și fericire tot mai mare iar caprele la dureri tot mai mari, atunci o să vreți să fi făcut Dumnezeu nu dreapta infinită ci aia care e doar un segment sau la care capetele coincid, adică să pună Dumnezeu un capăt suferinței...

Deci sigur toate sunt preabune așa cum sunt ele Create și cum vor fi ele reânoite de Dumnezeu împreună cu sfinții Lui... așa că nu vă mi bateți capul cu „teoriile” științifice ca să credeți pe toți păcătoșii vicleni și explicaționiști că cică ei dacă sunt mulți și au păcălit toată gLumea atunci musai ei spun adevărul și au ei dreptate...

Păi cine poate să sui Adevărul fără ca să-L trăiască? Deci dacă pentru veșnicia Adevărului te cerți, atunci de ce face toate cele ale vremelniciei și lăudăroșeniei lucuruilor vremelnice?

Nimic mândru, păcătos, adulter, și glumesc nu va rămâne, nu va dăinui căci este scris... atunci pentru ce le îndreptățiți prin viața și trăirile voastre lipsite de umilință? Cum puteți să fiți și indiscreți tainici dar și pârâcioși necruțători în același timp? Ce poftă parșivă mai e și asta ca din plictiseală să creați noi și noi pofte dezordonate spre a fi acceptate de mase?

Păi dacă dumneata ai priceput că eu sunt perfect din faptul că am zis:

atunci ce fel de pretenții să mai am la o discuție spornică și prolifică și curată cu domnia ta dacă tu ai priceput doar ultima propoziție ca și cum eu aș fi Lumina?

Deci chiar sunt o excepție de la regula că dracii nu recunosc lumina eu însă o recunosc, nu sunt eu Lumina dar nu v-am mințit despre ea căci ea mă luminează și eu mă bucur împreună cu ea, și sunt perfect la fel cu cel chelios care are o părere bună despre el, și care o recunoaște hâhâind mereu despre unii ca voi... deci e clar că se socotește pe sine un elev modest care mai bea de stress și a făcut afaceri ilegale pe mare în timpul serviciului... și a fost comunist dar a și recunoscut că e o răutate comunismul condamnându-l pe față, spre deosebire de unii care îl chiar iau drept bun și drept și științific și dialectic și alea alea... încă până azi, făcându-se că nu observă minciunile sau căile necurate ale revoltei absurde și bine introdusă de draci ca să-l măgulească pe om cu aparențe înșelătoare.


Și sigur că știința cea adevărată nu e vrăjitorie, dar aia e atoatăștiința lui Dumnezeu și nu aia a gLumii care cu siguranță este minciună și vrăjitorie și v-am și demonstrat mereu... căci știința gLumii este creatoare de mincună și păcătuire la infinit, așa în glumă.

Și ce știți voi cum ajunge știința în om în capul unghiului? Ce știți voi de piatra cea lepădată de zidari și cum ajunge ea acolo sus? Voi credeți că prin mîndrie și lăudăroșenie științifică și slavă de la oameni? Păi ce aplaudă ei oamenii? Nu doar ceea ce le place? Și ce altceva le place lor decât să fie adulterini ca niște îngerași de lumină dar care se dau holtei virgini în speranța repetării prilejurilor indiscrete? Iubirea de sine nu e altceva decât să-ți placă de sine și de plăcerea de a place viceversa, să ți se pară că numai tu gândești perfect deși e clar că minți și furi. Chiar dacă e așa, nu trebuie să te lauzi cu asta, ci să te supui umilinței, să răspunzi cinstit la întrebări, fără să dai fuga să te bagi sub halatele pătate cu cerneală ale oamenilor de știință... și pătate și cu altele, nu mai spun ca să nu vă rușinez pe unii dintre voi.

Ce știți voi despre cele două drepte ale sfintei cruci?

Cică era un om care nu și-a răbdat crucea și a început s-o cioplească să-i fie lui mai ușoară.
Și a urcat ce a urcat cu ea și a tăiat din lemnul cel mai lung mereu ca s-o facă egală și la o prăpastie n-a mai ajuns de pe o parte pe alta așa că a pornit de la capătul de jos și cu ce a rămas din prima a acoperit o fântână.
Și a urcat și a cioplit din amândouă căte un pic, uniform și a a folosit burghie și ca să nu se vadă a dat-o cu vopsea după ce a chituit-o, și iar a ajuns la prăpastie și când să treacă s-a rupt și iar a căzut jos de tot și iar a trebuit s-o ia de la capăt cu altă cruce, iar din aia ruptă a făcut coteț pentru câine.
Și a urcat și a urcat și atunci a tăiat doar din brațe și a păstrat doar partea aia lungă pentru ca s-o folosească drept punte, și a trecut puntea măgarului și poi că nu mai erau prăpăstii a cioplit și din lemnul cel lung până ce a făcut așa ca o lance, ca o țeapă... și de căldură și oboseală și-a pus turban pe cap și șalvari dându-și hainele de dedesubt jos, și în picioare și-a pus în loc de opinci și-a pus papuci și când a ajuns pe golgota, acolo lângă Iisus Hristos care era deja răstignit era unul așa foarte slab care cărase o cruce mare și grea și se numea Vlad.

Atunci sărmanul s-a speriat și a promis că niciodată nu va mai încerca să-și ușureze singur crucea când nu-l vede nimeni.

Cum se iese din cercul ăsta vicios?

Simplu: nu căutați să vă plăceți vouă înșivă prin aceea că vă plac pe voi oamenii; nu doriți ca să fiți plăcuți de oameni; nu vă asemănați cu cei plăcuți de oameni ca să fiți și voi plăcuți de oameni, căci doar păcatului îi place cele ale păcatului și nu este păcat mai mare ca mândria că știi să nu asculți și că știi să ai și motive „bine” întemeiate pentra a te bucura de păcat. Asta e „știința” gLumii. E cel mai plăcut gunoi... e un gunoi infinit. Și bietul Iov pe gunoiul ăsta stătea plin de lepră, ca o buruiană ce crescuse din păcură și pentru deznădejdea și nenorocirea asta nu blestema pe Dumnezeu ci a lovit cu cojocul lui Ilie Iordanul și a trecut la cei plăcuți lui Dumnezeu, zicând:

„Gol am ieșit din pântecele maicii mele și gol mă voi întoarce în pământul din care sunt făcut, și blestemată este ziua în care m-am născut, și dacă Domnul mi-a dat și tot El mi le-a luat atunci fie numele Său Binecuvântat că m-a sfătuit să nu fac păcat chiar dacă muierea mea m-a tot îndemnat și iar m-a îndemnat ca să nu mai am nici credință și să mă lepăd și să blestem pe Dumnezeu fiindcă cică e inutilă și mincinoasă Credința și e evident că trebuie lepădat dacă s-a putut întâmpla cu mine tot ceea ce mi s-a întâmplat după atâtea jertfe curate din mâna mea după voia și mare mila Sa.”

Așa plăcuți ca Daniel și ca Iov, așa sunt cei plăcuți Lui Dumnezeu.

Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului Binecuvântat.

Defapt Iov era o excepție căci de regulă omul dă crucea mereu fie oamenilor fie lui Dumnezeu și atunci Domnul a luat-o asupra Sa și o ia mereu cu om cu tot în spate și o duce singur până sus de tot, până în vârf cu fiecare credincios neputincios al Său.

Nu se supără Domnul că ești neputincios ci fiindcă ești rău și te mai și mndrești cu nprostia și răutatea ta ca răzbunându-te să placi fie oamenilor fie ție însuți... și dacă se supără Domnul îți luminează Calea ca să vezi că până acum nu urcai golgota ci doar ți se părea și de aia era așa de ușor fiindcă nu urcai ci te distrai cot la cot cu fariseii și saducheii dând ori luînd lecții.

Ce fel de lecții căutați voi?

Crucea e să duci ce nu-ți convine, ce nu-ți e pe plac, ce te face mic și urât, prost și penibil și ridicol, e ca și cum ai știi că vor să te dezbrace complet și să te arunce între oameni după ce ai fost masacrat de dr. Ciomu sau ai fost născut fără niște organe.

