Părintele Sofronie Saharov

Seamănă dar nu răsare!
Indiciu: ucenicul unui sfânt din sec XX, el însuşi un mare duhovnic!

Aşa este! Acum e rândul tău să pui o poză.

Poate e prea ușor...

Parintele Porfirie, dragul de el..:8:

Adevărat! Poți să preiei ștafeta, și să postezi și tu o imagine.

aa.. m-am bagat si eu asa in vorba, mi-e tare drag parintele Porfirie, dar mai departe ma las pagubasa, predau stafeta altcuiva.

Curaj, Zinaida!
Posteaza o imagine!

Am dat o poză foarte cunoscută a lui, încât n-ar fi fost nevoie de trișat. ;)

Atunci postez eu ceva foarte simplu:

Se pare că în RO s-a cam dus lumea la culcare... să răspund/ să nu răspund ?... :))

Hihi, spune!
Si lasa-ne o imagine la care sa reflectam maine!

Okay... E vorba de Sf. Mucenic Corneliu Sutașul.

Iar poza de reflectat pentru mâine este în attachment. :) Noapte bună, somn ușor !

Kallistos Ware...interesant pentru felul in care se utilizeaza de umor in conferintele/cursurile pe care le tine :)....trebuie sa stai destul de bine in bocanci ca sa le vorbesti alora de la Oxford de rugaciunea inimii :)

iacătă o nouă poză (faină tare și prin povestea la care face trimitere):

Valeriu Gafencu :5:

da.. am gresit, scuze, imi mai trecuse poza asta candva pe sub nas si are o legatura ce-i drept cu Valeriu Gafencu dar nu este el. Este Ion Ianolide cu logodnica sa Valentina sora lui Gafencu

corect :). Mai multe despte istoria din spatele imaginii se poate citi urmand linkul de mai jos.

http://www.fericiticeiprigoniti.net/...ma-iubirii-lor

Mi-a plăcut reacția inițială a lui Ioan. Nu tu „da, era de așteptat”, nu „și eu aș fi făcut la fel” ci vroia (atât pt sufletul ei cât și pt al lui) ca ea să își ceară iertare. Postmodernește vorbind ne-am fi așteptat să fie mai îngăduitor :)

Un alt exemplu similar este ceea ce ar fi auzit Filoteu de la Petru Vodă despre logodnica lui Constantin Dumitru (părintele Marcu de la Sihăstria). Constantin Dumitru a condus una din mașinile echipelor legionare care au participat la asasinarea lui Armand Călinescu. Trebuia să se pună în fața convoiului și să oprească coloana oficială dar a ajuns prea târziu și nu a mai participat practic prin nimic la asasinat. În lagărul de la Pitești a fost unul dintre foarte puținii care nu a făcut nici un compromis cu reeducatorii, de unde i s-a tras porecla Fachirul. Se pare că logodnica lui l-a așteptat douăzeci de ani să iasă din închisoare trăind în post și rugăciune iar atunci când el a ieșit și s-a călugărit, a ales și ea să își trăiască restul vieții precum până atunci. Despre întâlnirea lui Ioan Ianolide cu părintele, se poate citi undeva în articolul de mai jos:
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...-28-februarie/

Rândul tău să pui o poză

cine o fi.. :5:

ce figura lumeasca avea aci.....:)...nu spun cine e fiindca nu mai am idei de poze :))). O ghici altcineva cu mai multa inspiratie :26:

Multumim pentru link :(.
Acum, din ce am citit si eu, indraznesc sa cred ca pentru Ianolide, logodnica sa era mult mai mult decat potentiala sa sotie, era legatura lui fizica si palpabila cu Gafencu, pe care l-a iubit atat de mult si care i-a dat forta sufleteasca de care avea atata nevoie. Poate ca nu era vorba doar de faptul ca nu l-a asteptat pe el personal si ca nu mai puteau avea un viitor impreuna - de altfel, cei mai multi marturisitori s-au calugarit sau au avut aceasta dorinta, dupa ce au iesit din puscarie - ci de faptul ca l-a privat cumva de a se afla din nou in vecinatatea persoanei celei mai legate de Gafencu. Altfel, fireste, omeneste, este perfect explicabila atitudinea fetei, dar imi pare a fi aici ceva mult mai mult decat o istorie despre Odiseu si Penelopa.

Eu cred insa ca asa a randuit Dumnezeu lucrurile cu ei si ca nu s-a facut nimeni vinovat de vreo slabiciune. Poate asa Ianolide s-a sfintit si mai mult, cine stie?!

