Omule, citeste mai sus si vezi ca TFL a scris ceea ce imi atribui tu mie. Nu pot sa comentez ca nu stiu la ce se referea. Cand citezi pe cineva vezi ce stergi si ce ramane. Citeste mai sus.

Imi cer iertare. Imi pare rau ca v-am necajit. Nu am fost destul de atent la discutiile de pe forum.

Ba da iubite frate sau sora (ca nu imi dau seama) porunca referitoare la ziua de odihna este foarte valabila in continuare.
Dar cum vezi Dumnezeu s-a odihnit dupa ce a creat lumea.
Dupa ce Dumnezeu a creat lumea "toate erau bune foarte" insa nu au ramas asa caci Adam si Eva au cazut in pacat.
Cum Bunul Dumnezeu nu a suferit sa vada suferinta oamenilor care stateau in iad si se chinuiau s-a intrupat si a venit pentru a-i vindeca de aceasta.
Deci vezi ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos care este cel care a dat porunca referitoare la ziua sambetei lucreaza in aceasta zi si mai anume scoate neamul omenesc din iad.Caci Dansul in ziua sambetei era in iad propovaduind sufletelor de acolo.
Si dansul muta ziua odihnei in ziua duminicii.
In care ne odihnim duhovniceste si serbam si traiam Invierea si scoaterea neamului omenesc din iad.
Caci acum porunca este mai desavarsita - crestinul ar trebui ca macar in ziua duminicii sa mearga la Sfanta Liturghie pentru a se intalni cu Domnul Dumnezeul Iisus Hristos si sa incerce sa nu isi oboseasca sufletul prin pacate ci sa il odihneasca prin petrecerea cu Dumnezeu adica prin lucrarea faptelor bune.
Si cine e vrednic sa primeasca deplin pe Domnul Dumnezeul Iisus Hristos prin impartasirea cu Sfintele Taine.
Caci Dumnezeu este pace,liniste,bucurie etc.
Iar pacatul este tristete,agitatie etc.

Ca in Vechiul Testament se odihnea numai trupul - dar aceasta odihna nu prea era odihna adevarata caci sufletul se chinuia si nu avea liniste datorita pacatelor.
Acum Domnul Dumnezeu ne-a dat in dar odihna desarvasita.

Foarte frumos si adevarat (cred eu). Unii "sectanti" (caci despre ei se vorbeste in topic) chiar au aceasta "motivatie corecta a implinirii poruncilor". Si in felul acesta ajung sa nu fure, sa nu minta, sa nu bea, sa nu fumeze, sa nu curveasca, sa nu ia in desert numele Domnului, etc. De ce oare, moralitatea lor este considerata ca fiind ceva superficial si nu un act de credinta si dragoste pentru Dumnezeu?

Din cate inteleg eu, Mantuitorul a schimbat odihna de sabat (ziua a saptea) in odihna de duminica (ziua intaia). Exista vre-un verset in Biblie in care Mantuitorul sa ne spuna acest lucru? Ca a mai stat pe pamant inca 40 zile dupa inviere. Trebuia sa ne spuna ceva, ca nu poti sa schimbi ce a sfintit si binecuvantat Dumnezeu de la creatie, fara sa spui nimic. Unde spune Mantuitorul ca a schimbat ziua de odihna sfintita si binecuvantata de Dumnezeu?

http://www.crestinortodox.ro/despre_serbarea_duminicii_in_locul_sambetei_-c117-p26-new.html]
Daca doresti sa citeste mai in amanunt.

Ma rog nu prea merg adaugate linkuri...
[http://www.crestinortodox.ro/despre_serbarea_duminicii_in_locul_sambetei_-c117-p26-new.html]

Mihai, am mai avut experiente cu astfel de persoane. Ele pun aceste intrebari, nu pentru ca sunt in cautare de adevar, nu din dorinta de a se indrepta, ci din credinta ca ei poseda adevarul. Voi posta ceea ce a spus Parintele Galeriu, desi, ma indoiesc ca vor prinde radacina in ei aceste cuvinte:

"Mantuitorul "nu strica Legea, ci o implineste" (Matei V, 17), o desavarseste. Fara a desfiinta ceva din "ce a sadit Tatal" (Matei XV, 13), Fiul duce la plinatate toata Legea si proorociile Vechiului Testament. Rand pe rand, de pilda, sunt rostite si talmacite de Mantuitorul poruncile Decalogului: intaia, potrivit Sfantului Evanghelist Marcu, cand Domnul, la intrebarea unui carturar "care porunca e mai mare dintre toate", raspunde: "Asculta Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn" (XII, 19-32). A doua porunca este evocata de Sfintii Apostoli Ioan si Pavel, cand popncesc sa ne pazim de inchinarea la idoli (I Ioan VI, 21; I Cor. X, 14). De asemenea, a treia, a sasea, a saptea, a opta, a noua, a zecea, sunt cuprinse in "Predica de pe Munte" (Matei V, 17-48). A cincea e subliniata pe Domnul cand distinge intre "datina batranilor" saplarea mainilor. Si "cuvantul lui Dumnezeu" care instituie cinstirea parintilor, infruntand pe farisei si carturari zicandu-le: "Ati desfiintat cuvantul lui Dumnezeu pentru datina voastra" (Matei V, 1-6).

