Eu ma indoiesc ca argumente strict rationale conving un necredincios.Cand spun asta ma gandesc fie si doar la Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 1,18-31.Este evident ca este nevoie de mai mult de atat si ca strict efortul uman,intelectual, nu este de ajuns.Este nevoie de calauzirea Duhului Sfant si daca s-ar accepta ideea(eronata)ca Duhul poate inspira partial bine si partial gresit(altfel nu imi pot da seama cum un sectar invoca o intelegere particulara acolo unde difera de altii si inspirata acolo unde coincide cu altii)atunci intreaga credinta crestina ar avea o grava problema pt ca l-am face pe Dumnezeu responsabil de transmiterea unei intelegeri partiale in mod arbitrar(despre care Adevar am putea sa mai vorbim atunci?)sau si mai grav,partial eronate.Sper sa nu creada nimeni asta,nu exista in Sfanta Scriptura sau in scrierile patristice nici macar un exemplu care sa sustina o asemenea aberatie care,fie spus,nu are decat un singur rol:relativizarea Adevarului.Asta se intimpla cand esti in ratacire si ai nevoie de aparenta unei credinte corecte,apostolice si calauzita de Duhul Sfant.Si atunci singura sansa(evident fiind ca nu esti trup al Bisericii ci doar o organizatie lumeasca)este sa arati ca poti si tu face exact ce face si Biserica lui Hristos,adica Sfanta Biserica Ortodoxa sau ca beneficiezi de aceiasi calauzire a Duhului ca si Biserica.

Si Parintele Arsenie Papacioc(in ,,Singur Ortodoxia") spunea,ca sa fiu in linia IPS Anania,ca nu stim daca cei ce nu sunt ortodocsi se pot mantui sau daca Dumnezeu o face/cum o face dar noi nu negociem Adevarul(care este unul:nu exista mantuire in afara Bisericii lui Hristos).Un raspuns cu o nuanta extrem de importanta,care nu cedeaza relativizarii(atat de dorita in ziua de azi de toate organizatiile sectare),nu negociaza Adevarul si nici nu se aseaza in locul lui Dumnezeu pentru alte cazuri exceptie de la regula.Dansul a fost un mare traitor ortodox si,zic eu,poate ar trebui sa cugetam la ce a spus cu privire la ce pozitie ar trebui adoptata.

Doamne ajuta!+

Fără îndoială că credinţele greşite nu sunt inspirate de Duhul Sfânt. Însă în deplinătatea inspiraţiei divine nu se află niciunul dintre noi. Biserica o păstrează integral, în sobornicitatea ei. Dar când unul zice „Domn este Iisus Hristos”, acela mărturiseşte Adevărul, deci este în Duhul Sfânt.

Faptul că de Adevăr ne împărtăşim cu toţii doar în parte, indiferent în ce limite confesionale ne-am situa, nu îl relativizează pe el. Cine vrea să acceadă la deplinătatea Adevărului, a Duhului Sfânt, o poate face doar în Biserică. Aici e deschisă calea urcuşului neîncetat, a unirii depline cu Hristos.

Ca intelegem doar in parte da,dar doar in Adevar,eu asa inteleg,nu exterior de Adevar ci in Adevar,intelegerea completa fiind,cum ai spus si dumneata, un urcus neincetat,dar in Adevar.Nu pe langa el.Probabil tot o chestiune de nuanta ca si cele spuse in Epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Iacov 2,19 :).Mai ramine problema cum un om poate ajunge sa marturiseasca ce ai spus dumneata da eu zic ca vor mai fi pareri si in definitiv nu s-a spart(de fapt n-a curs nici o picatura)din izvoru' intelegerii duhovnicesti la subsemnatu.Cu multumiri frate! Doamne ajuta!+

