În prealabil postat de Lucian008 (Post 421795)

Si repet din postare nu se intelege ca ar fi facut asta din dorinta de curatie, ci din repulsie fata de modalitatea pe care Dumnezeu a lasat-o pentru proceere.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421796)

Pai cred ca o femeie are destul discernamant ca sa realizeze cati copii poate sau nu poate sa faca. De aia i'a dat Dumnezeu minte, sa judece!



Da? Pai eu un am auzit ca in ultima vreme Dumnezeu sa fi aruncat din cer paine pe masa celor cu 10-12 copii care dau de lucru asistentilor sociali. E una sa ai credinta si e cu totul altceva sa te inmultesti in nestire, ca pisicile, si sa te trezesti ca iti mor copiii de foame si umbla desculti pe strada. Daca ai o situatie financiara buna si iti permiti sa cresti 12 copii, bravo! Cine e in situatia asta, ar trebui sa o faca. De ce nu? Dar cand n'ai dupa ce sa bei apa, mai adu pe lume inca 12 suflete care vor muri, la randul lor, de foame si vai, vei fi primul care va intra in Rai!

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 421803)

Ai auzit de persoane care au repulsie faţă de lapte? Dacă îl beau, vomită. Sau de oameni cu repulsie faţă de atingerea altora? Dacă se pot trata, e foarte bine să o facă, dar dacă nu pot, ce vină au?
Iar a nu avea relaţii care să ducă la naşterea copiilor din cauza repulsiei e tot una cu a nu le avea din cauza impotenţei. Tot de o neputinţă e vorba.

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421804)

Am zis ca poate se incumeta altcineva sa raspunda. Inca o data repet, ceea ce face fiecare e treaba lui, dar adevarul si normalitatea nu este dat de ceea ce credem noi sau de felul cum procedam noi.
Dpdv al Lui Dumnezeu (ar trebui sa fie si al nostru) e normal sa faci 12 copii. Si nu Dumnezeu trebuie sa iti arunce sacul cu mancare din Cer. Pentru asta te-a inzestrat cu capacitatea de munca. El se va ingriji sa ii poti creste pe toti. Acum, ca noi ne-am stabilit alte standarde e cu totul alta discutie. Nu e vital pentru un om sa aiba calculator, internet, televizor (cat timp pierde cineva in timpul televizorului ar putea sa munceasca; programul de 8 ore nu l-a facut Dumnezeu) sa isi reamenajeze casa, sa isi faca concediul in strainatate etc.
Nu e o problema nici sa faci 2 copii. Dar asta ne duce la discutia de pe un alt topic. Problema e ca impiedicam nasterea de princi. Adica folosim metode contraceptive. Unele ucid viata nou formata, altele nu ii permit sa se formeze. Exista iar o intreaga discutie despre folosirea acestor metode. Cer este ca indiferent de ce ni se pare nou normal, metodele contraceptive nu sunt normale in fata Lui Dumnezeu.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421809)

Eu nu vorbeam neaparat de metode contraceptive. Poate doi oameni care se vad saraci si neputand a creste mai multi copii, nu mai au relatii sexuale, tocmai in ideea ca nu pacatuiesc folosind metode contraceptive si nici nu aduc pe lume mai multi copii decat pot duce. Mi se pare de bun simt sa te opresti la un moment dat, mai ales daca vezi ca nu mai e cum si unde sa cresti atatia copii. Zicala aceea cu "unde mananca doua guri, pot manca si trei" nu se mai aplica in zilele noastre, pentru ca unui copil trebuie sa ii oferi mai mult decat indeplinirea nevoilor primare de hrana si adapost [care... si astea sunt destul de greu de indeplinit pentru multi, data fiind situatia economica actuala].
Si repet, nu am nimic impotriva celor care fac 10-12-15 copii. Daca au cu ce sa ii creasca si sa le ofere ceea ce au nevoie, ferice de ei!