Crucea e să fii mustrat pentru păcatele tale în mijlocul credincioșilor și să ți se spună: Taci mutule! Iar tu să nu te superi cu niciun chip ci să te umilești cu orice chip.

Cât de mare a fost și e durerea, rana Domnului când omul nu mai caută să fie plăcut lui Dumnezeu ci spectatorilor și telespectatorilor și radioascultătorilor? E mare de tot și grea și usturătoare și pentru Dumnezeu dar și pentru om cândva, chiar dacă omului i se pare acum dulce durerea asta sadică de a se autovictimiza tot el pe viitor, omul, așa ca Adam și Eva, că cică Adam a fost victima Evei, Eva victima râmei, și râma, victima Domnului.

Păi cum să fie victimă femeia și nu bărbatul, râma și nu femeia, râma și nu Domnul? Că râma a susținut că e Domnul vinovat și nu ea. Păi râmei i s-a dat să mănânce tot pământul că de aia e râmă... doar că trebuie să se târască după mâncare, asta abea după ce a greșit amarnic mințind și ispitind.

Deci iată cum, până la urmă tot Domnul e scos vinovat că de ce le-a dat și atunci a recunoscut că El e vinovat fără să fii făcut niciun păcat.

Nu e totuși total ciudat? Că toate cele Create s-au plâns viceversat?

Iată că așa se întâmplă mereu și așa s-a întâmplat în Rai. Nu-i păcat?

Și de atunci e numai viceversa, vicentoarsa, viceglobul pământesc, că cică e glob și nu-i plat.

Că e relativitate și sunt derivate parțiale și integrale de volum și calcule întortochiate.

Nu e glob ci e plat, adică jumătate e glob de apă și jumătate e pământ plat, firește, denivelat.

Deasupra cerul cu soarele și luna și stelele, și mai e și apa de deasupra... atât de multă cât e sub cer, cât e sub cer cu pământ cu tot.

De jur împrejur este necreatul inexistent.

Sper că acum, unii v-ați împăcat!

Creația toată e mică, și e finită.

Nu-i posibil?

Vă simțiți ca un pui de muscă într-un borcan?

Oare nu ar fi fost mai înfricoșător și umilitor pentru toată făptura ca puiul de muscă să fie într-un container de gunoi?

Din fericire este exact așa cum v-am demonstrat, căci este scris la scriptură și de aia este Adevărat ceea ce am aflat.

Dar se va face un Cer Nou și un Pământ Nou, și mai alambicat.
Tot de Dumnezeu lucrat.
Venind El pe acolo pe unde nimeni nu s-ar fi așteptat.

Ferice de cel ce a priveghiat. Ca să nu-i fi zburat gustochiulul la câte ceva necurat. Așa din plictiseala poftelor dezordonate... dar repetate ordonat după obiceiul locului. Așa ca din superstiție.

Măi nu cumva iarăși v-am masacrat?

Îmi cer iertare și recunosc și eu că și eu sunt vinovat.

Intreb iarăși pe științificii ăștia cu modelul planetar și cu soarele în centru și cu pământul învârtindu-se pe o parabolă, că sferă sau cerc nu le ieșea la calcule.

Cum se poate folosind legile electro-magnetismului și atracția universală, gravitația, că asta susțin ei, cum se poate ca pământul să-și schimbe înclinația tocmai în mijlocul atracției maxime sau respingerii maxime? Adică în mijlocul iernii sau în mijlocul verii, adică, polul nord al pământului să fie respins de polul sud al soarelui tocmai la momentul culminant? Părerea mea este că sigur nu se poate.

Nu era normal ca axa să se schimbe la milocul distanței dintre punctul maxim de atracție și maxim de respingere? Adică exact la mijlocul primăverii și al toamnei? Acest lucru însă, neluat în serios, ar fi contrazis practic modelul lor.

Dar nu, ei continuă să suțină trucajele filmate ca vederi 3d din spațiu și să dea lecții la toată gLumea, lecții de vrăjitorie, adică ei susțin că a mai văzut cineva ca doi magneți să se respingă brusc, adică să-și inverseze brusc polii tocmai în momentul de maximă apropiere sau depărtare...

Și dacă au văzut că e o prostie ce susțin ei, știind că precis o să ne prindem, au lansat atunci posibilitatea inversării polilor magnetici de parcă magnetismul sau electro-magnetismul pământului ar fi provocat de magma din interior ca un miez. Miez care cineștie din ce cauze s-ar viceversa... că cică e posibil dacă e lavă și asta au lansat că va fi.
Păi ce se schimbă polul în decursul unui an? Dar e suficient ca să crezi că ar fi posibil să-și schimbe soarele polul și gata... Dar atunci cum de celalte planete nu au mișcare sincronă cu a noastră adică produsă de inversarea polilor soarelui, căci ai pămâtului nu se schimbă... Deci e imposibil modelul lor căci nu se mișcă planetele sincron în modelul lor.

Nu există atracție universală, corpurile nu se atrag în spațiu, și nici nu există corpuri în spațiu, afară de apă, foc, gaze, ghiață, nori... nu există pământuri prin Cer.

Păi dacă nu există atracție universală acolo sus ci numai o atracție elecro-magnetică ar face posibilă această mișcare generatoare de anotimpuri, atunci sigur nu e posibil ca în punctul de maximă atracție sau respingere să se inverseze forța căci nu e posibil ca să se schimbe înclinația la axă tocmai atunci, căci nu avem circuite și nici curenți ce se inversează și nimic construit , nu există un motor pe bază de schimbarea de sens a curenților.

Și după cum susțin ei în mod absurd, avem doar două bile, care se atrag una cu alta din pricina forțelor electro-magnetice și ei spun că sunt ținute în joc de presupusa atracție universală între corpuri și de forțele centripete dar atracția între corpuri nu a pus-o nimeni în evidență în spațiu și e o minciună prin care explică ei gravitația, adică faptul că sub Cer apele curg și se adună în adunările lor fiindcă corpurile conțin apă, dar dacă ar fi valablă atracția universală în general atunci s-ar învârti circular corpurile dar ei susțin că e o elipsă că așa se vede pe cer mișcarea stelelor pe care ei le consideră planete.

Deci dacă e elipsă nu mai e atracție universală, iar dacă e cerc nu mai le ies lor mișcările măsurate, așa că au dres-o făcând o elipsa cât mai aproape de un cerc... ca să le puște explicațiile, să îmbine plăcutul cu utilul explicaționist.

Și dacă e o elipsă cât mai aproape de cerc, ei cred că gata, nu le mai bagă nimeni de vină, și zic ei că așa le iese și schimbarea axelor și atracia universală și modelul planetar că cică pământul e glob.

Dar luna, de ce are mereu fața spre pământ?

Nu mai e valabilă explicația în cazul mișcării pământ-lună? Că așa explică ei că Luna e mult mai aproape de Pământ și se învârte și ea în jurul pământului, dar așa e potrivită învârteala încât de pe pământ se vede aceiași față întotdeauna.

Adică noi vedem o coajă de nucă cu miez plutind pe atmosferă, dar nu e atmo-sferă ci e atmo-plapumă, și ei spun că e posibilă o mișcare de rotație a lunii în jurul pământului așa fel încât să nu aibă rotație în jurul unei axe, adică e posibil să nu aibă înclinație adică susțin ei că nu există forțe electromagnetice la niște corpuri mult mai apropiate dar la altele mai depărtate se manifestă.

Păi dacă există atracție între lună și pământ și ei o explică prin maree, și menținerea distanței se datorează forței centripete, cum de e valabilă în cazul acesta mișcarea circulară, iar în cazul soarelui e o elipsă?