Am remarcat adeseori ca inevitabilele ciocniri de idei se poarta in zona (o sa spun acum asa cu o formula de proba) incipienta a invatarii. Spun invatare si includ aici, cu acest termen generic, orice roada a harului in noi, inclusiv alesele virtuti, de infloresc cumva. Caci nimic nu e pe pamant care sa nu fie invatare! Nici harul nu lucreaza mecanic in om, nu lucreaza fortat, ca omu nu-i robot, nu-i decorticat, nu-i lobotom. Harul, asta imi e clar, lucreaza in insasi manifestarea de viata. Ori, la fiinta umana, fapta de viata (gandul, emotia, cuvantul, gestul, toate cele) este rod al invatarii, cu miile si enigmaticele ei forme.
Revin acu sa zic ce voiam: invatam de sus in jos (top-down) sau de jos in sus (din cercare).
Uite, citeste omu un cuvant intr-o carte de teologie, ii pica o fisa, se bucura, intelege cate ceva si...hopa repejor pe forum si tranteste o postare entuziasta. E valabil si pentru Biblie (si cam asta fac sectarii, dar si noi astia, ortodocsii, laudarosi): iau de sus in jos, de la conducatorul lor, tot felul de invataturi, de interpretari, de talcuiri, de sofisticarii, de critici, toate inteligente si istete, cu argumente, cu corelatii, uneori savante de-a dreptul, extraordinar de documentate (cum faceau de altfel iudeii in lectiile lor de Sola Scriptura, caci morbul acesta al intelectualismului e foarte vechi, nu-i doar np). Scolastica asa s-a dezvoltat de a sufocat toata viata crestina, intr-o vreme, de era sa ne omoare de tot.
DAR PE ACEASTA CALE SE DISTINGE DOAR ZAREA PROBLEMEI, are loc o initiere, o orientare mintala minimala, o inflacarare emotionala trecatoare, o banuiala duhovniceasca, o itire, o ridicare de zori, o strafulgerare de banuiala. Cuvantul BIbliei ramane departe, necunoscut in miez, incaccesibil foarte.
Si tocmai in zona asta, din cauza subiectivitatii intelesurilor fiecaruia, ca mintea e laborator cu mii de culoare si intortochieri personale, subiective, tocmai in zona aceasta a invatarii partiale prin Top-Down intervin neintelegeri si dispute. Forumul nostru e o imensa dovada.

Exista insa si ailalta invatare: din cercare, din experienta asumata in mod mai mereu foarte dureros a continuturilor vietii. Un exemplu: naste femeia, are dureri cum numai femeile care au nascut au cunostinta, apoi citeste in Scriptura cuvantul lui Dumnezeu catre Eva... Asa e, e adevarat! Zice femeia proaspat mamica. Iata alt soi de invatare, de intelegere, al mai pretios! Asta e deja Scriptura traita, vie.
Aici, in zona acestui tip de invatare, hopa! Nu prea mai intalnim divergente de idei, certuri, argumente intelectuale istete. A pierit toata scolastica! Toate mamicile care au nascut macar o data se vor intelege din priviri in felul cel mai complet posibil: da, soro, da, doare tare... (mi se umezesc ochii acum, caci am asistat la astfel de scene de cateva ori si mi-au dat lacrimile si atunci ... si acum...).

Vedeti asadar, de am fi cunoscatori din cercare ai celor mai elementare lucruri duhovnicesti, de am avea experienta traita a durerii ascezei si a bucuriilor in care consta rasplatirea lu Dumnezeu pentru atletii Sai, atunci nu ar mai fi atatea neintelegeri si neintelesuri intre noi. Dar iata, pare-mi-se ca nu prea avem decat lecturi si lecturi si lecturi... De sus in jos, din scaunul trufiei mele intelectuale, catre scaunul trufiei tale intelectuale... Ne cam ciocnim scaunelele de pigmei ori copii de gradi ai invatarii Invataturii... Si ies scantei, desigur, cum de nu... Ca scaunelele mintii noastre sunt de fier! Impetrirea e si la cap, nu doar la inima. Zic bine?

Fără îndoială că zici bine, frate Cezar. Atunci se înţeleg doi sau mai mulţi oameni: când au trăit aceleaşi experienţe. Şi poate de aceea nu l-a înţeles Varlaam pe Palama: pentru că cel din urmă experiase harul Duhului Sfânt, pe când primul nu.
Cred că şi noi, aici, pe forum, ne-am înţelege mai bine dacă ne-am împărtăşi experienţe de viaţă (duhovnicească).

Asta e si problema, la fel ca in neoprotestantism unii isi iau ca reper intelegerea los i logica lor, chiar si ortodocsi fiind. Nu ar trebui sa fie discutii filozofice, ci doar reproducerea inavataturii ortodoxe. Dar cand aceasta nu se concorda cu conceptiile acelei persoane incep justificarile si interpretarile, adica filozofia.
Aici daca te referi la ce am inteles eu (harul e in tot ce este viu) este gresit, tine mai mult de panteism (au de exemplu vaci sfinte :)). Chiar si omul castiga si pierde harul, harul interior, lucrator, l-am reprimit la Cincizecime si il primeste fiecare la Botez si Mirungere. Tot ce are har este considerat sfant, de exemplu sfinte moaste.

Eu ma refeream special la eterodocsii din tarile ortodoxe, ca sa dau un exemplu ca acestia sunt in miezul problemei si nu aud.