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421812)

Daca se foloseste abstinenta ca si o metoda de curatire si omul se opreste la 2 copii nu e un pacat. Dar repet asta doar daca se foloseste abstinenta ca metoda de curatire si nu ca metoda contraceptiva. Nu e tot aia.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421816)

Ei, oricum nu o sa ajungem nicaieri si nu vreau sa ne certam. Indiferent din ce motiv aleg unii oameni abstinenta, cert e ca e mai bine asa decat copii desculti la colt de strada care dau de lucru asistentilor sociali, iar mai pe urma oamenilor legii.

În prealabil postat de Anna (Post 421830)

Eu asa am invatat, ca a face un copil nu e DOAR creatia lui Dumnezeu, ci si parintii conlucreaza!! Ei fac parte din actul creatiei, unul din cele mai minunate lucruri. Si pentru ca fac parte din acest act, cred ca au libertatea de a decide daca vor sau nu, si cat vor si cat nu. Daca nu ar putea decide, Dumnezeu ar fi nedrept. Ca si cum ai spune cuiva daca vrei facem opere impreuna dar eu fac si opera si eu zic si cand sa fie si cate sa fie...Pai omului ce-i mai ramane? Si sunt sigura ca Dumnezeu nu se supara cand noi decidem, sunt sigura ca El nu vrea sa aduca singur copiii pe lume, sa decida el absolut tot si noi sa nu avem nici un cuvant de spus. Sunt sigura ca El vrea sa conlucreze cu noi. Dar nu ma refer aici la avort, pentru ca avortul e dupa ce deja copilul a fost creat, deci e crima.

Cei care folosesc tot felul de metode contraceptive, fara sa se gandeasca la Dumnezeu, sunt oamenii care cad in extrema de a crede ca ei fac totul. Iar cei care lasa sa vina oricati copii or veni, sunt de doua categorii: cei care intr-adevar is doresc multi copii si isi doresc sa le dea Dumnezeu oricati, si atunci e ok, sau cei care cred ca Dumnezeu face totul si uita ca si ei au partea lor si pot decide, si atunci lasa sa vina droaia de copii, din obligatie fata de Dumnezeu, nu pentru ca ei doresc acest lucru.

Aici e nevoie de dreapta socotinta, de a sti ca si tu faci parte din aceasta minune care e un copil si de a nu uita ca Dumnezeu e Creatorul si Datatorul de viata.

Gata, am zis

În prealabil postat de Anna (Post 421746)

anna21, niciodata nu am pus la indoiala calitatile barbatilor, si eu cunosc o gramaaaada cu mii de calitati
eu vorbeam doar de partea sexuala
de exemplu cunosc un barbat super politicos, foarte amabil, foarte inteligent, dar isi insala sotia de cate ori poate

aici zice claudiu foarte bine cam cum vad eu barbatii, o persoana plina de calitati, dar care ascunde si un ... hai sa nu mai jignim :)) (repet, nu ma refer la toti, ci la o majoritate)



daca stau si ma gandesc, problema mea a aparut cu adevarat cand aveam vreo 20 de ani, inainte nu eram asa, oare sa fie de vina naivitatea in care am crescut? dintr-o data am dat de o realitate pe care poate nu am fost pregatita sa o accept si sa o suport...poate tot mai bine e cum a crescut claudiu, macar te obisnuiesti de mic cu o treaba, nu dai de ea asa brusc dupa o viata intreaga de naivitate. nu ma refer la naivitate in sensul ca nu stiam nimic despre sexualitate, doar aveam 20 de ani, dar nu stiam ca atatia barbati privesc pornografie, sau ca inseala atat de mult, sau ca e ceva considerat normal ca un barbat sa umble dupa femei doar pentru tup fara sa aiba sentimente, credeam si eu ca barbatul e ca femeia in privinta asta, si ca mai sunt si aia perversii cativa sau cativa don juani, asa cum e de exemplu lumea normala, si cativa psihopati ici colo...vai, ce lume frumoasa aveam in cap :)

si aveti dreptate, nu ar trebui sa ma intereseze ce fac alti barbati, decat prietenul meu. adevarul este ca nici NU ma intereseaza, dar e plin de pornografie peste tot si pentru mine e o adevarata agresiune, si asa ca si cand esti agresat vrei sa gasesti un vinovat, iar eu pe cine mi-am ales sa gasesc vinovat, barbatii, ca e mai simplu...