Iar la eclipsă, la eClipsă cum de forțele de atracție nu se compun ca să schimbe pozițiile din pricina măririi atracției, apropiindu-se sorele de ansamblul Lună-Pământ? Sau vi se pare totuna un ansamblu de corpuri Pământ-Lună mai depărtat de soare la eclipsa de lună și unul mai apropiat de soare la eclipsa de soare și la care forța de atracție universală să se mențină? Păi nu e invers proporțională cu cubul distanței? Căci ar însemna ca ansamblul Pământ-Lună să fie odată mai apropiat și odată mai depărat și forța de atracție să fie la fel adică asta să nu aibă nicio implicație în legea atracției universale. Nu e comedie ce susțin ei? E absurdul dus la extrem.


Deci le-au scos explicațiile din pix, le-au potrivit să iasă, au scos dimensiunile ca să puște la eclipse geometric și apoi folosindu-se de viteza luminii au dat distanțe în ani lumină... și milioane de ani lumină funcție de cum le-a apărut lor radiația în lunetă sau parabolică mai slabă sau mai puternică.

Nu e nici o complicație,

Luna e în Cer și-și impune legea cerească trecând peste Pământ, astfel că apele de jos sunt atrase mai puțin când trece luna pe acolo și apar mareele.

În Cer corpurile nu se atrag, nu există nici o atracție între corpuri căci apele de deasupra nu curg în adunările lor ca cele de sub cer.

Nu există planete, sori, galaxii și alte prostii ci un singur soare și o lună și multe stele mai mici sau mai mari, mai apropiate sau mai depărtate, dar nu foarte depărtate ci cam cât este distanța de la soare și lună până în fundul apelor de jos, tot atâta este distanța pe bolta de sus, căci în egală măsură au fost împinse apele din centrul sferei de apă în toate direcțiile.

Mulțimea de filme reale și 3d ce par corecte „științific” sunt măsluite toate ca să se potrivească modelelor din capul oamenilor de știință.

Ei când au modelat au pornit de la dreapta infinită cu capete divergente conform teoriei lui euclid, de la proporțiile sferice și ale distanțelor soare, pământ, lună ca sfere pentru ca să iasă proporțiile la eclipse așa cum ar vedea un observator ce stă pe pământ și privește, și de la mișcările unor stele mai mari (planete apropiate modelate de parcă le-ar fi văzut cineva cum arată ele de aproape) ca să corespundă cu poziițiile consemnate pe cer pe parcursul anilor. Au mai băgat viteza luminii, inerția, atracția, electromagnetismul, motorul electro-magnetic de lavă din centrul pământului, și din calcule au scos distanțele uriașe și dimensiunea și vârsta universului, căci au scos și teoria absurdă cu datările cu C14 radioactiv... toate ca să le iasă explicațiile.

Însă au pornit de la modele false, greșite, mincinoase, au extrapolat greșit și le-a ieșit o catastrofă, o mare minciună și o mare păcăleală și șed ei binemersi în cercetările lor fanteziste fără să le mai pese căci banii de la fraierii păcăliți vin.

Defapt vârsta universului tot cât este el, absolut tot are cam 7500 de ani, și e mic, jumate sub soare, jumate deasupra ca volum, iar soarele aleargă pe deasupra pământului și mărilor încercând să prindă luna ca s-o lumineze numai și numai pe ea, căci o iubește ca pe o soție fidelă. În timp ce stelele, ca semne, scriu versuri pe boltă prin mișcările lor.

Voi chiar credeți că e posibil ca tocmai atunci când doi electro-magneți ajung în punctul cel mai apropiat, la distanță minimă, ei să-și schimbe axa?

Adică în mijlocul verii sau în mijlocul iernii ei să își inverseze axa... ce porcărie.

Apoi susțin că ar putea fi vorba de o oscilație la rezonanță și că pământul pendulează, înclinându-și poziția față de axă...

La toate le găsesc ei câte o explicație ce pare plauzibilă și ca să fie conformă cu teoriile lor le adaptează mereu, căci sunt într-o continuă cercetare și descoperire științifică, să cunoască și să se îndreptățească... ei, ca și cum știu ei, și ei au ajutat la progresul omenirii, la capitalul de știință și tehnică.

Adică au făcut baghete magice vrăjitorești și vehicule cu care călătoresc din plictiseală... ca să te poată urmări și studia mai bine... și să te „ajute” ca să evoluezi și tu, folosindu-te de teoriile lor speculative... și lor le pare valabil ce susțin ei și toată teoria asta au cusut-o bine cu ață albă, dar nu e albă ața ci e pânză de paianjeg.

Pare, pare real, dar la o privire mai atentă și calmă iese la lumină tot absurdul lor, ilogicul, minciuna introdusă și măsluiala făcută din pix, din calcule, din socoteală, din modelări peste modelări... „universal valabile”... e atâta durere în uitarea asta „constructivă”... și e plină de SiFi... pe toate listele lor pline de programe cu care programează marea buimăceală generalizată... haosul hipnotic cel foarte bine organizat și autoindus.

Da' cine zice, păcatele mele, că pământul are înclinaţia axei variabilă???

Cum cine? Păi ei susțin că axa pământului în rotația lui în jurul soarelui, așa cum susțin ei teoria, e odată înclinată cu nordul terestru mai spre soare și iată zic ei că atunci e primăvară și vară pe pământ în emisfera nordică și apoi viceversa când e iarnă.

Dar cum de se schimbă înclinația tocmai la mijlocul verii sau la mijlocul iernii, adică la momentul de atracție maximă sau de respingere maximă între nordul terestru magnetic și sudul solar magnetic dacă electro-magnetismul ar fi explicația?

Nu se poate așa ceva! Ce susțin ei e un electromagnetism complet absurd.

Iar o atracție universală stabilă și circulară aproximativ și ciclică dar la care anasmblul Pământ-Lună e odată mai aproape de soare și a doua oară mai depărtat, că asta ar fi după modelul lor la eclipsa de soare, respectiv de lună, cine poate pricepe?

Păi când Luna e între Soare și Pământ nu e distanța mai mică între ansamblul Pământ-Lună și Soare ca în momentul eclipsei de lună când e distanță maximă?

Și cum de cubul distanței din legea atracției universale n-are niciun efect vizibil?

E clar o tâmpenie ce susțin ei dar voi nu vreți să recunoașteți... găsiți și voi scuze și noi și noi explicații custe cu ață albă, pardon, cu pânzeturi fine de paianjeg.

Am sa-ti vin si eu cu o mica observatie: "Dar de ce se mai vede Luna atunci cand este acoperita de umbra Pamantului?" nu se vede. este acoperita de umbra Pamantului. uite un link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%9...2007_450px.gif

Cam greu de inteles ce vrei sa zici... dar cred ca raspunsul este ca luna nu orbiteaza in jurul Pamantului la aceeasi distanta deci fenomenul de refractie a luminii pe suprafata lunii prin atmosfera Pamantului nu se intampla la fiecare eclipsa.

vorbesc de faza de Luna noua si nu de eclipsa.

tu ai impresia ca in timpul unei eclipse lunare, luna e defazata sau asa ceva?
edit: apropo imaginea postata e o animatie 3D si nu e o filmare adevarata...

La fazele lunii, luna se plimbă la marginea reflexiei solare din oglinda de aer și ape și verdeață și nisip și pământ și zăpadă a pământului... Adică se vede cum luna în fiecare noapte intră sau iese tot mai mult din zona luminoasă a oglindirilor.