Sper ca discutam despre faptul ca ereticii nu sunt mucenici, ca invers e clar pentru toata lumea.

Atâta numai că se pune problema: cine este ortodox şi cine este "eterodox" (despre ce, şi unde, este o "ţară ortodoxă", nici nu vreau să intru în discuţie).

Exempli gratia: în oraşul meu, Timişoara, românii au fost minoritari până acum 50 de ani. Greu de definit oraşul ca aparţinând unei ţări ortodoxe.

Cutare sau cutare credincios al Bisericii Catolice de rit roman (preponderent în Timişoara), de regulă etnic german sau maghiar, a mers şi merge la biserică din copilărie. Participă la viaţa parohiei, se roagă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte.

Ce, vreţi să-i reproşaţi lui Janos bacsi sau lui tante Emma că "au fost în miezul problemei şi n-au auzit" ?! Ei aparţin Bisericii Catolice (aşa cum mărturisim în Crez), iar aparţinând Bisericii despre care face vorbire Crezul, aparţin, în mod necesar, şi Bisericii Ortodoxe.

Învăţătura ortodoxă nu trebuie doar „reprodusă”, redată în termeni cât mai corecţi, lăsând trăirea doar sfinţilor care au formulat-o. Ea trebuie trăită; altfel vom rămâne suflete moarte, cunoscându-L pe Hristos doar din afară, teoretic. Caz în care vom rămâne „în întunericul (cel mai) din afară”.

Este nevoie şi de cunoaştere a experienţei Bisericii, că altfel ne rătăcim, dar e nevoie şi de trăire, gândire, simţire personală, care să confirme şi să fie confirmată mereu de experienţa duhovnicească a celorlalţi creştini dreptmăritori.

Asta e problema, dati raspunsuri cu siguranta unui profesor, cand de fapt nu ati deprins inca bazele. la fel ca la neoprotestanti am intalnit multe persoane cu idei ecumeniste care isi pun bazele in special pe logica lor, si o parte din neoprotestanti se considera sfinti, teologi, intelepti. In primul rand dvs. nu ati aflat depre ortodoxie decat de pe forum, ati spus ca ati foat ateu si acum doi ani v-ati convertit la catolicism. De fapt conceptia dvs. este apropiata si d eprotesatantism, am mai spus ca ecumensimul este protestantism imbinat cu umanism secular.
Doream sa spun ca dvs. nu prea aveti cum sa dati sfaturi ortodoxe (cum incercati de obicei), in primul rand nu sunteti ortodox si ain al doilea aproape toate arguemntele dvs. se bazeaza doar pe logica dvs. adica filozofie.
Eu v-am explicat in amanunt, cu citate si exemple, deci nu are rost sa repet ce dvs. oricum nu veti vrea sa intelegeti. Dvs. aduceti in schimb ca arguemnt logica dvs., are aceeasi valoare ca si parerea oricaruia din cele sapte miliarde de oameni.
E posibil ca dvs. sa nu fi reusit in cei doi ani sa citit toata Sfanta Scriptura, deci vorbim pe imaginatie. Dar sunt sigur ca ati auzit de Noe. Intreabrea, de ce doar Noe a fost salvat, celorlalti le placea apa? Sau sa trecel la iudei, de ce doar ei erau alesi, iar ceilalti idolatrii, mai erau si descrisi negativ in Biblie. Ar trebui sa intelegeti mai intai aceste lucruri, altfel o sa vrbim degeaba.
Dvs. aveti o conceptie lumeasca, la fel si BC a format de fapt un imperiu. Ortodoxia are legatura si cu divinitatea, nimic nu e la intamplare, nu totul tine doar de om (ca la eterodocsi cam asta e filozofia), iar noi suntem incredintati ca bunul Dumnezeu stie ce face si are grija de toti oamenii, pentru ca e Atotputernic. Stim doar ce ne-a revelat, nu trebuie sa ne credem noi zei sa spunem cine vrem noi sa se mantuiasca, pentru ca noi stim mai bine decat El. Omul invata de obicei de la parinti si cei din jur, daca nu e fortat sau amagir el nu-si schimba obiceiurile doar ca ii spune cineva. Despre misionarismul ortodox intr-o conferinta cu protestanti coreeni: http://www.impantokratoros.gr/mision...rtodox.ro.aspx
Despre asta spuneam, ca va intereseaza doar ceea ce doriti sa auziti. Cunoscuta cui? Si in lumea necunoscuta tot oameni erau cunoscuti de Dumnezeu, nu aveau si ei nevoie sa afle adevarul? daca erau necunoscuti nu existau? Ei intre ei se cunosteau. Cum v-am mai spus, dar nu ati avut timp sa citit prea mult din crestinism, citit din cartiel sfintilor, veti vedea ca in unele parti li se spunea sa nu mearga mai departe.