În prealabil postat de TunsDiana (Post 421832)

Barbatii normali (excludem din aceasta categorie don juanii, perversii si cei cu probleme psihice) inseala in general pentru ca nu primesc ce trebuie acasa atat sexual cat si afectiv.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421834)

Conceptia asta ma calca pe nervi! Daca te implici intr'o relatie, o faci cunoscand persoana cu care te legi, cu bune si rele. Daca ti se pare ca e destul de afectuoasa, ca iti ofera ceea ce ai nevoie, te legi. Daca nu, nu. Iar daca pe parcurs apar probleme, discuti, comunici, cauti solutii, te lupti si te zbati. Daca nu se poate si nu se poate, iesi din relatia care te face nefericit, care nu te implineste si abia apoi iti cauti altceva.

Ca asa nu merge: sotia mea nu ma satisface sexual, deci imi mai iau vreo 2-3 amante pe langa. Nu e ok nici invers, bineinteles, deci nu fac diferente intre sexe. Sunt destui barbati care inseala si nici femeile cu care o fac nu sunt mai breze, asa cum nu sunt nici femeile care insala si nici barbatii care se incurca cu doamne casatorite.

Nu mi se pare normal ca cineva sa gandeasca asa si sa caute scuze adulterului!

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421837)

Pai asta sunt: scuze. E usor sa il acuzi pe celalalt ca a gresit si tu nu ai nici o vina. Ori esti vinovat ca nu ai comunicat si nu ati ajuns la un consens, ori esti vinovat ca te-ai implicat intr-o relatie care ar fi trebuit sa fie ptr toata viata cu cineva pe care nu il cunosti si care nu iti e "suficient".

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421831)

Nu, pentru ca un copil e intr-adevar conlucrarea intre om si Dumnezeu chiar daca ne lasam in totalitate in voia Sa. Aici gresiti. Nu inseamna ca noi nu mai facem nimic, daca "lasam sa vina oricati copii or veni", ci ca implinim voia Lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Anna (Post 421839)

Pai si eu am zis acelasi lucru, ca e ok sa lasi sa vina cati copii or veni, dar numai in cazul in care vrei si tu asta! Dar nu inseamna ca daca nu vrei oricati Il superi pe Dumnezeu.

În prealabil postat de lore86 (Post 421856)

Nu, dar daca te impotrivesti prin diferite mijloace de a avea copii il superi pe Dumnezeu.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421857)

Si daca ii cresti in mizerie, ii tii flamanzi si desculti il bucuri pe Dumnezeu?

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421858)

Il bucuri atunci cand ii cresti pentru mantuirea ta si a lor. Pana la urma "drumul spre Golgoda" e un urcus cu greutati si suferinte. Placerea nu face parte din "drumul spre Golgota", ci din drumul spre iad.

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421858)

Il bucuri atunci cand ii cresti pentru mantuirea ta si a lor. Pana la urma "drumul spre Golgoda" e un urcus cu greutati si suferinte. Placerea nu face parte din "drumul spre Golgota", ci din drumul spre iad. Comoditatea la fel. Fiecare are crucea sa de dus si asumat.