„-...de unde stii tu ca pe parcursul eclipsei de Luna, suprafata luminata are aceeasi stralucire?
-Păi se vede de jos de la noi și e și filmată pe net, deci se vede clar că nu se modifică strălucirea dacă ne gândim că ochiul sesizează diferența pe scara logaritmică naturală a intensității luminoase. De ce când e eclipsă de soare vezi de jos soarele tot mai acoperit de lună și vezi cum se face tot mai seară, tot mai întuneric iar la faza de eclipsă totală de soare apare bezna. Oare nu sesizează ochiul treptele înserării? Și dacă le sesizează omul de pe pământ la eclipsa de soare de ce nu ar sesiza un observator pe care ni l-am închipui pe lună, și de ce nu am sesiza noi de pe pământ inserarea treptată în zonele lunii, de unde, dacă ne-am închipui acolo, ar trebui să vedem un soare tot mai mult acoperit de pământ, deci să fie tot mai seară ajungând abea la punctul maxim în beznă totală. Dar ce se vede este că strălucurea rămîne constantă până ajunge zona neagră și acoperă treptat toate punctele. Deci punctele luminoase de pe lună, pentru ele e ca și cum ar vedea tot soarele până brusc soarele ar dispărea și ar fi beznă și apoi iarăși brusc ar reapare și ar vedea soarele complet, lucru imposibil geometric, oricât ai desena căci orice punct luminat va trebui să treacă prin fazele când văd un soare plin și apoi sectoare cu suprafața tot mai mică.Ți-e clar acum că fenomenul nu se datorează interpunerii pământului ca sferă? Căci e imposibil, deci e mincinoasă teoria lor și explciațiile lor nu au ținut seama că soarele nu e punctiform ci suprafață luminoasă.

-...ochiul uman nu poate observa obiectiv cantitatea de lumina a unei surse luminoase, si la fel se poate sa nu sesizeze scaderea luminozitatii respectivei suprafete a Lunii.

-Oare nu sesizezi petele de pe lună (pacatele omului) care sunt diferențe clare de strălucire sesizabile? Oare nu ai privit niciodată luna plină? Oare chiar atât de mare e strălucirea lunii încât treptele înserării ar fi insesizabile ochiului? Oare nu ar trebui să sesizeze ochiul măcar înjumătățirea unei străluciri, prin comparare a două imagini cu luna la eclipsă, să vedem dacă un punct luminos de pe extremitatea luminată are o strălucire identică pe parcursul eclipsei până la faza de eclipsă totală? Oare e posibil ca punctul să vadă soarele complet și brusc să intre în beznă?Poate fi insesizabilă diminuarea trepată, cu câte un sfert din suprafața soarelui văzută din acel punct luminos când ochiul sesizează logaritmic natural? Nu poți invoca așa ceva că cică s-ar putea să nu se vadă diminuări treptate de strălucire, păi pe pământ la eclipsă de soare, nu apar înserări treptate? Ce e la fel lumina zilei și tu doar vezi cum soarele dispare după lună și abea când a dispărut complet să fie beznă? Păi dacă ar fi așa, ar însemna că puterea, intensitatea ar fi crescătoare, adică toată lumina soarelui să se concentreze mereu în suprafața care a mai rămas vizibilă, lucru fals, căci se văd înserări la eclipsa de soare.

- Cand e vara, nu inseamna ca Pamantul e la distanta minima de Soare,...

-Când se schimbă axa și din ce motive? Nu vezi dumneata că au imaginat o mișcare absurdă? Adică pământul se mișcă pe un cerc, nu le-a ieșit, apoi pe o elipsă cu soarele în focar, apoi pe un elipsoid, iar apoi elipsoidul tot mai ovoid e și el într-o continuă mișcare...

Anotimpurile sunt egale ca durată, deci asta impune o traiectorie circulară. Dacă avem axe paralele ar însemna să nu avem înclinații adică să nu avem anotimpuri. Dacă axele nu sunt paralele, atunci traictoria nu ar mai putea fi circulară căci forța de atracție a sudului unei axe spre nordul celeilalte axe ar impune modificarea față de traiectoria circulară încetul cu încetul căci nimic nu ar opri ca mișcarea să-și modifice traiectoria pe porțiunea unde forțele s-ar compune. Dacă ar fi mai mare forța de atracție universală între corpuri și din pricina forței centrifuge s-ar menține o traiectoriea circulară sau eliptică datorată compunerii cu forța electro-magnetică pe porțiuni, atunci ea ar duce la echilibrarea axială adică s-ar ajunge la axe paralele, iar axele paralele ar implica lipsa elipsei, deci existența unei traiectorii circulare și astfel nu s-ar sesiza anotimpurile.

Iar că nu e valabilă atracția universală, vine din faptul că ansamblul pământ-lună e odată cu luna mai aproape de soare la eclipsa de soare și odată mai departe de soare când luna e mai departe, la eclipsa de lună, și soarele la distanță identică față de pămînt în ambele cazuri din moment ce nu apar modificări vizibile de temperatură sau mărime a discului solar. Deci ar trebui ca forța de atracție să crească cubic cu diferența de distanță, și deci dacă distanța între centrul soarelui și al ansamblului pământ-lună variază rezultă o diferență uriașă între forțele ce acționează în centrul de greutate al ansamblului pământ-lună, căci e clar că distanța ansamblului până la soare se schimbă din pricina modificării forței care este proporțională cu distanța la cub. Deci traiectoria nu poate fi un cerc ci forța ar trebui să crească mereu oridecâte ori apare o eclipsă de soare, când luna impune o nouă schimbare de forță acționând în centrul de greutate al ansamblului pămînt-lună deci ne-am apropia de soare mereu până ne-am ciocni pe elipse tot mai mici.

- "Nu exista atractie gravitationala". Atunci cum explici mareele?
Nu există atracție universală ca să existe forma sa specială numită gravitație în jurul pământului ca glob, ci există doar cum este descris la scriptură, apele de sub cer curg, și cum toate conțin apă, și pietrele și focul, rezultă că toate sub cer cad vizibil spre pământ și spre fundul mării cum a fost la popop sau la Sodoma și Gomora când Domnul a deschis jgheaburile cerului de a ploat cu apă din cer de a acoperit pământul sau a făcut să cadă foc din cer, din stele sau soare peste oamenii păcătoși și răi. A lăsat să se împlinească dreptatea conform cu faptele omului rău și păcătos și necredincios și mândru.

În ceruri nu este aceiași lege, ci acolo apele nu curg ca să se adune în adunările lor ci acolo, în apele de deasupra, este legea de a nu se aduna apele, de a nu curge nici spre jos, și nici spre sus și nici într-o direcție căci nu există poruncă pentru ele ca să se adune.

Astfel soarele ca foc în apă grea și luna ca un fel de apă și ghiață spre noi, nu știu, sunt puse acolo și se mișcă impunând spre pământ legea lor, astfel că de câteori trec pe deasupra pământului impun o mai mică curgere a mărilor spre adânc, deci apele sunt mai puțin atrase în zona cea mai apropiată de soare și lună și astfel că sunt impinse în sus de presiunea celorlalte ape și iată așa apar mareele și valurile la trecerea Lunii și a Soarelui peste pământ.
Iar iarna și vara sunt efectele mișcării soarelui în lateral pe o traiectorie oblică care la mijlocul iernii și verii se lovește parcă de margini schimbându-și sensurile de parcă ar fi niște mingi de pimpong sau bile de biliard ce se lovesc de mantă. Defapt soarele și luna doar împreună formează o sferă perfectă. Deci sunt defapt jumătăți de sferă, soarele cu secțiunea în jos și luna în sus și mergând pe planuri paralele astfel că nu se pot ciocni niciodată. Iar eclipsele de soare alimentează soarele de la lună cu ape ajunse în cer și depozitate în Lună ca un vas, și cu ele printr-o scurtă și bruscă fierbere ca un vas pus sub presiune imensă pentru o fracțiune de secundă se realimentează soarele din mers, la eclipsa maximă.
Nu se lovesc de nicio margine ci trecând ele prin Tărie, prin mijlocul secțiunii tăriei, a Cerului adică, din pricina formei tăriei care rotunjindu-se la marginile cerului spre zonele polare impun schimbarea traiectoriei soarelui în mod treptat de parcă s-ar fi lovit de mantă.

continuarea mai jos

continuarea argumentației
 

-nu prea pot urmari ideea ta care combate geometria euclidiana

-Păi e simplu, punctul infinitezimal și dreapta infinită nu poate să existe, și astfel geometria euclidiană e o tâmpenie. Alea sunt axiomele ei, că o dreaptă are o infinitate de puncte dispuse uniform, unele lângă altele în mod continuu, și atât spre stânga cât și spre dreapta poți merge la infinit ca la final dreapta să fie asemenea unui segment și apoi celelalte cu toate consecințele și demonstrațiile făcute în școală și facultate de unde rezultă toată filozofia matematică în spațiul ideal născocit și total definit de axiomele și regulile impuse de cei ce au făcut jocurile lor ca să ne mișcăm noi cu gândurile noastre în idealul lor.