Sincer acum, am auzit des aceste neintelegeri ca m-am si plictisit sa raspund de fiecare data. Ce legatura are una cu alta? Cine a spus ca ar conta doar invatatura? Doar la cei ce au preluat idei ecumesnite este aceasta confuzie, din cauza ca nu sunt pregatiti sa accepte invatatura ortodoxa. Peste tot intalnim ca ortodoxia si ortopraxia merg tot impul impreuna. Dar ortopraxia fara ortodxie e doar pietism protestant, parintele de la muntele Athos spune ca e chiar idolatire. Doar teorie e filozofie, doar practica e nimic.

Eu v-am mai spus că de câte ori nu vă convine subiectul, divagaţi în atacuri la persoană, sau, în cel mai bun caz, la consideraţii nefondate la adresa interlocutorului.

Faptul că am fost ateu nu însemamnă că nu am cunoscut, ba chiar în amănunt, învăţătura Bisericii, atât cea primară, cât şi cea Catolică şi cea Ortodoxă. Sunt licenţiat în filosofie iar patristica şi scolastica au fost cursuri la care a trebuit să susţin examene la care, raportat la calitatea intervenţiilor d-vs pe forum, mă îndoiesc sincer şi obiectiv că aţi fi promovat.

Revenind la problema aflată în discuţie. Nu ştiu cât din Scriptură aţi citit d-vs, dar eu vă îndrept atenţia asupra unui singur verset: ""Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură".

Nu prea le intalnim in ortodoxie interpretarile, sunt de fapt protestante imprumutate in ecumenism. Invatatura ecumenista vrea sa minimalizeze rolul Bisericii ( de fapt de la Luther a pornit ideea) si al Sfintelor Taine. Trebuie sa avem grija sa luam invatatura din surse ortodoxe, ca altfel o vom gasi peste tot, dar in forma alterata. Deci sa citim mai mult carti si surse ortodoxe, si ar trebui sa incepem cu catehismul.

cati atei ati cunoscut dvs. pana acum care sa stie cate ceva despre crestinism, ca sa nu mai zic de cunoastere in amanunt? Eu pana la dvs. nu am intalnit pe nimeni, altfel toti spun ca stiu mai mult decat crestinii. Si eu cand eram agnostic stiam tot felul de citate luate de prin carti, dar de fapt nu stiam nimic desi credeam ca stiu.
Si oricum asta nu inseamna nimic, noi ne bazam pe ce spun sfintii si inavatatura, nu pe invatatura noastra, mai ales daca e in contradictoriu. Trebuie sa ne intereseze doar adevarul, nu sa facem adevarul sa corespunda cu ce credem.

? Mai mult nu pot sa raspund, nu am ce.

Ceea ce încercam să transmit în mesajul pe care l-ai comentat mai înainte este faptul că a fi ortodox nu înseamnă a gândi prin delegaţie, ci a trăi după învăţătura Bisericii, ca mădular viu al ei, şi gândind cu propria minte, dar în permanenţă verificare, confruntare cu experienţa Bisericii, a sfinţilor. Însă Dumnezeu ne-a făcut şi ne vrea liberi, nu ne cere să repetăm dogmele ca pe nişte formule fixate, ci să le transpunem în viaţă.

A gândi cu prorpia minte reprezintă şi un risc, dar şi o necesitate. Poţi să te rătăceşti, într-adevăr, dacă eşti mândru şi ţii neapărat să fii original. Deci cugetarea trebuie făcută cu rugăciune şi cu smerenie, în ascultare de Biserică. Însă ea trebuie să existe, căci altfel nu suntem vii şi nu vom putea transmite nişte adevăruri vii, ci doar literă moartă, care nu va convinge pe nimeni.

„Vântul suflă unde vrea” (Ioan 3,9) poate fi tradus şi ca „Duhul suflă unde vrea”, după părintele Bartolomeu Anania (pnevma = vânt, duh). Cât despre interpretare, nu spunem noi „Duhul Adevărului, Carele pretutindenea eşti şi toate le plineşti”? Deci mai mult că nu ştim unde nu este: ştim că este pretutindeni. Numai să vrea omul să-L primească.