În prealabil postat de Anna (Post 420982)

(M-am hotarat sa scriu despre problema mea pentru ca am vazut aici in ultimul timp persoane foarte inteligente care sper ca m-ar ajuta)
Revin cu aceeasi problema de 100 de ani de cand sunt pe forum...nu stiu cum sunt barbatii si sufar. Parca incerc sa gasesc un adevar, si nu-l gasesc, si sufar, desi m-am rugat de atatea ori lui Dumnezeu sa ma lumineze si tot nu inteleg. Singura explicatie e ori ca sunt foarte pacatoasa ori n-am credinta deloc.
Cateodata as vrea sa fie oamenii simpli ca animalele...pe animale le analizezi si poti stii multe despre ele, si stii ca asa sunt si punct...unde traiesc, ce mananca, in ce perioada se imperecheaza, cum functioneaza etc Dar despre oameni sunt atatea teorii ca ma doare capul. Incerc sa gandesc crestineste si incerc sa imi dau seama care e adevarul de la Dumnezeu, dar e greu sa-mi dau seama! Nici nu pot crede orbeste orice spune un preot, vreau sa ma conving in adancul sufletului de ceva, singurul "lucru" in care cred orbeste este Hristos, pur si simplu din alegere, pentru ca e cel mai minunat din lumea asta, dar in altceva nu pot crede orbeste, trebuie sa ma conving.

Problema mea concreta e cu barbatii. Lucrurile pe care le vad si experienta ma fac sa cred ca sunt niste desfranati imputiti, bestii, animale, dar atunci inseamna ca ii judec! Si eu asa stiu de la Iisus ca nu trebuie sa judec :( Dar daca nu ii cred asa, animale si bestii, atunci sa ii consider normali? As putea sa ii consider bieti pacatosi, oameni cazuti, dar acuma...nici chiar in halul asta. Sunt doua lucruri pe lumea asta care ma lasa perplexa, si nu pot intelege "cum poate omul sa faca asta altui om???" : cruzimea dusa dincolo de limite si pofta trupeasca fara limite.

Eu am o problema de statistica. Eu credeam ca oamenii cruzi si oamenii foarte perversi sunt putini, asa ici colo, oameni cu probleme. Nu ma gandeam niciodata ca sunt O GROAZA.

Sa va spun concret ce mi s-a intamplat. Sunt o persoana foarte pozitiva de felul meu si cu mult umor, si imi plac multe lucruri de pe internet, postere motivationale, pozitive, citate, lucruri amuzante, dar in acelasi timp ma impiedic inevitabil de chestii care ma afecteaza pana la lacrimi. Una este cruzimea, dar nu e vorba despre asta in acest post.
Voi spune despre ce este vorba. Astazi am vazut un video dragutel pe youtube, cu o fata foarte draguta de vreo 13 ani care facea un dans cu sprancenele ;)) Mi s-a parut amuzant, ciudat, interesant. Fata era intr-adevar foarte frumoasa, si eu admir frumusetea, e un dar de la Dumnezeu, te inalta si te bucura. Era pur si simplu frumoasa, i se vedea DOAR fatza, absolut nimic indecent. Ca daca ar fi fost la un video porno ceea ce am vazut mai departe, nu ma afecta chiar asa. Pe cand ma pun sa citesc comentariile de pe youtube la acel video (le citesc pentru ca unele sunt foarte amuzante si ma prapadesc de ras) 80% dintre ele sunt ABSOLUT sexuale, deschis sexuale si chiar exagerate, nu asa doar aluzii, intr-un mod dezgustator. Am mai citit comentarii la alte videouri si nu erau asa. Mai erau un video in care o fata normala sa zicem, nu era frumoasa deloc, o imita. Comentariile acolo o faceau URATA, doar pentru ca aia n-ar fi vrut sa se culce cu ea. Si era doar un video amuzant, fara nimic indecent. Am inceput sa plang.
Cum se poate ca OMUL sa faca asa ceva?? Adica un baiat cand vede o copila draguta, la asta se gandeste?? Pe ce lume traiam eu cand credeam ca oamenii se indragostesc si se gandesc tinut de mana si plimbari?Nu pot sa va spun ce dezgustatoare comentarii erau acolo. O sa ziceti ca pe net sunt tot felul de perversi, si ca in realitatea oamenii nu sunt asa. Dar atunci eu zic, eu stiu ca pe net oamenii sub semnul anonimatului pot sa se poarte cum vor. Si atunci poate nu sunt doar acei putini perversi, ci oameni normali, si asta e fatza ascunsa a omului care iese la iveala sub anonimat. Asa a partea ascunsa a barbatului? Spuneti-mi si mie. Asta ascunde omul? De asta isi acopera arabii femeile, pentru ca se transforma in animale cand vad una frumoasa? (care mai degraba te duce cu gandul la puritate) E ca si cum ai vedea o floare si ti-ar veni un chef incredibil sa o strivesti. E deosebit de trist pentru mine. Tot timpul am crezut in partea nobila si frumoasa din om. Cand vedeam un om frumos, nici nu ma gandeam ca ceilalti il terfelesc in gand prin noroi.