Și cum poți vedea dumneata o dreaptă întreagă ca să existe? Vezi o porțiune și mergi cu ochii într-o parte, dar oricât ai merge nu-i dai de capăt, și mergând în partea opusă tot nu-i dai de capăt, deci ce vezi? Întotdeauna un segment și crezi că vezi o dreaptă. Aici e minciuna, că deși nu-i vezi capetele ai impresia că dreapta are capete, dar ea nu are din definiție decât niște trimiteri spre capete, deci iată că e definită fără a fi definită căci nu poate fi definită complet ci doar în speranța că poți merge la infinit atât în stânga cât și în dreapta. Deci e o definiție incompletă care nu poate defini și genera mai departe altceva ci tot ce rezultă pe baza ei e ceva pe jumătate definit și tu vezi întotdeauna doar o porțiune închipuindu-ți că se păstrează proprietățile și păstrând proprietățile îți închipui că se va vedea și se va putea defini, dar nu se poate, căci mereu mergi pe dreapta închipuită la infinit, deci este vorba de necuprindere, de ceva de necuprins, de ceva de nedefinit. Deci dacă nu se poate defini cum de a definit-o matematicianul? Și la fel și punctul. el tinde să fie tot mai mic, și dacă e tot mai mic cum poate să aibă dreapta o dimensiune, o grosime spre a fi văzută? E aceiași necupruindere dar nu în mare ci în mic, deci e vorba de două necuprinderi care nu pot fi definite și cu toate astea au fost definite în porțiunea care se vede și extinse cu necuprinderea. Deci punctul dacă e mic, cât e de mic dacă îi este atașată necuprinderea ca măsură a micimii? Nedefinit de mic, adică tot mai mic, și dreapta viceversa, adică de necuprins de lungă, de mare, și împreună, amândouă formând ce? Care e grosimea dreptei? Punctul, dar el e nedefinit de mic, deci infinitezimal, dar totuși se vede deci e clar că noi vedem un segment și nu un punct ca grosime a dreptei, și vedem tot un segment oricât de lungă am desena sau am închipui dreapta, deci vedem practic cu adevărat definit un cub care devine paralelipiped și la care i-am atașat necuprinderea care poate fi orice și nu cum te îndrumă ei să vezi unifrom lung și presupunând că o să dai de capete sau tot mai subțire presupunând că o să vezi fire de păr tot mai subțiri. N-ai să vezi niciodată cum arată. Ci presupui în continuare până te plictisești și apoi din plictiseală să lași de la tine și să accepți că ar putea fi așa la nesfârșit, dar nu se vede, nu se poate știi, nu se poate defini. Deci dacă nu se poate defini, despre ce vorbim? Putem extrapola ca ce se întâmplă în cub, să fie tot așa și afară din cub? Putem extrapola mai departe și în locurile unde nu am definit, unde nu putem defini și vedea, acolo unde este necuprinsul, unde este neputința de a ști? Putem știi unde nu putem știi căci din definiție nu putem știi? Deci iată e mândria care zică că știe tot, pe baza că vede ce e în cub, vede segmentul, vede paralelipipedul și face extrapolări crezând că e sigur așa la nesfârșit, că cică așa e mereu... Deci cum e dacă nu poți ști cum e mai încolo niciodată din moment ce e de necuprins căci așa ai definit-o la infinit?

Iar dacă să zicem că ar exista puncte puse în mod continuu pe dreaptă, dacă ele ar fi bile, atunci unghiul de intersecție minim ar fi 60, căci altfel s-ar suprapune puncte și dacă punctul ar fi cubic, adunci unghiul unic de intersecție ar fi 90 între drepte, deci toate teoremele și celelalte sunt aproximări și speculații în convenția respectivă care nu are nimic în comun cu realitatea. Defapt e un joc de proporții și intersecții între partea văzută a apelor, a suprafețelor, plasate în cubul ipotetic infinit prin atașarea la dimensiunile create și desenate a necuprinderii și iată geometria pentru ei e general valabilă. Absurd.

Defapt niciodată nu vei putea face ca o suprafață de cerc, aria cercului să fie egală cu aria unui pătrat oricât ai împărții în pătrățele tot mai mici și le-ai aranja ca să iasă, căci nu iese chiar dacă faci bucățele tot mai mici, nu se poate, și singura posibilitate este ca elementele componente să fie întinse sau comprimate, deci să aibă la bază particula de apă, picătura.

Deci iată cum se demonstrează că particula componentă conținută de orice substanță, orice corp, e apa, căci dacă nu ar conține-o nu s-ar putea geometric încadra nimic exact ca să formeze un întreg.

În tehnică se folosește jongleria aproximărilor, rotunjirilor, și potrivelilor și nimerelilor cât mai precise, digitalizarea, căci dacă ai ales măsuri fixe pentru cuburi nu mai ies cercurile și sferele, dau cu virgulă și numere transcendente. Deci nu se pot calcula, și dacă nu se pot calcula exact înseamnă că nu se poate știi niciodată exact, și e ceva greștit, iar omul ce face ca să iasă? Jonglează, nimerește, taie, rotunjește, neglijează și e sigur apoi că e corect ce susține. Dacă nu e exact atunci e inexact, deci nu se poate ști corect, deci e o minciună, zice că poate dar nu poate și defapt bâjbâie și apoi se laudă. Numai Domnul poate.

-Nu e nevoie sa urci muntii, e suficient sa observi discul Soarelui la rasarit si la apus. Este evident mai mare.
-Creșterea discului solar la apus sau la răsărit sau a lunii, ar implica din pricina că distanțele pe diagonală cresc, ideea că ar da de suprafețe concave și nu convexe, căci dacă ar fi convenxe, din pricina distanțelor mai mari ar trebui să se vadă mai mici.

Efectul de lună sau soare mai mare la apus și răsărit se datorează încălzirii atmosferei acolo unde soarele este mai aproape și scăderii atracției acolo unde este luna și astfel aerul din preajmă bagă un efect de lentilă concavă, și noi vedem soarele ceva mai mare ca la amiază, când e exact deasupra noastră. Nu se învârte nimic, ci pământul e fix pe ape, rotund la fundul său căci s-a format în apa de jos rondă și drept la suprafață, plat denivelat, de parcă s-ar fi rupt apa de apă, iar soarele, luna și stelele sunt deasupra întotdeauna, căci nu există nici o relativitatea. Există un sus, un jos, și sub ape. Și de ce oare neglijăm unghiul de refraxie, reflexiile, mediul care bagă efecte frumose, căci și fata morgana sau dispariția navelor în depărtare sub apă e același efect, nu se bagă după curbură la distanțe de câțiva kilometri ci pur și simplu imaginea este distorsionată din pricina că undele străbat o suprafață de aer de deasupra nisipului sau a mării și undele suferă o frângere prin mediu căci mai aproape de apă sau nisip sau asfalt e mai fierbinte și deci există diferențe în structura aerului, iar razele de lumină, imaginile suferă distorsionări din pricina unghiurilor de refracție.”