Am mai scris asta, catehumenul nu trebuie sa fie mai intai sfant, ci trebuie sa marturiseasca invatatura si apoi intra in Biserica si primeste harul. Invatatura e baza, minimul, de la ea se porneste. Apoi se urca spiritual, tot pe baza acestei inavaturi, niciodata fara.
Harul ni s-a dat la Cincizecime, pana atunci era doar har exterior. Noi il primim la Botez si Mirungere. "Duhul sufla unde vrea" se refera la faptul ca nu primeste omul cand vrea harul. In afara ortodoxiei este har chemator, exterior. Invatatura despre har este descrisa de sf. Serafim de Sarov. Harul este o energie necreata, desigur ca este peste tot. Dar har lucrator, interior este doar in BO in Sfintele Taine, de aceea avem jertfa si Cincizecimea. Catehismul spune ca harul nu poate fi primit in urma faptelor, este un dar ce se da in Biserica.

Of... merci.... m-ai scutit, ca sa zic asa...:)))))

Catalin, rigiditatea nu e virtute!

Ortodoxia nu e bara de otel. NImic rigid nu e sfintenie.

Vantul... focul... ce intelegi despre proprietatile lor?
Faci diferenta inspre cubul de cristal? Sau Palatul, de vrei....

Iubeste formele geometriei pure si mergi, astfel, pe acelasi drum cu amicul FlorinOltean.
Sunteti, oare, aceeasi persoana?
Nu m-as mira.

P.S. Cata vreme am sentimentul de imensa plictiseala cand citesc aceleasi formulari stereotipe, din doua una: ori eu am o problema, ori interlocutorul. Deocamdata prefer sa cred ca problema e la mine.

Nu cred ca e nici bara de plastilina sau coarda de bungee jumping.E mai curand o sabie de samurai cu un otel dur la exterior si unul mai flexibil in interior.

Sa mai vedem si lungul nasului sau ma rog, in cazul lui Pinochio e cam greu.

Nu oricine are o diploma e destept.
Si nu oricine a luat un examen chiar a studiat.

Cu infatuarea nu dati clasa la nimeni, ba mai mult o data ce ai ajuns la acel punct, acela este marginea inteligentei si a bunului simt.

Si macar daca ati fi parcurs un drum atat de lung pana acolo, dar, citand "dupa calitatea interventiilor d-vs pe forum" a fost unul foarte foarte scurt.

Si chiar merita un caz particular si exceptional o intreaga poveste?

Inca o data, daca vorbim de mantuirea acestora e in seama lui Dumnezeu.

In ceea ce priveste sfitenia lor, ramane un semn de intrebare pana la sfarsitul veacurilor.


Pe pagina anterioara parca scria cineva ca exista misionari ortodocsi in toate colturile lumii.

Ca sa vezi, asta era problema..
Glumesti, nu?

Credinta este intr-adevar simpla.
Problema este ca tu asociezi ortodoxia unei complicatii (care nu exista) si neoprotestantismul cu simplitatea (care de fapt nu e simplitate e cu totul altceva).

Tocmai. Satan s-a folosit de cuvintele Scripturii pentru a ispiti, a insela, a pierde pe om.

La fel se folosesc si altii azi de cuvintele Scripturii pentru a indeparta pe om de mantuire.

Daca stii sa citezi din Biblie pentru a sprijini o idee nu inseamna neaparat ca acea idee e corecta mai ales cand ea ignora alte parti din Sf. Scriptura.


Inclusiv acolo unde se vorbeste despre schisma, erezie, etc.?

Crezi ca tot ceea ce omul crede ca vine de la Dumnezeu, chiar vine de la Dumnezeu?

Exista chiar doua crime recente ( o mama care si-a ucis copilul si un enorias care a ucis un preot) bazat pe ceea ce credeau ei a fi revelatii divine.

Sigur, sunt cazuri extreme dar nu inseamna ca intre o revelatie autentica si un astfel de caz evident de inselare nu mai pot fi si altele.

Sigur, respectivii au avut un fond psihic, dar asta nu inseamna ca nu se pot inampla oamenilor "normali".

E greu de spus daca a fost corecta sau nu, ca nu se stie ce mai credea pe langa (stiti probabil pe unde spune Sf. Scriptura ca o lingurita de otrava poate strica un butoi de miere - dar cu alte cuvinte).

Iar mantuiea inca o data, este judecata lui Dumnezeu.

Din pacate, reperul "ce am simtit" nu este nici norma nici dogma mai ales cand impinge la afirmatii care contravin cu invatatura Bisericii.

Nu stiu, spune-mi tu. Merita? Altfel de ce ai insista sa-ti spui parerea si nu in cuvinte putine?

Eu insa am spus ce aveam de spus. Deocamdata nu mai am nimic de adaugat la tema topicului.