Si sunt o gramada de barbati care asta sustin, ca asa sunt ei cand vad femei atragatoare.

Spuneti-mi voi, cine poate sa imi arate cum este adevaratul barbat? Ce e normal si ce nu e normal? Cand voi afla? Si daca e asa de cazut, voi putea vreodata credeti voi sa nu sufar si sa nu judec? Sau nu e cazut? Va spun sincer ca ma afecteaza in asa hal incat mi se pare lumea un iad si nu mai vreau sa traiesc.

Pun acest post pe net, pentru ca sper ca tot sub semnul anonimatului cineva in viata asta sa imi spuna si mie adevarul.

As fi vrut sa fiu mai concreta, dar am fost o data foarte concreta si mi-a sters admin postarea, a zis sa caut in alta parte raspuns.
De data asta am spus totul intr-un mod cat mai acoperit ca sa zic asa. Desi eu in mintea mea stiu concret ce ma macina.

În prealabil postat de Solveig (Post 421860)

Nu e legat de tema topicului, dar pe mina ma intriga ideea asta a ortodocsilor ca viata asa trebuie sa fie, un chin, ca Domnul e musai sa ne dea greutati.
Poate ca e "obligat" uneori sa ne trimita incercari, ca altfel nu ne trezim, dar este multa bucurie chiar si in suferinta, daca e cu Domnul!
Eu cunosc ca Domnul e boier, risipitor, e nesfarsit de bun; si nu dupa pacatele noastre ne da noua. Nu ne-a zis El : Bucurati-va pururea?
Ca iata a venit prin Cruce BUCURIE la TOATA LUMEA!

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421866)

Si cu ce drept alegi tu, ca parinte, sa ii oferi unui copil crucea de a creste in saracie si lipsuri, sa il doara sufletul si sa nu inteleaga de ce altii au si el nu?

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421866)

Mi se pare culmea egoismului sa te mantuiesti tu pe spatele copiilor.

În prealabil postat de Anna (Post 421868)

Crucea trebuie sa o duc eu, nu sa o pregatesc altora

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421898)

Te mantuiesti prin jertfa lui Hristos si prin jertfa ta. Fara jertfa nu exista mantuire. E valabil atat pentru tine cat si pentru copii. Nimeni nu se mantuieste singur. Toti ne mantuim in comuniune. De fapt asta e si viata vesnica.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421904)

Da? Si daca eu torn copii ca iepurii si mor de frig intr'o camaruta mizera e jertfa mea sau a lor? Imi va zice Dumnezeu "bravo, te'ai mantuit prin jertfa ta minunabila"? Si te rog nu imi spune ca el imi va da mijloace materiale, ca daca ar fi asa, asistentii sociali nu ar mai avea de lucru, iar orfelinatele nu ar mai exista.