O completare:
Dacă ar exista dreapta așa cum e definită în geometrie ar însemna că toate sunt total definite din start la nesfârșit până la orice sfârșit, deci nu ar exista Creație și nici Creatorul Creației, iar că dreapta nu poate să existe, demonstrația e foarte simplă: Cum obții o dreaptă? Desenând, nu-i așa?.. și apoi închipuind și presupunând mai departe la infinit, desenând în închipuire. Deci creezi, tragi o linie, sau o apari brusc conform cu definiția, și apoi ce faci? Redefinești că defapt ea era creată total mai înainte de tine? Că se știe cum e ea la infinit asemenea unui segment? Nu e aici o mîndrie și o proorocie mincinoasă a științei absurde? Păi cum știi mai departe de cât ai tras pe hârtie sau ai închipuit văzând ceva? Și nu tragi oare mai departe în închipuire și totuși nu-i găsești capetele? Deci e clar că faci mereu un act al creației ca la finalul imposibil de atins să susții că l-ai atins negând că te-ai orit din plictiseală și apoi susții că era dintotdeauna creată și că știi că are capete, și că nu a fost nevoie de niciun creator pentru cât ai văzut din ea, căci asta înseamnă o definire completă a unei drepte infinite, că nu a fost creată și că se poate cunoaște în întregime. Deci îți negi însuși procesul tău de creație prin care ai desenat, negi că ai tras o linie sau ai aprut ceva din ea conform definiției. Te negi, îți negi faptele și susții că ea era gata trasă și definită total mai înainte de a o desena, deci crezi că exista dintotdeauna... Și iată cum te-ai făcut atoate cunoscător și cum presupui că toate îți sunt știute ca într-un fatalism total definit și știut din care nu se poate ieși căci este lipsit de actul creator, al Creatorului necreat care există totuși și care a creat ceea ce a creat în mijlocul necreatului care nu există și care mărginește Creația fără ca să se poată vedea marginile necreatului care nu există căci nu există dar cu toate astea, „el”, necreatul care nu există mărginește creația creată care există. Pare o filosofie, dar orice început de creație se poate face într-un spațiu unde nimic nu e creat și nimic definit, adică în ceva ce nu există și nu e creat. Și de către cine și cum? De către Cel care există printr-un act creator. Problema e că în ultimul timp, vremelnicii fac și ei creații vremelnice băgându-le la știri la rubrica noutăți și descoperiri... deși numai Fiului împreună cu sfinții Ii s-au dat să facă noi Creații Sfinte, nu pentru că are pile sau că e privilegiat ci fiindcă fiind sfânt pe deantregul, tot ceea ce creează El e sfânt și veșnic, creat să dăinuie asemenea Lui, asemenea sfintei Treimi împreună cu toți sfinții de la care a primit această putere binevoitoare și binefăcătoare pe care o avea mai înainte din veșnicie de la Tatăl întru slava Tatălui.

Deci nimeni nu poate să fie mai supărat ca Dumnezeu. Cine se dă supărat, nu a cunoscut ce este supărarea.:76:

sa fie sanatos... :p

Păi El e sănătos, dar tu ești sănătos?.. la cap mă refer... că dacă nici acum nu v-am explicat clar cu argumente științifice, cu argumentele și logica lor, demonstrându-vă că e absurdă și fatalistă matematica... înseamnă că aveți o problemă... cei ce încă mai cred că omul a ajuns pe lună, că soarele e în focarul unei elipse și că existe sistem planetar și că stelele sunt sori și alte fantasmagorii... ca evoluția, supraviețuirea, milioanele de ani de la big-bang, etapele la formarea pământului, erele geologice, moartea dinozaurilor, pământul ca glob cu lavă în centru, datările cu carbon, și toate prostiile pe care vi le bagă în cap pe la școli și universități și pe la animal planet sau alte canale diversioniste... pline de explicaționism ticluit.

Nu vă mai lăsați păcăliți... căutați Adevărul că e scris în scripturi, căci Biblia este Iistoria omului și a Lui Dumnezeu, singura carte care vorbește de cât de păcătoși și răi și contra și absurzi suntem... nimeni nu e mai bun dacă nu se silește pe sine ca să fie mai bun după cum îi cere Dumnezeu, singurul care încearcă să-l îndrepte pe om ca să poată sărmanul să reajungă în final în Dumnezeu și apoi Dumnezeu să-i redea Raiul și veșnicia.

La ce bună toată știința dacă e vremelnică? Și banii și viața dacă e trecătoare, și veșnicia dacă e păcătoasă și mândră și rea?:106:

Interesant...pentru ca eu credeam ca tu esti cel cu probleme...

e o carte... nu prezinta o dovada de adevar mai mare decat un studiu stiintific... get over it!

Deci mai bine mori prost?... LAME

adica sa inteleg ca unii pe aici combat gravitatia? ups! unde am ajuns?

Da , culmea e ca unii nu cred nici ca Pamintul e rotund.
vsovi a comentat despre eclipsa de Luna si el raspunde despre aia de Soare.
Una e una alta e alta. iar despre "oglinda pamintului" nu scrie nicaieri ca ar lumina luna. Soarele lumineaza si alte planete infinit mai departate de pamint si nimeni nu poate demonstra ca nu el le luminaeza ci ca Pamintul ca oglinda.
Culmea e ca nici Biserica nu are aceeasi explicatie.

dar in fine este adevarat ca barza aduce copiii, si cine poate contesta asta?

vsovivi porneste de la idea ca orice stiinta (fie ea matematica, fizica, chimie, biologie etc...) este o minciuna scornita de oamenii de stiinta... si de aici si faptul ca Pamantul nu e rotund si tot tacamul de aberatii.

pai si dovezile ca pamantul e rotund?
Fotografiile din spatiu care arata asta? Umbra curba a Pamantului pe luna la eclipse? Faptul ca daca pleci intr-o directie sfarsesti prin a te intoarce in acelasi punct de pornire? Satelitii geostationari care desi isi descriui orbitele raman mereu in acelasi punct?
Etc, etc, etc.
Aici nu e nimic de demonstrat, e deja lipsa de...decenta. A veni in zilele noastre si a afirma asa ceva, e nu doar o lipsa de educatie ci pur si simplu de bun simt.

Slab ești la minte și ușor de păcălit... ai băgat la înaintare o grămadă de „dovezi” și gata, eu sunt prostul că v-am explicat realitatea. V-ați lăsat fraieriți, v-ați lăsat hipnotizați de niște iluzii măsluite de niște „profesori”...

Sunteți penibili. Nici n-ați citit ce v-am scris, ce v-am explicat ci pur și simplu voi credeți că aveți toate dovezile de partea voastră. Defapt sunteți niște ignoranți. Și ce să vă fac eu apoi dacă mai încolo o să găsiți și voi pe Adevărul și o să-mi dați dreptate. Ce o să câștigați atunci voi sau eu, absolut nimic, de parcă m-ar interesa pe mine cine e primul sau cine știe mai bine cum e, dar eu speram că o să căutați Adevărul la modul serios, dar voi sunteți defapt plini de fatalism că așa v-au explicat ei la matematică, și voi acum sunteți siguri, aveți argumentul lor, fatalismul și gata sunteți niște deznădăjduiți trufași.

Toate dovezile invocate de tine sunt prostii și minciuni cusute cu ață albă.
pai si dovezile ca pamantul e rotund? Fotografiile din spatiu care arata asta?
Trucaje, iar ce se vede rotund de sus nu e forma unei sfere cum măsluiesc ei unele poze ci se datorează filmării sau pozării dintr-un punct și soarelui și unghiului de refracție care fac să vezi un cerc luminos și dincolo de el întuneric, dar în jos, unde e întunecat nu sunt stele.

Umbra curba a Pamantului pe luna la eclipse? Nu e umbra pământului și ți-am demonstrat, dar n-ai citit argumentația sau nu ți-a păsat.

Faptul ca daca pleci intr-o directie sfarsesti prin a te intoarce in acelasi punct de pornire?
Asta nu explică forma de bilă sau de glob ci faptul că e finită creația, și asta e o consecință firească.

Satelitii geostationari care desi isi descriui orbitele raman mereu in acelasi punct?

Nu e nici-o orbită ci ei merg pe deasupra dacă au viteză, perfect drept, sau stau fără a fi atrași de nimeni căci și pământul e fix, pe apele de jos care se adună în adunările lor formând mările. Iar dincolo de ele în jos e necreatul care nu este și n-ai cum să-l vezi dar mărginește creația.