Mulţumesc de atenţionare, o să încerc ca de acum să vă iau pe dumneavoastră ca model de modestie şi smerenie. Dar dacă demersul n-o să aibă rezultatele scontate, să nu mi-o luaţi în nume de rău.

Dar eu ti-am zis de mai multe ori ca problema e doar la tine. Ti-am spus si pe ocolite, si cu delicatete, dar vad ca nimic, tot ecumensimul iti e mai drag. Din discutii cu mai multe persoane am observat ca de multe ori daca ii spui pe ocolite pierzi vremea, intre pe o ureche si iese pe alta. Dar daca ii spui clar e posibil sa inceapa sa se gandeasca dupa un timp in care trece peste orgoliul ranit.
Poate e bine si la tine sa fiu mai clar, ecumenismul e apropiat protestantismului, asta e invatatura pe care o crezi si o marturisesti pe forum. Ai chiar si pietismul acela protestant adogmatic, mesajele tale mi s-au parut foarte asemenatoare cu ale neoprotestantilor (pe care de altfel ii si numesti frati, nici nu mai era nevoie de o dovada). Gandeste-te, poate fi cineva ortodox avand invatatura protestanta in mare masura? Desigur, din punct de vedere ecumenist (adica protestant) nu are nicio importanta, nu conteaza cultul, dar noi vrem sa fim ortodocsi, nu protestanti, ecumensiti, catolici, etc.
Cerceteaza, ce diferenta este intre ce crezi tu si un ecumenist neoportestant sau chiar catolic, in afara ca tu faci parte din BO si ei din altele. Citeste invatatura ortodoxa, nu cea de aiurea, ai spus ca acum ai descoperit vietile sfintilor, niciodata nu e prea tarziu, continua sa le citesti. Culmea e ca cei ce au invataturi gresite si sunt ortodocsi (iar asta de obicei e din cauza lipsei de cunostinte) cred ca ei stiu invatatura ortodoxa si ii apostrofeaza pe cei ce au invatatura ortodoxa nu pe cea ecumenista, protestanta.
Am mai observat ca daca pe un ecumenist il deranjeaza de obicei invatatura ortodoxa, in timp ce pe un ortodox il deranjeaza invatatura gresita, de aceea si tu esti plictisit cand citesti asemena lucruri. Tot un ecumenist va fi preocupat in primul rand de a nu se scrie ceva critic despre un cult si de a-i proteja astfel pe eterodocsi din cauza umanismului secular din curentul acesta modernist.
In general e o intelegere gresita a ortodoxiei, totul e vazut prin prisma acestui curent care pana la urma e o mare tampenie pentru cine vrea sa il cerceteze. ce treaba avem noi cu inavaturile protestante care stau la baza ecumenismului? Poate pentru eterodocsi e un lucru bun, incep sa caute adevarul, dar ortodocsii ce adevar sa mai caute, e in ortodoxie.
Sper ca ai inteles, parerea mea e ca un articol care poate te va putea pune pe ganduri este despre pietismul protestant adogmatic (e scris de mitropolitul Clujului): http://www.crestinortodox.ro/diverse...oxa-69434.html
Mult succes! Se poate, am observat ca multi incep sa inteleaga mai bine inavatura ortodoxa si chiar sa renunte la conceptii ecumeniste. pana la urma asta vrem fiecare, sa stam in adevar.

Nu-i destul ca tanarul respectiv a fost omorat de catre musulmani, mai venim si noi si aproape ca spunem: ,,Bine i-au facut, mama lui de eretic!''

Nu sunt ecumenista, dar imi pasa de toti cei care mor pentru Hristos. Ca nu-i putem cinsti ca sfinti ortododocsi pe crestinii neortodocsi e de inteles, dar in cazul muceniciei, ar trebui sa avem mai multa condescendenta pentru oameni care-si dau viata pentru Hristos.

Imaginatia iti joaca iar feste.

In afirmatiile tale era mai mult decat "imi pasa" sau condescenta.

Era o fervoare exagerata fara baze reale si s-a ajuns chiar la afirmatii de o indoielnica ortodoxie (cea cu traitorii..supraconfesionali).

Nu merita.
Pentru ca am pornit de la un caz real si profitand de faptul ca stim prea putine despre el am ajuns la o plasmuire.

In Ortodoxie, ,,cel ce se inalta se va smeri.''