În prealabil postat de Anna (Post 421907)

Hai nu mai tot incercati sa va convingeti :)) ca n-o sa reusiti. S-au umplut mii de pagini pe forumul asta pe subiectul asta.
Voi care vreti sa lasati copiii sa vina, sa vina. Cei care nu, nu. Si gata

În prealabil postat de Lucian008 (Post 421912)

Ai prefera sa mori intr-o camaruta mizera si sa te mantuiesti sau sa mori in lux si sa ajungi in iad? Exact despre asta e vorba. Si exact asa iti va spune Dumnezeu: "bravo, te'ai mantuit prin jertfa ta minunabila".
Eu am mai spus nu poti sa astepti sa iti arunce Dumnezeu sacul de mancare din cer, dar El are grija in intelepciunea Lui de tot. Daca voia Lui este sa mori in camaruta aia mizera si sa te mantuiesti asa va fi. Daca El vrea sa iti prisoseasca cele materiale cu toate ca ai 12 copii, iti va prisosi.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421927)

Ce aleg sa fac EU pentru MINE, e intr'adevar alegerea mea proprie. Cand insa EU fac alegeri pentru viata altor fiinte umane, se schimba putin ecuatia.

În prealabil postat de Solveig (Post 421860)

Nu e legat de tema topicului, dar pe mina ma intriga ideea asta a ortodocsilor ca viata asa trebuie sa fie, un chin, ca Domnul e musai sa ne dea greutati.
Poate ca e "obligat" uneori sa ne trimita incercari, ca altfel nu ne trezim, dar este multa bucurie chiar si in suferinta, daca e cu Domnul!
Eu cunosc ca Domnul e boier, risipitor, e nesfarsit de bun; si nu dupa pacatele noastre ne da noua. Nu ne-a zis El : Bucurati-va pururea?
Ca iata a venit prin Cruce BUCURIE la TOATA LUMEA!

În prealabil postat de lore86 (Post 421948)

O, daca ar fi asa bine ar fi. Dar cand eu aleg sa ii refuz dreptul la viata unei fiinte minunate, cand eu aleg sa ucid in mod voluntar, prin avort sau mijlocace abortive un copil deja fac o alegere. Ii refuz dreptul la viata, aleg crima.

Cine este omul, care sa isi poata garanta ziua de maine? Daca noi nu putem garanta ziua de maine, cum putem decide sa hotaram soarta unui copil pe considerent ca asa ni se pare noua?

Bogatul de azi, poate ajunge maine in inchisoare s itoate averile lui confiscate(nu putine au fost cazurile in istorie) iar saracul se poate ridica prin munca.
A avea cati copii iti da Domnul nu inseamna trandavie, ci din contra. A-i naste inseamna a te preocupa indeapropae si de cele necesare traiului(hrana, imbracaminte, medicamentatie.)
Ne inselam crezand ca suntem cineva, ca putem hotari soarta cuiva. Noi suntem doar niste vase prin care Domnul isi savarseste lucrarea. Ca ne place sa credem ca suntem buricul targului si ca sta in puterea noastra sa modificam ceva in existenta celor din jur, e o amageala. Nu avem puterea nici sa miscam un fir de par, daca nu ne-ar fi data de sus.
Deci Cel care ne-a dat noua viata si puterea oare nu se va ingriji si de copii nostri?
Singura conditie e sa fie o impreuna lucrare: sa ne folosim de darurile pe care ni le-a dat Domnul(sanatate, putere de munca) ptr a ne pune in jerfa celorlalti.

În prealabil postat de AnnaKarenina90 (Post 421954)

Da, sigur ca viata se poate schimba oricand. Dar mai des auzi de bogati care isi pierd averea decat de saraci care reusesc sa se ridice. Dar daca reusesc, bravo lor! Atunci se pot pune si pe facut copii.