Înainte să vă mirați de prostia voastră, mai târziu, măcar aveți acum decența să nu mă socotiți pe mine nebun sau prost, căci chiar dacă sunt, e urât din patea unor studenți eminenți să fie atât de insolenți cu maestrul lor, cu maistrul, cu nea Florică de la strung. E rușinos într-adevăr să constați că toată gLumea s-a înșelat și nebunul a avut dreptate. Ce o să vă faceți atunci când veți fi siguri că așa stau lucrurile? Dacă eu voi fi nebunul și știu Adevărul pe Cale, voi ce veți fi? Librici?:6:

pentru celălalt:
Interesant...pentru ca eu credeam ca tu esti cel cu probleme...
Oricăte am rezolvat tot în mintea minciunilor am fost plasat, în matematică și ea nu e decât un fatalism al unei minți fataliste, adică e o fatalitate cu reguli și jaloane de el trasate. Un spațiu absurd în care v-a ademenit la joacă.

e o carte... nu prezinta o dovada de adevar mai mare decat un studiu stiintific... get over it!
Și ce e ăla un studiu științific? Niște ipoteze scose de niște păcălici iluzioniști pe baza unor jocuri de diversionism cu reguli clare? Păi în reglile lor le-am demonstrat mai sus că e fals ce susțin ei. Nu-i meritul meu ci a Celui care a scris Cartea.



La ce bună toată știința dacă e vremelnică?
Deci mai bine mori prost?... LAME
Păi măcar nu mori obosit la cap și cu iluziile savanților cu ochii roșii.

De acord cu tine aici, în ceea ce priveşte dimensiunea creaţiei, dar n-ar fi trebuit să dăm cu capul într-un zid, ceva? De ce plecăm spre dreapta şi ne întoarcem din stânga? :39:

eu nu te-am jignit

Idem remarca cu jignirea. Cum naiba sa citesc asa ceva cand ai o asa topica a frazei si paginatie ca ma ia durerea de cap cand incerc sa urmaresc. De o chestie numita "paragraf" ai auzit?

Nu mai spune..zeci de mii de poze. Trucate toate...de oameni care nu s-au cunoscut vreodata si se gasesc la mii de km distanta unii de altii. Si care sunt dovezile tale? Ai avut vreo Revelatie ca urmare a postului si rugaciunii? La restul nu are rost sa iti raspund

bun, e finita creatia... dar de ce te intorci tot de unde ai plecat? Nu rezulta ca-i rotund? /FACEPALM
Dupa logica ta, ar trebui sa cazi pe la vreuna dintre margini sau sa intalnesti vreun zid, ca in "Urzeala Tronurilor"

Ai o harta? Mi-ar fi mai usor, zau :) :)

Gura pacatosului adevar graieste :)

Cum adică, în ceea ce privește dimensiunea creației, păi e micuță și frumoasă, cât deasupra soarelui cam atât și dedesubt ca volum de apă, că dintr-o bilă de apă a apărut toată. Deci nu există distanțele alea uriașe de milioane de ani lumină sau timpii uriași de la creație de miliarde de ani, ci e mică toată creația și are vârsta de 7500 de ani, atât cât e un an.

Păi zidul ăla care mărginește creație e necreatul care nu există, căci orice creație poate să existe și să apară doar într-o necreație care nu există, și apărând creația prin Voința Domnului, și ea fiind finită, e clar că e mărginită de necreatul care nu există și nu se vede.

Păi nu ne lovim de acest necreat care nu există tocmai prin faptul că nu putem merge mai mult pe pământ și ape decât îi este conferită mărimea asta plată? Și în jos la fel, mergem prin apă și în apă și nu ieșim nicăieri căci zidul fizic cu necreatul nu ai cum să-l vezi căci nu există și tu vezi doar ceea ce există, dar culmea e că necreeatul ăla care nu există, totuși mărginește ceea ce e creat, tocmai prin faptul că nu e creat nimic mai mult.

Deci voi vă închipuiți ceva dincolo de zid, dincolo, dar dacă nu e creat cum să vedeți și cum să existe ceva? Păi dacă ar fi zid, nu ar fi el creat?

Doar în Necreatul care există mai este ceva, este, și mai este în cele ce nu se văd dar care și ele există dar nu se văd dar se vor vedea cândva și care sunt mai reale decât cele ce se văd.

Nu e vrăjeală, ci e exact așa. Domnul le-a făcut pe toate căci El este autorul întregii creații, a tuturor celor văzute și nevăzute care se vor vedea cândva, și le-a creat pe toate în necreatul care nu există, căci unde putea să le creeze altundeva? Căci dacă era unde atunci deja înseamnă că era creat.:60:

Asta am înţeles.
Explică-mi te rog, că asta nu se înţelege, de ce când plec spre dreapta, merg, merg, merg şi tot merg şi ajung să mă întorc din stânga în acelaşi loc?

tot aia l-am intrebat si eu, dar e "lost in translation"

Marian1981

eu nu te-am jignit
M-ai jignit, și cel mai tare m-a jignit necredința ta. Mă iartă dacă te-am jignit, că-s timid și așa sperii mulțimea prin jigniri ca să mă cred important, dar defapt sunt fricos. Eu n-am niciun merit în Adevăr. Doar mă bucur că e El așa cum e.


Idem remarca cu jignirea. Cum naiba sa citesc asa ceva cand ai o asa topica a frazei si paginatie ca ma ia durerea de cap cand incerc sa urmaresc. De o chestie numita "paragraf" ai auzit?
De prafagrafe n-am auzit și nu folosesc fiindcă nu-mi lace praful și spulberea. Adică vrei să zici că paginația e de vină și nu lenea ta? Nu că ești tu plictisit? Eu de plictiseală nu citesc ce scriu alții, că mă ia cu plictiseală.



Nu mai spune..zeci de mii de poze. Trucate toate...de oameni care nu s-au cunoscut vreodata si se gasesc la mii de km distanta unii de altii. Si care sunt dovezile tale? Ai avut vreo Revelatie ca urmare a postului si rugaciunii? La restul nu are rost sa iti raspund.
Da, pentru că toți au crezut aceleași prostii, că pământul e glob și le-a măsluit să iasă așa frumos la gLume... dar de sus, imaginile reale din sateliți, dacă nu le truchează mincinoșii, se vede din ele că în jos poți vedea un cerc luminos și în jur întuneric beznă fără stele, și nu e dimensiunea unui glob ci e cât e partea luminată de soare, pata rotundă de lumină ce se vede din pricina reflexieie și a unghiului critic de refracție.
Ei sunt păcăliți cu teoriile planetare și că soarele e în focarul unei elipse.



bun, e finita creatia... dar de ce te intorci tot de unde ai plecat? Nu rezulta ca-i rotund? /FACEPALM
Dupa logica ta, ar trebui sa cazi pe la vreuna dintre margini sau sa intalnesti vreun zid, ca in "Urzeala Tronurilor"

Nu rezultă că-i rotund ci că e finită. Pe voi v-a păcălit cineva cu atracția, cu gravitația din centrul unui glob și gata, voi aveți impresia că mergeți pe o sferă și că sunteți atrași în centru.

Păi ia să vedem, să presupunem că există o forță de gravitație, deci ar trebui ca în centrul sferei să fie cum orientată? Din toate părțile atracție într-un punct, deci iată se anulează în acel punct. Deci în punctul unde cad toate cu atracție maximă iată că forțele compunându-se avem atracție 0. Deci poate să existe așa ceva? Nu.


Ai o harta? Mi-ar fi mai usor, zau :) :)
O hartă am, dar asta nu înseamnă că e glob, ci au pus ei reprezentarea pe o sferă.


Gura pacatosului adevar graieste :)
Bine că măcar aici îmi dai dreptate, că-s păcătos și nebun... dar dinpăcate pentru voi, eu mărturisesc pe Adevărul... căci Creația e așa cum e scris la Scriptură.

Repet, poate n-ai văzut:

De ce sa te jigneasca faptul ca nu cred in niste lucruri pe care nici macar fetele bisericesti nu le considera adevarate? Pe mine ma jigneste caci consider o lipsa de respect sa adresezi niste acuzatii fara temei, si mai ales fara sa te informezi. Uite, ce zici, intrebi doi-trei preoti ce forma are Pamantul?
Si chiar, arata-mi harta aia

Sunt curios...