Domnul mai confirma poruncile si in fata tanarului bogat, care intreaba: ce sa fac sa am viata vesnica, reamintindu-i atunci: "Sa nu ucizi, sa nu savarsesti adulter, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti" (Matei XIX, 17-19). Iar, in legatura cu repetarea Legii de catre Mantuitorul, unul dintre marii scriitori ai Bisericii atrage atentia: "Noi primim legea lui Moisi, insa cum ne-o citeste Iisus; numai asa vom avea dreapta intelegere".

Observam insa ca din actualizarea si talcuirea Legii Vechiului Testament de catre Mantuitorul si Sfintii Apostoli, lipseste porunca a patra; pazirea Sabatului ca zi de odihna. Mantuitorul nu aminteste nici porunca a doua, insa de aceasta nu ne ocupam in studiul de fata.

Acum evidentiem ca Domnul nu mai prevede in Legea cea noua Sabatul si nici restrictiile legate de aceasta sarbatoare. Nu este amintit astfel nici in "Predica de pe Munte", nici in fata tanarului bogat si nici in vreo alta imprejurare. Faptul in sine arata ca se producea o schimbare.

Daca Sabatul, atat de sustinut de farisei in fata Mantuitorului (Matei XII, 5; Luca XIII, 14; XIV, 1-6), ca sarbatoare a Legamantului, s-ar fi mentinut, in Noul Testament, Biserica l-ar fi impus in cultul ei divin. Sabatul insa nu mai corespundea Noului Legamant, Legii harului si universalitatii mantuirii."

Nu am reusit sa deschid link-ul. Dar nu este nici o problema. Imi sunt suficiente doar un verset sau doua din care sa reiasa ca Mantuitorul "a mutat ziua odihnei in ziua duminicii". Cand faci o afirmatie este bine sa ai simtul raspunderii: ori sa argumentezi ce ai afirmat ori sa recunosti ca a fost o greseala.

Eu sunt de parere ca nu a avut loc nici un fel de mutare si ziua sfintita si binecuvantata de Domnul este binecuvantata pentru vecie. Pot sa argumentez cat se poate de clar aceasta afirmatie. Sau voi recunoaste ca am gresit, daca este cazul.

Bate saua sa priceapa calul. Vreau sa spun ca mie nu mi-a "convenit" sa pazesc porunca a patra. Nu posed adevarul, dar iubesc adevarul. Cand am studiat problema aceasta, a zilei sfintite de Dumnezeu, mi-am dorit sa ajung la concluzia ca ziua intaia a saptamanii (duminica) este ziua sfintita. Nu-mi "convenea" sa respect ziua a saptea. Nu vroiam sa fiu "mai cu mot" decat altii (marea majoritate). Am cautat si am urmarit o sumedenie de articole si predici de la confesiunile care tin duminica (inclusiv ortodoxa) dar am gasit doar explicatii fara acoperire in Sfanta Scriptura.

Costel, ca sa fim mai directi: ai curajul sa ma sfatuiesti sa nu mai respect porunca a patra si ziua a saptea pe care Dumnezeu a "sfintit-o si a binecuvantat-o"?

Mariann, poti sa ne spui unde scrie de ziua a saptea pe care Dumnezeu a "sfintit-o si a binecuvantat-o"?

Mariann,

Bat saua ca sa priceapa calul. De ce ar trebui sa tinem ca evreii ziua sambetei ca zi a Domnului, de vreme ce acestia (sau cea mai mare parte din ei) au fost de acord cu eliberarea talharului Baraba la schimb cu Rastignirea pe Cruce a Mantuitorului si Domnului nostru Iisus Hristos? Care a murit in urma acestei Rastigniri si a inviat a treia zi, adica in ziua Duminicii, din morti? Pur si simplu de aceea crestinii, si ma refer la cei adevarati, nu la secte precum baptistii si alte genuri de protestanti si neo-protestanti, sarbatoresc Duminica precum zi a Domnului prin participarea la slujba Sfintei Liturghii, prin rugaciune mai multa si mai simtitoare si prin ajutorarea celor aflati in nevoi si in necazuri (bolnavii, saracii).

Domnul sa ne ajute sa putem trece prin aceste vremuri.
---------------------------------------------------------------------------------------
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

Ce spui, seamana mai mult a declaratie antisemita. Sa nu uitam ca si Domnul Iisus Hristos a fost evreu. Nu evreii L-au rastignit pe Mantuitorul ci noi toti. Pacatele noastre l-au pus pe cruce.

Tot din teama de a nu fi confundati cu evreii, primii crestini au facut o mare greseala. Ca sa scape de prigoana la care erau supusi evreii, au inceput sa nu mai tina ca zi de odihna si inchinare ziua a saptea ci ziua intaia a saptamanii (dies solis - ziua soarelui). Acesta a fost inceputul unei mari greseli. Prin anul 321, imparatul Constantin cel Mare a dat un decret prin care declara ca zi de odihna ziua soarelui (ziua intaia a saptamanii, care mai tarziu a primit denumirea de duminica).