În prealabil postat de lore86 (Post 421982)

Am sa va dau un exemplu.
O femeie extrem de saraca, a facut vreo patru copii. Tin sa mentionez ca erau cei mai saraci din sat.La nasterea celui de-al patrulea doctorul i-a zis:"Doamna Fedora, de acum puteti sa faceti linistita avortul.Nimeni nu va mai poate opri. Si asa aveti destui copii, saracia e mare" iar femeia simpla, nestiutoare de carte a zis"Domnule doctor, saraca sunt dar criminala nu.Eu nu o sa--mi omor nici un copil".
"Bine, zice doctorul, dar ce o sa le dati de mancare?" la care femeia raspunse cu seninatate"In gradina, verdeata am destula". Doctorul nu a mai zis nimic. Femeia a mai facut inca 5 copii dupa aceea.Din cei cinci, care urmau sa fie avortati 3 sunt preoti si una preoteasa, asistena-singurii intelectuali din familia lor. I-a crscut in saracie, cand cel mai mic avea 3 ani sotul a plecat spre o lume mai buna.Ramasa vaduva, are parte de o alta grea incercare: in anul urmator le arde casa pana la temelii.Dar Domnul isi avea planul sau cu aceasta femeie saraca. Copiii cresc mari, invata scoala, o parte din ei pleaca in strainatate:Canada, Austria,Spania. Alta parte raman in tara si isi finalizeaza studiile devenind, prin mila lui Dumnezeu preoti.
Batrana Fedora mergea la Biserica cu lacrimi in ochi, ptr a vedea cum baietii ei slujesc altarului.Femeile o fericeau. Nimeni din sat nu mai daruise 3 preoti Bisericii, din aceeasi familie. nici macar familiile de ghiaburi. DEvenise din saraca satului, caruia ii plangeau oamenii de mila, o femeie cinstita si respectata de toti. Saracia lucie era acum doar o amintire, deoarece cu ajutorul copiilor constuiese o casa frumoasa, in care batrana isi traia linistita batranetile, bucurandu-se de copii si nepoti.
Batrana Fedora a plecat sa-si intalneasca sotul, si sa-i cante Domnului. In urma ei a ramas o familie numeroasa, cu 16 copii, 25 de nepoti, 2 stranepoti. Sa nu va spun ce bucurie e cand familia se aduna la Pasti ptr a pune o floare pe mormantul maicutei!
Femeia aceasta a fost soacra mea.

În prealabil postat de lore86 (Post 421982)

Femeia aceasta a fost soacra mea.

În prealabil postat de lore86 (Post 421982)

Am sa va dau un exemplu.
O femeie extrem de saraca, a facut vreo patru copii. Tin sa mentionez ca erau cei mai saraci din sat.La nasterea celui de-al patrulea doctorul i-a zis:"Doamna Fedora, de acum puteti sa faceti linistita avortul.Nimeni nu va mai poate opri. Si asa aveti destui copii, saracia e mare" iar femeia simpla, nestiutoare de carte a zis"Domnule doctor, saraca sunt dar criminala nu.Eu nu o sa--mi omor nici un copil".
"Bine, zice doctorul, dar ce o sa le dati de mancare?" la care femeia raspunse cu seninatate"In gradina, verdeata am destula". Doctorul nu a mai zis nimic. Femeia a mai facut inca 5 copii dupa aceea.Din cei cinci, care urmau sa fie avortati 3 sunt preoti si una preoteasa, asistena-singurii intelectuali din familia lor. I-a crscut in saracie, cand cel mai mic avea 3 ani sotul a plecat spre o lume mai buna.Ramasa vaduva, are parte de o alta grea incercare: in anul urmator le arde casa pana la temelii.Dar Domnul isi avea planul sau cu aceasta femeie saraca. Copiii cresc mari, invata scoala, o parte din ei pleaca in strainatate:Canada, Austria,Spania. Alta parte raman in tara si isi finalizeaza studiile devenind, prin mila lui Dumnezeu preoti.
Batrana Fedora mergea la Biserica cu lacrimi in ochi, ptr a vedea cum baietii ei slujesc altarului.Femeile o fericeau. Nimeni din sat nu mai daruise 3 preoti Bisericii, din aceeasi familie. nici macar familiile de ghiaburi. DEvenise din saraca satului, caruia ii plangeau oamenii de mila, o femeie cinstita si respectata de toti. Saracia lucie era acum doar o amintire, deoarece cu ajutorul copiilor constuiese o casa frumoasa, in care batrana isi traia linistita batranetile, bucurandu-se de copii si nepoti.
Batrana Fedora a plecat sa-si intalneasca sotul, si sa-i cante Domnului. In urma ei a ramas o familie numeroasa, cu 16 copii, 25 de nepoti, 2 stranepoti. Sa nu va spun ce bucurie e cand familia se aduna la Pasti ptr a pune o floare pe mormantul maicutei!
Femeia aceasta a fost soacra mea.