Să zicem că ai fii situat într-o sferă opacă și ai merge prin ea și mergând ea s-ar rostogoli pe pământ. Tu ai merge tot mereu și ai vedea aceiași sferă iar și iar chiar dacă ai merge tot drept. Ai fi pe o sferă? Nu, ai fi într-o sferă care s-ar rostogoli pe pământ.

Dar dacă am pune sfera pe apă? Ea ar sta pe loc, tu te-ai învârti cu ea mergând pe interior și stând în picioare și ce ai vedea altceva decât sfera?

Dar pe pământ e și mai frumos, că noi fiind în Creație și nevăzând decât ceea ce e creat și vizibil pentru noi, mergem în aceiași direcție, drept și mergem cât ne permite creația, și de aia ajungem de unde am plecat căci e libertatea de mișcare dată de cât de mare e creația finită. Deci așa se poate constata mărimea ei și finitatea ei, ajungând de unde am plecat. Restul obiectelor sunt conținute în creație și de aia le constați altfel proprietatea că sunt finite, le vezi margini căci marginile suunt create și arată finitatea. Dar ceea ce le cuprinde pe toate nu ai cum să constați tot așa ci doar cu mintea care desparte creația de necreatul care nu există căci înțelege că mai mult nu știe și nu se poate, căci nu se poate mai mult decât ne e dat, și ajungem de unde am plecat constatând că am atins marginile, punctul de unde am pornit... Însă unii au născocit cu închipuirea că ar fi mai mult, căci le-a plăcut să se dea mari cu închipuirile și explicațiile lor pretinzând că ei știu cum e. Mai mult nu e acum, căci suntem înăuntrul acestei Creații foarte mici și frumoase. Dar nu vedem cele nevăzute, și apoi după moarte vom vedea și pe cele veșnice, care se pot pregusta de aici căci nu suntem închiși în Creație ci doar că atât de mică e creația, dar oricum foarte mare pentru o minte de om. Și pentru ce ne-ar trebui mai mult, de ce să ne închipuim că ar fi mai mult?

Cât timp ai dat exemplul cu sfera te-am putut urmări, după aia te-am pierdut, te rog să mă crezi!
Dar nu-i nimic, poate mai încerci tu, poate mai încerc eu, Dumnezeu e mare!

De acord, e ok cu sfera pe apa, se poate urmari.. dar ce legatura are asta cu faptul ca pleci de undeva, acel "undeva" ramane in spate si daca totul e plat, ar trebui sa te indepartezi de acel ceva pe masura ce mergi inainte... si daca tii directia si totul e plat, cum reusesti sa te intorci de unde ai plecat....?

Care e legatura de cauzalitate intre exemplul cu sfera si Pamantul plat??!

Păi dacă vezi marginile la ceva din creație știi că e finit, dar oare punctul de pornire de unde pleci, revăzându-l deși ai mers tot drept depărtându-te de el, nu constați prin asta, că îl vezi apărând din direcție opusă că ești tu în creație și că ai dat de capete? Nu asta pricepi?

Să zicem că cineva ar fi închis într-o sferă mare plină cu aburi. N-ar vedea mai mult de doi metri în jur și ea ar fi pusă pe apă și ar aluneca învârtindu-se dacă omul ar călca pe ea. Dar s-ar învârti foarte puțin vizibil. Deci față de pământ ea ar sta pe loc, și omul din interior ar crede că tot merge la infinit tot drept și nu ar găsi niciodată capete, pereți, nimic, decât ar avea sub picioare mereu în toate direcțiile un urcuș care odată cu învârtirea sferei pe apă, ar reveni la poziția cea mai de jos.

Ce ar crede acel om dacă niciodată n-a ieșit din sfera opacă prin care nu trec zgomote de afară?

Dacă nu ar exista posibilitatea să pui reper la pornire, ar crede că merge la infinit iar dacă ar pune reper la pornire și l-ar reântâlni ar crede că e situat pe o sferă și că există gravitație și că a ajuns în partea opus unde stătea cu capul în jos și era atras.

Un fel de bandă a lui Möbius?

l-ai bagat in ceata cu banda lui Mobius :)

Nu există plan în care să tai și să ai bandă la care să-i învârți capetele și să le lipești căci nu există dreaptă cum a definit-o Euclid, căci o dreaptă total definită e o dreaptă fatalistă, căci la ceva cunoscut, un segment construit i s-a atașat necuprinderea presupunînd că se poate ști mai departe mereu, și cu credulitatea omul a acceptat că știe la infinit cum e, deci că-i poate vedea capetele, dar ele nu există ci doar se presupune că ar fi deși prin definiție nu se poate ajunge la ele, deci nimeni nu le-a văzut iar într-un spațiu finit nu ai cum să vezi dincolo de capăt, deci e musai ca ele să coincidă căci altfel dincolo de capete ar continua ceva creat și tot așa, deci ar fi capete cu ceva ce este dincolo de capăt dar dincolo de ceva finit nu mai există...

Și orice dreaptă nu e altceva în realitate decât un paralelipiped de particule conținând apă, căci dreapta așa cum o închipuie și o definește Euclid e o închipuire imposibilă, o exagerare spre lungime în mare și spre grosime în mic, la infinit la care s-a atașat necuprinderea în mare și în mic, iar dreapta cea mai lungă într-un spațiu finit e aia care are capătul același cu începutul căci trebuie să fie finită din moment ce creația e finită.

Iar plan nu există așa că banda lui Moebius e o scorneală la geometria lui Euclid, o diversiune, căci la un plan nu ai cum să-i cunoști capetele, marginile.

Și cum e o banda din asta în toate direcțiile? Nu se poate. Ci e vorba că Creația e finită. Nu este dincolo de ea nimic creat. Atâta e cât e, și doar Creatorul o mai poate mări sau micșora.

Te rog frumos scrii dacă ai ceva de zis sau de întrebat.

Ai încercat să iei o hârtie, să-i răsuceşti capetele, şi să le lipeşti parte peste parte? Eu da, şi a ieşit ceva interesant.

În altă ordine de idei, unde în VT sau NT scrie că pământul nu e rotund? Sincer să fiu mie mi-a scăpat. Îmi poţi indica?

El spune ca banda aia nu exista, pur si simplu.


In legatura cu afirmatia ca Pamantul ar avea o forma anume in Biblie. Nu se spune explicit, dar preotii din Evul Mediu au tras concluzia ca ar fi plat interpretand anumite versete:

Pamantul ar fi sustinut de stalpi:

Cartea lui Iov 9:6
"El zguduie pământul din temelia lui, aşa încât stâlpii lui se clatină."

Aflam ca are patru colturi in Apocalipsa 7:1
"După aceasta am văzut patru îngeri, stând la cele patru unghiuri ale pământului, ţinând cele patru vânturi ale pământului, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici peste mare, nici peste vreun copac."

... si din Iov 38:6 ca are si o fundatie
"În ce au fost întărite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului"

In Geneza se povesteste cu lux de amanunte de luminatori, cum Dumnezeu a inchis fereastra cerului iar apa a curs pe la marginile Pamantului dupa potop. Nu are rost sa caut pasajele, crez ca se pot gasi cu usurinta.

In Isaia 40:22, e o relatare si mai ambigua:

"El stă în scaun deasupra cercului pământului; pe locuitori îi vede ca pe lăcuste; El întinde cerul ca un văl uşor şi îl desface ca un cort de locuit. "

Un cerc nu e egala cu o sfera in niciun caz. De acord?

Aici avem doua posibilitati:
1. Isaia pretinde ca Pamantul este un arc de cerc
2. Proorocul spune ca Pamantul are un cerc deasupra sa

Versetul asta ambiguu nu face decat sa adanceasca convingerea, impartasita de TOATE cultele crestine pana nu demult, ca Pamantul este plat.