In alta ordine de idei: in epistola catre Romani, la cap. 11, apostolul Pavel arata limpede ca Dumnezeu nu a parasit poporul pe care l-a ales si sa nu ne ingamfam, ca noi suntem doar altoiti iar ei (evreii) sunt ramurile. Vezi istoria contemporana a Israelului si faptul ca multi evrei incep sa creada in jertfa Mantuitorului (evrei mesianici) si ai sa intelegi ca mana lui Dumnezeu este asupra lor si ii conduce.

Oricum, noi nu ne raportam la invataturile evreilor ci la invataturile Sfintei Scripturi. Asa ca revin cu intrebarea: unde scrie ca Mantuitorul a schimbat ziua de odihna sfinta si binecuvantata de Dumnezeu, de la creatie (cand nu existau evrei)?

"Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o" (Facerea cap 2:3)

"Ce binecuvantezi Tu, Doamne, este binecuvantat pentru vecinicie" (1 Cronici cap 17:27).

Mariann,
Nu din cauza prigonirii din partea evreilor, primii crestini au hotarat sa tina ziua Duminicii ca zi a Domnului, ci din cauza ca Mantuitorul, rastignit fiind vineri de o parte a iudeilor pe Cruce, a inviat din morti a treia zi dupa Rastignire, adica Duminica.
Chestiile ce spui tu ca primii crestini au schimbat ziua cinstirii Domnului din Sambata in Duminica (ziua soarelui) pt. a nu fi confundati cu evreii suna a mare aiureala gen Jan Van Helsing (neoprotestant), pe care l-am citit cu circa 8-9 ani in urma.
Apoi ziua a saptea a saptamanii nu este Duminica, cum gresit afirmi, ci Duminica este prima zi a saptamanii, iar a saptea zi este Sambata.

A propos, Mariann, tu iti faci in mod obisnuit semnul Sfintei Cruci? Credinta ta (neo-)protestanta iti permite sa te insemnezi cu semnul Sfintei Cruci?


Domnul sa ne ajute sa putem trece prin aceste vremuri.
------------------------------------------------------------------------------------
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

Chiar daca nu aflam numirea de Duminica in Evanghelii si celelalte scrieri, ea reiese clar din expresiile prin care se indica ziua invierii Domnului. Asemenea expresii sunt : "Ziua inatai a saptamanii" (Duminica) (Matei XXVIII, 1 ; Ioan XX, 9 , Fapte XX, 7 , I Cor. XVI, 2) sau "dupa ce a trecut ziua sambetei", "prima zi a saptamanii" (Duminica) (Marcu XVI, 1, 2,) ; sau "in prima zi de dupa sambata (duminica) foarte de dimineata" (Luca XXIV, 1). Revizuitorii ultimelor editii a traducerii romanesti a Noului Testament au introdus explicativ, dupa fiecare din aceste expresii, in paranteza (Duminica). Fiindca, daca pe vremea cand au scris Evanghelistii, se intelegea care era "prima zi a saptamanii", deoarece zilele se numarau dupa trecerea Sambetei, care era sfarsitul saptamanii, astazi, cand Duminica este ziua de sarbatoare si ea incheie zilele saptamanii oricine va intelege prin "prima zi a saptaminii", luni si nu Duminica.
Inaca un lucru Marian, chiar toate celellalte culte crestine care respecta Duminica s-au ratacit?

Teama de a nu fi confundati cu evreii a fost doar o mica etapa in schimbarea adevaratei zile de odihna.

Este stiut ca Mantuitorul a inviat in prima zi a saptamanii (duminica). Dar a mai stat printre noi inca 40 de zile dupa inviere. Nu ne-a spus nimic despre schimbarea zilei a saptea, zi binecuvantata si sfintita de Dumnezeu.

Nu imi fac semnul Sfintei Cruci si nu-i judec pe cei ce si-l fac. Chiar ii respect. Daca asa au fost invatati sa-si manifeste credinta in unele momente, nu vad nimic gresit. Nu cred ca este gresit nici daca nu-ti faci semnul Sfintei Crucii. Nici Sfintii Apostoli nu si-au facut acest semn.

A nu se confunda faptul ca nu fac semnul Sfintei Cruci, cu lipsa de respect fata de Cruce. Pentru mine Crucea inseamna aproape totul. La Cruce s-a semnat cu sange iertarea mea (a noastra, a tuturor).

Daca nu putem demonstra ca ziua intaia este sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, atunci mutam ordinea zilelor. Hotaram ca ziua intaia a devenit ziua a saptea si am rezolvat problema.

"si se vor incumeta sa schimbe vremile si legea" (Daniel cap. 7:25).

Nu sunt niste rataciti (urata expresie). Poate nu au inteles bine o invatatura. Dumnezeu ne va judeca pe toti si in functie de invatatura primita. Si cei care respecta duminica pot fi mantuiti. Eu ii consider fratii mei de credinta.