În prealabil postat de lore86 (Post 421982)

Am sa va dau un exemplu.
O femeie extrem de saraca, a facut vreo patru copii. Tin sa mentionez ca erau cei mai saraci din sat.La nasterea celui de-al patrulea doctorul i-a zis:"Doamna Fedora, de acum puteti sa faceti linistita avortul.Nimeni nu va mai poate opri. Si asa aveti destui copii, saracia e mare" iar femeia simpla, nestiutoare de carte a zis"Domnule doctor, saraca sunt dar criminala nu.Eu nu o sa--mi omor nici un copil".
"Bine, zice doctorul, dar ce o sa le dati de mancare?" la care femeia raspunse cu seninatate"In gradina, verdeata am destula". Doctorul nu a mai zis nimic. Femeia a mai facut inca 5 copii dupa aceea.Din cei cinci, care urmau sa fie avortati 3 sunt preoti si una preoteasa, asistena-singurii intelectuali din familia lor. I-a crscut in saracie, cand cel mai mic avea 3 ani sotul a plecat spre o lume mai buna.Ramasa vaduva, are parte de o alta grea incercare: in anul urmator le arde casa pana la temelii.Dar Domnul isi avea planul sau cu aceasta femeie saraca. Copiii cresc mari, invata scoala, o parte din ei pleaca in strainatate:Canada, Austria,Spania. Alta parte raman in tara si isi finalizeaza studiile devenind, prin mila lui Dumnezeu preoti.
Batrana Fedora mergea la Biserica cu lacrimi in ochi, ptr a vedea cum baietii ei slujesc altarului.Femeile o fericeau. Nimeni din sat nu mai daruise 3 preoti Bisericii, din aceeasi familie. nici macar familiile de ghiaburi. DEvenise din saraca satului, caruia ii plangeau oamenii de mila, o femeie cinstita si respectata de toti. Saracia lucie era acum doar o amintire, deoarece cu ajutorul copiilor constuiese o casa frumoasa, in care batrana isi traia linistita batranetile, bucurandu-se de copii si nepoti.
Batrana Fedora a plecat sa-si intalneasca sotul, si sa-i cante Domnului. In urma ei a ramas o familie numeroasa, cu 16 copii, 25 de nepoti, 2 stranepoti. Sa nu va spun ce bucurie e cand familia se aduna la Pasti ptr a pune o floare pe mormantul maicutei!
Femeia aceasta a fost soacra mea.

În prealabil postat de lore86 (Post 421982)

Am sa va dau un exemplu.
(...) Batrana Fedora mergea la Biserica cu lacrimi in ochi, ptr a vedea cum baietii ei slujesc altarului.Femeile o fericeau. (...)
Batrana Fedora a plecat sa-si intalneasca sotul, si sa-i cante Domnului. In urma ei a ramas o familie numeroasa, cu 16 copii, 25 de nepoti, 2 stranepoti. Sa nu va spun ce bucurie e cand familia se aduna la Pasti ptr a pune o floare pe mormantul maicutei!
Femeia aceasta a fost soacra mea.