De acord cu tine. Pesemne că amintirea lui Gafencu a jucat un rol în toată povestea asta și că Ioan s-a sfințit mai mult așa de moment ce Dumnezeu a îngăduit ca ea să se căsătorească. Mai e o chestie la care mă gândesc: tocmai fiindcă nu e doar o poveste despre Odiseu și Penelopa, reacția lui Ianolide ma gândesc că va fi avut și un alt tâlc. Căci oricât de mult am înțelege, omenește vorbind, decizia ei, eu cred că el era îndreptățit duhovnicește să își dorească să o audă cerându-și iertare. Sf. Luca al Crimeei spune că depărtarea întărește dragostea adevărată acolo unde este rugăciune. Pesemne că în toți acei ani de închisoare, Ianolide, care ființa la un înalt nivel duhovnicesc în iadul pe care trebuia să îl înfrunte, va fi petrecut în rugăciune și pt logodnica sa. Probabil în tot acest timp dragostea lui pt ea a sporit, pt că și el a sporit duhovnicește. Probabil că se aștepta ca ea, pe temeiul dragostei ipostatice pe care o învățaseră amândoi de la Gafencu (el mult mai bine), să petreacă în același chip ca el, ceea ce, oricât de mult ar îndreptăți-o circumstanțele, nu s-a întâmplat...ori mai bine zis s-a întâmplat doar până la un anumit punct...nu știu ce să zic...oricum tot ce putem discuta noi din mijlocul Bucureștiului sec 21 nu sunt decât palide închipuiri, cel mai probabil în mare măsură eronate, dacă nu prin literă atunci prin duh. Un lucru totuși cred că e oarecum clar: Deziluzia lui Ianolide care ieșise purificat din iadul închisorii nu avea cum să fie una pe care o putem compara cu evenimente din experiențele noastre ci mai degrabă un chip a ceea ce a simțit Dumnezeu din pricina căderii lui Adam...ori o fi ținut câtuși de puțin și de slăbiciunile lui omenești?....Dumnezeu știe.

vad ca am blocat jocul... sa mai dau un indiciu:

„Cuvintele adevărului trebuie odată şi odată să zămislească şi să aducă rod”

Sfântul Nicolae Velimirovici.

Da. E randul tau sa postezi. :5:

Vad ca s-a blocat jocul.
Pun eu o imagine!

Indiciu - anglican convertit la ortodoxie.
A fost tradus si la noi, se ocupa de mistica.

Andrew Louth.

Urmatoarea poza, MihailC! :)

Mersi Dulceaţă!

Indiciu: părinte cărturar de la Muntele Athos cu mare autoritate, trecut la Domnul în anul 2006.

mesaj sters

Răspuns corect! :21:

Teoclit Dionisiatul :1:

http://www.crestinortodox.ro/intervi...sti-70554.html

Aşa este. Treci la postat poză!

Dânsul....

Pune alta că pe poza asta scrie numele. Constantin Oprişan!

Păcat. Speram să se adaste mai mult...nu am văzut că au scris numele pe poză. Oricum pentru cine vrea să afle mai multe îi recomand articolul: FERICITUL MARTURISITOR CONSTANTIN OPRISAN – “Nu a fost tanar mai schingiuit ca el la Pitesti” ....de fapt întâi ar trebui să fie citit fragmentul ăsta ca să fie închipuită evoluția lui duhovnicească.

Atașez altă poză

Am rasfoit putin site-ul fericiti cei prigoniti :).
Par. Benedict Ghius
http://www.fericiticeiprigoniti.net/...ta-cu-blandete

Sfant cuvios roman.

Sf. Antonie de la Iezeru ale cărui moaște au fost până joi în capitală

indiciu: patriarh contemporan, plecat la Domnul acum vreo câțiva ani, obișnuia să circule pe jos și cu mijloacele de transport în comun

„fusese şedinţa Sfântului Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe X. Sfinţia Sa se îndrepta, precum îi este obiceiul, la slujba de vecernie de la Catedrală. Când ieşi din Palatul Patriarhiei, zări parcate o mulţime de automobile mari, negre. Întrebă:

- Ale cui să fie atâtea automobile luxoase?

- Ale episcopilor noştri, Sfinţia Voastră! Au venit cu ele la şedinţa Sinodului -răspunse preotul care-l însoţea.

- O, vedea-i-ar Dumnezeu, cu ce ar fi mers dacă nu ar fi depus votul sărăciei?!”