Dar cum as putea eu, care am credinta ca ziua a saptea e ziua sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, sa respect ziua de duminica.

Cred ca este bine ca fiecare sa fim sinceri si sa cautam adevarul. Si apoi sa respectam ceea ce credem.

Marian voi face cateva precizari ca sa vezi si altfel lucrurile: S-a observat ca ziua de odihna a fost stabilita ca sarbatoare pentru Evrei in legatura cu Pastile. Dar, totodata, cu aceasta sarbatoare, cu "Pastile Domnului" este consacrata si ziua intaia, pentru care Moise de asemenea precizeaza: "in ziua intai sa aveti adunare sfanta, in ziua a saptea, iar adunare sfanta" (Iesire XII, 16). Aceeasi consacrare observam si la celelalte sarbatori. Spre exemplu la cea a Corturilor: "in ziua intai va fi adunare sfanta, zice legiuitorul. Sapte zile sa aduceti jertfa Domnului si in ziua a opta va fi adunare" (Lev. XXIII, 35-36). Ceea ce remarcam in mod deosebit, este si consacrarea zilei a opta impreuna cu ziua intaia. Se intelege ca ziua a opta era totodata intaia zi a unei noi saptamani. Si totusi Profetul o numeste a opta zi. Aceasta vrea sa ne vorbeasca de o iesire din ciclul, din numarul sapte, al repetitiei; cu alte cuvinte, iesire din timpul ciclic si deschidere, intrare in timpul celei de a opta zi, simbol al plinatatii timpului, timp al invierii, timp al unei neincetate innoiri, nu al unei repetitii monotone intre nastere si moarte. Acest inteles reiese si din porunca sarbatorii zilei a opta a lunii a saptea, pentru care se precizeaza: "in ziua a opta sa aveti incheierea sarbatorii. (Numeri XXIX, 35). Cu alte cuvinte, ziua a Opta incheie timpul ciclic, si incheie praznuirea unui asemenea timp.

Pana sa ajung la convingerea ca ziua a saptea a saptamanii este in continuare ziua pe care Dumnezeu a sfintit-o si binecuvantat-o, am studiat lucrurile din aproape toate punctele de vedere. Dar nu strica o recapitulare.

In cap. 12 din Iesirea este vorba de asezarea Pastelor. Se face referire, in acest capitol, la mai multe zile ale lunii nu ale saptamanii. Iar acolo unde se spune "in ziua intai sa aveti adunare sfanta, in ziua a saptea, iar adunare sfanta" de asemenea, nu era vorba de ziua intaia a saptamanii sau ziua a saptea a saptamanii. Era vorba de o perioda de sapte zile din cadrul unei sarbatori mai lungi. "Timp de sapte zile veti..., in ziua intaia veti...., in ziua a saptea veti..."(Iesirea cap. 12 vers 16,17). Tot ce se spune in acest capitol nu schimba cu nimic sfintenia zilei a saptea a saptamanii.
"In ziua a zecea a acestei luni..." (vers. 3)
"in ziua a patrusprezecea a lunii..."(vers. 6)
"in seara zile a douazeci si una a lunii...(vers.18).
Saptamana are sapte zile. Teoria aceea cu ziua a opta a saptamanii (care de fapt ar fi ziua intaia) mi se pare fara logica. S-au intamplat multe in diferite zile ale lunii. Nu mi se pare corect sa ne fortam sa scoatem ca zi sfanta, ziua intaia a saptamanii, cand Sfanta Scriptura spune limpede ca Dumnezeu a sfintit si binecuvantat ziua a saptea.

"DUMNEZEU A BINECUVANTAT ZIUA A SAPTEA SI A SFINTIT-O"(Iesirea cap 2:3)
"CE BINECUVANTEZI TU, DOAMNE, ESTE BINECUVANTAT PE VECINICIE" (1 Cronici cap 17:27)
Hai sa desfiintam cumva aceste doua versete (plus multe altele) si apoi putem trece la teorii de ale noastre.

Consacrarea zilei a opta, in Vechiul Testament se impune si mai evident din ritualul "taierii imprejur" care se aplica pruncilor de parte barbateasca. Porunca "taierii imprejur" este data inca lui Avraam si ca semn al Legamantului. "Legamantul dintre Mine si tine si urmasii tai, ii zice Domnul, este acesta: toti cei de parte barbateasca ai vostri sa se taie imprejur in ziua a opta." (Facere XVII, 10-12). Oare de ce in ziua a opta?

Medical, s-a demonstrat ca in ziua a opta de la nastere, exista in sange o concentratie de substante (vitamina K si altele pe care nu le stiu acum) care permit o coagulare rapida a sangelui. O circumzie inainte sau dupa ziua a opta de la nastere poate duce la hemoragii sau alte complicatii. Asta e o explicatie pur stiintifica. Una teologica nu am. Poate nici nu exista. Doar daca insistam sa sfintim noi ziua a opta de la nastere. Pe mine ma intereseaza care dintre cele sapte zile ale saptamanii este sfintita si binecuvantata de Dumnezeu.