Of, Doamne!... (apropos, asta e un oftat ecumenist? e np?......:)
Bine Catalin, e ok. Deocamdata nu ne intelegem.
Voi medita atent la indemnul si lamuririle tale. Iti multumesc pentru efort si bunavointa, voi cerceta cu atentie in mine insumi. Ar fi surpriza surprizelor sa ma descopar, de fapt, np, pietist si ecumenist. In ciuda tuturor ale vietii mele...
Dar mai stii? Nu de alta insa chiar azi unul m-a facut homo iar altcineva mi-a zis ca sunt criminal periculos (si nu, nu glumea...)

Mult ma amaraste discrepanata dintre imaginea mea de sine si imaginea perceputa de unii dintre semenii mei, in legatura cu mine.
Multumesc, totusi, din nou pentru cuvantul tau. O fi un sambure de adevar in ce spui, ori poate un copac intreg sau o padure deasa care-mi intuneca vederea despre sine.
Doamne ajuta!

Catalin, hai sa luam un caz concret ca sa vad daca inteleg bine.
Iti amintesti, cred, despre userul ucenic. Eu am fost primul lui prieten pe forum. Am riscat aceasta, stiind obisnuinta unora dintre voi de a vedea cu ochi critic foarte astfel de amicitii...
Mi-a placut la ucenic o serie de insusiri personale care transpareau prin postarile lui. Mi-a placut ca om in cateva privinte, atat cat se vedea pe forum.
Pe de alta parte, am stiut de la inceput si am afirmat explicit aceasta, ca vom avea dificultati generate de diferentele dintre noi in privinta credintei si a cultului.
In fine, cand am avut ceva de obiectat am facut-o cat am putut mai delicat, spre enervarea unora dintre confratii ortodocsi. Din respect pentru persoana in cauza, din dorinta de a nu fi badaran.

Insa a intervenit momentul cand ucenic a postat acel mesaj incacceptabil despre Preasfanta Nascatoare. Am considerat ca: 1. a hulit; 2. s-a aratat dispretuitor fata de colegii ortodocsi de pe forum, chiar agresiv foarte.
Si care a fost reactia mea?
A iesit oare din mine pietistul, ecumenismul, np-ul?

Postarea este si azi accesibila. Daca voiesti poti verifica ce am scris.
De atunci, Catalin, deoarece ucenic nu a retras inmod serios si convingator mesajul sau, am ales sa nu ii mai adresez nici un cuvant. NIci pe privat, desi el mi-a scris prompt un mesaj.

Si asa a ramas.
Nu m-am bucurat de bannarea lui, pentru ca eu, in naivitatea mea cum probabil vei considera, am suferit pierderea unui amic, cel putin...
Nu m-am bucurat dar nici nu a fost sfarsitul lumii... Am regretat si atat.

Unde e dovada ca gresesc? Ce prferai sa fac? Sa imi arat ventriculele inimii mele ortodoxe in ce mod? Cam asa ca la luptele de gladiatori?

Imi port ortodoxia cum pot si cum ma lumineaza Dumnezeu. Nadajduiesc sa cresc si eu, cu vremea, prin harul Domnului.

Dar np sau ecumenist eu inca nu ma consider. Adversar al caderilor din Biserica da, sunt. Mai ales ca au legatura cu marile mele caderi.
Cand critic excesele sau aberatiile asazisilor credinciosi ortodocsi, o fac pentru ca ma simt sfasiat de rautatea si stupiditatea mincinosilor, caldiceilor si profitorilor. Furi de cele sfinte sunt multi. Iar penibilele fenomene nevrotice care bantuie pe forum, diversele probleme psi camuflate sub mastile smereniei si vai, ale credintei, ma supara foarte.
Sunt insa constient ca si eu fac o multime de greseli si ca s-ar cuveni sa fiu mult, muuult mai atent la barna din ochiul meu.
Asta-i tot.