Mariann,

In Sfanta Traditie, care este complementara Sfintei Scripturi, marii parinti ai crestinismului afirma cu tarie ca ziua intai a saptamanii (Duminica) este consacrata cinstirii Domnului, urmarea Invierii Acestuia din morti dupa Rastignirea Sa pe Cruce, in ziua Duminicii. Mariann, ti-ai face un f. mare bine daca ai accepta ca si Sfanta Traditie trebuie luata in seama si studiata (adica operele Sfintilor Parinti ai Bisericii de pana la Marea Schisma din anul 1054, inclusiv cele 12 volume ale Filocaliei!).
Sa-ti dau un exemplu de ce e folositoare Sfanta Traditie. Afirma Sf. Apostol Pavel undeva, ca daca ar fi fost sa fie scrise toate minunile Mantuitorului infaptuite in viata pamanteasca a Acestuia, nu ar fi ajuns toate cartile de pe fata pamantului ca sa le cuprinda (deci, inclusiv Biblia). Unde gasesti scrise celelalte fapte din viata pamanteasca a Mantuitorului nostru Hristos, care nu au fost relatate in Sfanta Scriptura? Mai e oare nevoie sa-ti spun ca in operele teologice ale Sfintilor Parinti ai Bisericii de pana la Marea Schisma de la 1054, care reprezinta dealtfel si Sfanta Traditie?

O ultima intrebare< Mariann. Cine a fost intemeietorul invataturii tale de credinta asa cum o stii tu astazi? Ma refer la persoana care a explicat pentru prima oara Sfanta Scriptura asa dupa cum o intelegi tu astazi. Si, totusi, indiferent cine ar fi, tu crezi ca pana la el nu au existat credinciosi ai Bisericii lui Hristos care sa se fi mantuit, datorita credintei lor? In cazul in care crezi ca numai credinta ta este cea dreapta, cum explici ca atatia oameni au ajuns dupa moartea lor fizica in Raiul Imparatiei Ceresti a lui Hristos, pana a fi inceput sa propovaduiasca Biblia (in felul sau) intemeietorul sectei tale protestante?

Domnul sa ne ajute sa putem trece prin aceste vremuri.
.................................................. .....................................
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

daca citesti Biblia (doar daca o citesti) vei gasi in primele pagini pentru cine a fost stabilita exact ziua de odihna.

Stiu pentru cine a fost stabilita. O spune foarte clar insusi Mantuitorul: "SAMBATA A FOST FACUTA PENTRU OM"(Marcu 2:27).
Pentru OM nu pentru EVREU.

Mi-am facut acest mare bine. Nu am nimic impotriva Sfintei Traditii. Dar nu sunt de acord cu invataturile care contrazic Sfanta Scriptura.

"Sambata a fost facuta pentru om, nu omul pentru Sambata"

Totul e foarte simplu si clar in ceea ce priveste ziua a saptea si Duminica. Pentru ce a fost data tinerea zilei a saptea evreilor?
,,15. Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mina tare si cu brat inalt si de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie.' (Deut 5,15) Clar <<de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie.>> Si Iezechiel spune acelasi lucru:,,12. De asemenea le-am dat si zilele Mele de odihna, ca sa fie semn intre Mine si ei, ca sa cunoasca ei ca Eu sunt Domnul, Sfintitorul lor.'(Iez. 20,12), pentru a arata ca numai evreilor s-a dat aceasta porunca.
Dar tot ce se intampla in Vechiul Testament prefigureaza ce se va intampla in Noul Testament. Adica, asa cum Dumnezeu le-a dat evreilor sa tina ziua sabatului pentru ca au fust scosi dintr-o robie ce a durat peste 400 de ani, dar totusi vremelnica, Mantuitorul Hristos, inviind in ziua intaia a saptamanii (Ziua Domnului-Duminica) ne scoate pe noi cei ce credem in El din robia cea vesnica a mortii si a iadului.
Iar de schimbarea Sambetei cu Duminica spune destul de clar in Ep catre Evrei, cap. 4:
,,3. Pe cand noi, fiindca am crezut, intram in odihna, precum s-a zis: “M-am jurat intru mania Mea: nu vor intra intru odihna Mea”, macar ca lucrurile erau savarsite de la intemeierea lumii.
4. Caci undeva, despre ziua a saptea, a zis astfel: “Si S-a odihnit Dumnezeu in ziua a saptea de toate lucrurile Sale”.
5. Si in acelasi loc, zice iarasi: “Nu vor intra intru odihna Mea!”.
6. Deci, de vreme ce ramane ca unii sa intre in odihna, iar aceia carora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,
7. Dumnezeu hotaraste din nou o zi, astazi rostind prin gura lui David, dupa atata vreme, precum s-a zis mai sus: “Daca veti auzi astazi glasul Lui, nu invartosati inimile voastre”.
8. Caci daca Iosua le-ar fi adus odihna, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, dupa acestea, de o alta zi de odihna.(culmea, la adventisti spune si mai clar:,,o alta zi ca cea de sabat')
9. Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu.
10. Pentru ca cine a intrat in odihna lui Dumnezeu s-a odihnit si el de lucrurile lui, precum Dumnezeu de ale Sale.
11. Sa ne silim, deci, ca sa intram in acea odihna, ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda a neascultarii,'
E clar ca voi nu faceti ascultare nici de Dumnezeu, nici de Biblie.
[b]