Draga Cezar, nu despre asta e vorba, sa nu ne purtam frumos cu cei din alte confesiuni, asta nu e ceva rau, probabil ortodoxia este cultul care a fost cel mai tolerant in aceasta privinta de-a lungul timpului, desi in mod ciudat unii spun invers acum, din cauza ideilor ecumeniste mondiale (care in general spun sa nu critici alt cult).
Probabil tot sub influenta unor idei din acestea moderniste unii inteleg ca ar insemna sa ne certam si sa ii atacam pe cei din alte culte daca nu suntem de acord cu invataturile lor. Pentru ca in aceste conceptii daca ajunge cineva sa critice invataturile unui cult insemana ca ii uraste pe cei din acel cult sau pe eterodocsi.
Ecumenismul indeamna de fapt la relativizarea invataturii. Cel putin daca nu vrea cineva sa o desconsidere pe a lui macar sa spuna ca si a altora e buna, adica si cea ortodoxa, adevarata, si cea neadevarata sunt pe acelasi picior de egalitate sau aproape.
Si in mod evident ecumenismul aduce toate conceptiile si invataturile protestante, care acum nu se mai numesc protestante, ci ecumeniste. Tot ce a gandit Luther se regaseste in ecumenism. Luther fiind excomunicat din BC, pe care o considera singura biserica, a conceput un set de invataturi care sa desconsidere sau nege invataturile despre Biserica si rolul Ei. Nici macar lui Luther nu i-a trecut prin cap ca sunt mai multe biserici si vazandu-se in afara bisericii cunoscute de el a spus ca nu conteaza Biserica, preotii, ci doar credinta, Biblia si harul vazut ca o binecuvantare de la Dumnezeu.
Doar putin diferit gasim exact aceleasi elemente in ecumenism, nu e greu de observat. De aceea si Sinodul BO a Georgiei si alte surse ortodoxe numesc ecumensimul erezie eclesiologica (impotriva Bisericii). Au fost erezii hristologice (despre Hristos), pnevmatologice (despre Duhul Sfant), iar acum avem o erezie eclesiologica (care afecteaza viziunea corecta asupra Bisericii).

Asadar ecumensimul este o erezie care afecteaza viziunea corecta asupra Bisericii. Poae fi radical sau mai moderat. Si ca sa aiba si o dogma la baza, e construit pe baza dogmei de origine protestanta, a ramificarii harului. Biserica nu mai e pastratoarea harului si a Sfintelor Taine, harul se ramifica la toti, deci Biserica devine ceva fumos, de pus in vitrina, facultativ. Ca si in protestantism conteaza sa crezi in Iisus si esti credincios, Sola Fide. Atat, nu conteaza erezia, daca are cineva credinta adevarata sau este intr-o erezie e acelasi lucru, deci nu are importanta erezia.
Pietismul protestant neaga importanta dogmei, invataturii, si pune accentul pe practica. Dar in ortodoxie dogma e baza, pe aceasta baza se construieste practica. Sau cum spune si Mitropolitul Clujului dogma si practica sunt strans unite, Ortodoxia si Ortopraxia nu pot fi separate. Doar ortopraxia, fara invatatura dreapta, e ratacire, mergand pana la idolatrie. Si doar ortodoxia fara practica e doar teorie, filozofie, dar macar e ceva.
Ecumenismul mai moderat spune ca e buna ortodoxia, dar si ceilalti au o inavatura buna intr-o proportie. Sfintii nu au crezut deloc asta, orice neadevar surpa toata invatatura. Erezie era si arianismul si monofizismul sau alta erezie mai mica sa zicem.
Invatatura ortodoxa spune ca e doar o singura Biserica care are harul lucrator dat la Cincizecime, are Sfinte Taine din care primim harul si Iisus este in Biserica Ortodoxa. Iisus este Capul si Trupul si mai este in Sfanta Impartasanie. In afara Bisericii, cum spune si par. Arsenie (care bineinteles ca repeta ce au spus sfintii, de exemplu sf. Vasile cel Mare) sunt doar schisme, erezii si paganatate. Pentru ca Iisus a spus ca "Cine nu aduna cu Mine risipeste" si ca cine nu e cu El e impotriva.
Cam asta e teoria pe care am mai repetat-o de cateva ori. Invatatura ortodoxa in aceasta privinat o gasim in hotararea Sf. Sinod al BO a Gerogiei, daca e nevoie de un document oficial. Poate fi considerat ca un sinod local, dar hotararea oricarui sinod local in privinta dogmei nu poate fi decat cea ortodoxa, altfel e contestat si considerat talharesc. Am sintetizat aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=14964

?!!

Iisus este în BO ?

În altă parte nu este ?

Alte vesti socante din Siria: crestinii din regiunea Qusayr au primit ultimatum sa paraseasca zona.
http://www.news.va/en/news/asiasyria...-where-two-pri

Aceasta este o catastrofa. Sunt cu totul de acord cu tine, Cataline.

Presidintele SUA poate fi peste tot in lume, mai intervine pe ici pe colo, dar ramane presedintele SUA, niciodata nu va fi al republicii Congo si nici nu va conduce republica Congo chiar daca presedintele Congo se declara loctiitorul al presedintelui SUA.

Şi SUA va rămâne întotdeauna SUA, chiar dacă nişte state decid să intre în secesiune, apreciind că pot fi în continuare americane şi în spiritul Părinţilor Fondatori, chiar dacă nu mai respectă Constituţia SUA şi nu ascultă de Preşedintele SUA.