Am o intrebare pt penticostati: ce suport biblic aveti pt "staruirea dupa Duhul Sfant"?
Pt cine nu stie, penticostalii, se aduna pe rand pe la cate o casa si, in genunchi, repeta la nesfarsit cate un cuvant, de ex.-sange, pana cand, la un moment dat, incep sa tremure, sa-si dea ochii peste cap, sa scutere scaunul de care se tin, si apoi sa inceapa sa rosteasca cuvinte fara nici un inteles. Inevitabil te trec fiori si transpiratii la acest spectacol sinistru, iar explicatia lor este ca era cat pe ce sa primesti Duhul Sfant. Asa ca, aveti grija daca ajungeti pe la ei, sa va asezati langa usa ca sa puteti fugi repede.Ar fi multe de adaugat dar nu-mi place sa plictisesc.

Daca te referi la un intemeietor pamantesc a ceea ce cred eu, nu exista nici unul. "Bestemat sa fie omul care se increde in om"(Ieremia 17:5). Sunt un fel de "Toma necredinciosul" si verific totul, in materie de credinta. In biserica noastra nu exista mentori. Orice om, oricat de renumit ar fi el, nu-si poate permite sa spuna ceva ce sa fie contrar Sfintelor Scripturi.
Nu mi-a explicat nimeni Sfanta Scriptura asa cum o inteleg eu astazi. Ceea ce cred nu este rodul unei explicatii date de vre-un om. Am studiat zile intregi,cu Biblia pixul si carnetelul in mana (acum, cu ajutorul computerului, mi-e si mai usor). Am ascultat si citit explicatii la unele teme biblice, date de diferite confesiuni, apoi le-am comparat cu Biblia si am tras unele concluzii. Nu ma sfiesc sa intru in orice biserica si iau de la fiecare tot ce este bun.

Hai sa-ti spun un mod simplu prin care, cred eu, se poate ajunge la o cunoastere corecta a Cuvantului lui Dumnezeu. Dac ma intereseaza o tema, imi este suficient sa gasesc un singur verset care se refera la ceea ce ma intereseaza. Am o Biblie cu trimiteri. De la un verset mai gasesc inca vre-o trei-patru. De la acestea mai gasesc inca vre-o zece. Si uite asa, cu ceva munca, imi adun vre-o 30-40 de versete din toata Biblia, care se refera la tema mea. Cu aceste versete in fata, fara sa exclud vre-o unul care "nu-mi convine", pot sa trag o invatatura corecta. Eu merg pe principul ca BIBLIA SE EXPLICA CU BIBLIA.

In alta ordine de idei: biserica din care fac parte acorda o cinste deosebita Sfintei Scripturi si de aceea, credinciosii din aceasta biserica au o cunoastere mult mai completa si corecta a invataturilor sfinte. In rest, nimic mai mult. Nu suntem cu nimic mai buni ca altii. Daca credinta si faptele noastre ar fi pe masura cunostintelor pe care le avem, ce bine ar fi. S-ar putea ca judecata noastra sa fie mai aspra. Am stiut mult dar am facut prea putin. Apartenenta la biserica din care fac parte, nu este o conditie a mantuirii. Toti oamenii, indiferent de confesiunea din care fac parte pot fi mantuiti. Dumnezeu va sti sa judece cu dreptate, nu cum judecam noi.

Este o invatatura "de scapare" aceasta care spune ca "ziua a saptea a fost data evreilor". Sunt anumite pasaje unde Dumnezeu le da evreilor niste motivatii in plus pentru pazirea zilei sfinte. Dar nu putem spune ca ziua a saptea a fost sfintita numai pentru evrei. Doar daca incerci sa-ti argumentezi, in mod fortat, o invatatura gresita.
Sa dau doar cateva versete care arata ca ziua a saptea nu a fost sfintita pentru evrei:
"Dumnezeu a bincuvant ziua a saptea si a sfintit-o"(Iesirea 2:3)- pentru cine a sfintit si binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea, de la incheierea lucrarii sale, ca pe atunci nu existau decat Adam si Eva (care nu erau evrei).

"Si pe STRAINII, care se vor lipi de Domnul... si pe TOTI cei ce vor pazi sabatul, ca sa nu-l pangareasca.."(Isaia 55:6). Invatatura pe care au primit-o evreii, nu era numai pentru ei ci trebuiau sa o duca pana la marginile pamantului.

"Sambata a fost facuta pentru om"(Marcu 2:27).Pentru "om" nu pentru "evreu". Sunt cuvintele Mantuitorului. Poti sa-L contrazici?

Tratezi cu prea multa lejeritate un subiect si s-ar putea sa dai socoteala. Mai ales daca-i inveti si pe altii in acelasi mod gresit.

Daca citim cu atentie o traducere corecta a epistolei catre evrei cap. 3:7 pana la cap. 4:11 vom vedea ca nu este vorba despre schimbarea zile de odihna ci despre schimbarea zilei cand vom intra in odihna Lui.
Dumnezeu i-a promis lui Iosua, ca vor trece Iordanul si vor intra intr-o tara in care vor avea odihna (ex: Deuteronom 12:9,10). Dar aceasta promisiune era conditionata de ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. Iosua si-a condus poporul dincolo de Iordan, dar odihna nu au primit-o pentru ca s-au indepartat de Domnul. In loc de odihna, poporul lui Dumnezeu a fost mai mult in robie. Dar Dumnezeu nu renunta la promisiunea lui si a hotarat "o alta zi" in care vom intra in odihna lui. Dar pana atunci ramane odihna de sabat (sambata) pentru poporul lui Dumnezeu (Evrei 9:4).

Traducerea din Evrei cap. 4:9, pe care ai postat-o, este gresita. Iata cum suna acest verset in original (cu traducere pe fiecare expresie): Ara (deci) apoleipetai(ramane inca) Sabatismos (sarbatoarea de Sabat) to lao (pentru poporul) tu Theu (lui Dumnezeu). Adica: Deci, ramane sarbatoarea de sabat pentru poporul lui Dumnezeu (Evrei cap.4:9 - traducerea corecta).

O alta greseala de traducere este cea din Evrei cap.4:8. S-a adaugat in mod voit, pentru a putea fi sustinuta o invatatura gresita, expresia de la sfarsit ("de odihna"). "Caci daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi" (Evrei cap. 4:8- traducerea corecta).

Un alt neadevar: la adventisti nu spune cum ziceti dvs. Adventistii nici macar nu au o traducere proprie. Folosesc traduceri ortodoxe.

Nu se ajunge la adevar doar cu acuzatii si minciuni.

Costel, este incorect ceea ce afirmi. Am avut impreuna diferite discutii. Totdeauna, eu am cautat sa explic cum inteleg pasajele din Biblie la care faceai referire. Tu, in schimb, ai ocolit in mod repetat pasajele biblice pe care le postam eu. Si acum spui despre unul ca mine ca am o lectura preferentiala (banuiesc ca faci referire la lectura Bibliei).

Discutam si subiectul pe care l-ai deschis: referitor la preotie. Dar pana atunci, am si eu o rugaminte la tine. Am postat in repetate randuri niste versete sperand ca le vei baga in seama. Le repet si te rog sa-mi spui daca acestea mai sunt valabile si daca sunt, cum le intelegi.
Iata versetele:
"Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o"(Facerea cap. 2:3)
"Caci, ce binecuvantezi Tu, Doamne, este binecuvantat pe vecinicie" (1 Cronici 17:27)
"..la Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare" (Iacov cap. 1:17).

As mai avea vre-o cateva zeci de versete, pe aceeasi tema, dar nu pot sa le postez. Incarc discutia.

Cu speranta ca tu nu ai o lectura preferentiala, astept niste lamuriri pe marginea acestor versete.

Traducerea Cornilescu nu e ortodoxa frate mai cerceteaza

Marian, nu se vede nicaieri poruncita tinerea zilei a saptea pana la scoaterea evreilor din robia Egiptului. Sabatul este instituit odata cu randuirea sarbatorii Pastilor si a mancarii mielului pascal, cu azimi, in noaptea scoaterii evreilor din robia Egiptului, dupa 430 de ani de robie (les. XII, 40), miel care preanchipuia pe Hristos "Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii" (Ioan I, 29).

Cel dintai loc din Scriptura Vechiului Testament in care se vorbeste de Sabat, ca zi de odihna, este cel din Iesire (XVI, 23). Acolo citim : "Iar Moise le-a zis : Iata ce a zis Domnul: Maine este odihna (Sabat) odihna cea sfanta in cinstea Domnului, ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert fierbeti astazi si ce va ramane pastrati pe a doua zi" (Ies. XVI, 23). In aceasta zi nici "Mana" cereasca nu li se trimitea de sus ca s-o poata strange pentru mancare, ci trebuia sa se stranga in ziua a sasea si pentru a doua zi.

Odata cu instituirea Sabatului ca zi de odihna in pustie si in aducerea aminte a scoaterii iudeilor din robia egipteana (Deut. V, 14-15), dupa prima lui sarbatorire, Dumnezeu a randuit prin Moise asa : "Iata ce porunceste Domnul: Umpleti cu mana un omer, ca sa se pastreze in viitor urmasilor vostri, ca sa vada painea cu care v-am hranit Eu in pusŹtie, dupa ce v-am scos din tara Egiptului" (les. XVI, 32). Si s-a pastrat Mana aceasta "in chivotul marturiei" (XVI, 34), nu numai cei 40 de ani, cat au ratacit prin pustie, ci si peste veacuri, dupa aceea (Evr. IX, 4).

De remarcat ca pentru "odihna", sau zi de odihna, termenul ebraic "Sabbat" apare acum prima data (les. XVI, 23), fiindca mai inainte se numea "Hag Iahve" odihna Domnului (les. XII, 14), transcris in greceste prin plural, poate pentru a o arata ca o sarbatoare saptamanala, care se repeta.

Cu alt prilej se arata si mai precis in care scop li s-a dat aceasta sarbatoare national-religioasa, ca o aducere aminte. "Ziua a saptea este ziua de odihna a Domnului Dumnezeului tau... Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mana tare si cu brat inalt si de aceea ti-a poruncit sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie" (Deut. V, 14-15 ; cp. les. XX, 8, 10). Aici se subliniaza precis : "de aceea ti-a poruncit sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie", pentru "ca sa-ti aduci aminte ca ai fost rob in Egipt, de unde Domnul te-a scos". Acesta este cel mai important text care defineste rostul si precizeaza si mai bine timpul cand a fost instituit Sabatul evreilor si numai pentru ei. De atunci calcarea Sabatului se pedepsea cu moartea (cf. les. XXXI, 14).

Prin urmare, numita de atunci Sabat, n-a existat ca zi de sarbatoare inainte de scoaterea evreilor din robia Egiptului, Sabatul fiind insasi comemorarea desfiintarii acestei robii.

Nu uita ca Legea a fost "calauza spre Hristos"(Gal. III, 24), iar El "sfarsitul ei" (Rom. X, 4). Faptul ca Mantuitorul nu vorbeste niciodata de respectarea Sabatului, nici chiar tanarului bogat, care voia sa se mantuiasca, nu i-o recomanda (Matei XIX, 18-19) ; faptul ca El facea diferite minuni Sambata , echivala cu calcarea si desfiintarea ei, motiv pentru care iudeii cautau sa-L omoare "pentru ca dezlega Sambata (Sabatul)" (Ioan V, 16), sau, "pentru ca nu pazea Sambata" (Ioan IX, 18). La aceste invinuiri, El nu tagaduieste calcarea, sau desfiintarea ei, ci lamureste numai ca El este mai mare decat Sambata si Domn al ei. Caci "Sambata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru Sambata. Astfel ca Fiul Omului este Domn si al Sambetei (Marcu II, 27-28 , Matei XII, 8).

Ortodoxa sau nu, ce conteaza? Important e sa fie o traducere corecta. Bibliile ortodoxe vechi sunt mult mai corecte decat cele noi. In traducerile recente se vad erori, cu ochiul liber, fara sa fii specialist. Se pare ca vechii traducatori erau mai onesti.

Stiu ca Dumitru Cornilescu a intrat in conflict cu biserica ortodoxa. Cunosc viata si activitatea lui.

Costel, ai stil de om politic. Obisnuiesti sa nu bagi in seama ce spune interlocutorul si sa-ti tii discursul tau, care-i poate prosti pe multi. Am postat si eu trei versete si te-am rugat sa faci referire la ele. Din cate inteleg, pentru ca nici nu le-ai bagat in seama, pentru tine nici nu exista acele versete. Se pare ca deranjeaza. Nu e bine ca incerci sa demonstrezi un lucru ciuntind Sfanta Scriptura.


Incercarea de a demonstra ca ziua a saptea este pentru evrei a mai incercat-o cineva (se pare ca Iustin). Vezi raspunsul pe care i l-am dat. Nu pot da raspunsuri complete pentru ca as umple multe pagini. Dar se poate continua. Voi reveni asupra falsei invataturi ca odihna zilei a saptea a fost data numai evreilor. Ca aceasta teorie sa fie credibila, trebuie sa desfiintam multe versete din Biblie (chiar capitole ntregi).

Tot ce se intampla in Vechiul Testament prefigureaza ce se va intampla in Noul Testament. Adica, asa cum Dumnezeu le-a dat evreilor sa tina ziua sabatului pentru ca au fust scosi dintr-o robie ce a durat peste 400 de ani, dar totusi vremelnica, Mantuitorul Hristos, inviind in ziua intaia a saptamanii (Ziua Domnului-Duminica) ne scoate pe noi cei ce credem in El din robia cea vesnica a mortii si a iadului. Tot asa si Sfanta Cruce este prefigurata in V. T. prin stalpul cu sarpele de arama si prin semnul T (tau) care-i apara pe cei ce-l aveau pe frunte (Iez. 9,4-6)
,,4. Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera “tau” care in alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc in mijlocul lui”.
5. Iar celorlalti le-a zis in auzul meu: “Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator!
6. Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul “+”! Si sa incepeti cu locul Meu cel sfant!” Si au inceput ei cu batranii, care erau inaintea templului.'
Pentru noi, crestinii crucea este pecetea lui Dumnezeu care pastreaza nevatamati pe cei ce o au insemnata pe fruntile lor:
2. Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea,
3. Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru.(Apoc 7,2-3) si
4. Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apoc 9,4)
Sfanta cruce este semnul Fiului Omului:,,30. Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa.
31. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pana la celelalte margini.'(Matei 24, 30-31) Care este pentru voi semnul Fiului Omului, altarul sfintit de scump sangele Lui si ales de El pentru a se aduce jertfa?