|
O noua poezie de-a Feliciei, o " CUNUNA DE LAURI " catre toti membrii acestui forum.
Ai sufletul candid, curat Ca perla din margele, Cu lacrimile ce-ai varsat Te-ncununezi cu ele. Suflet curat si nobil u vers ales cu maiestrie, Neintinat ca un copil Le-nmanunchezi in poezie. Ai sufletul sensibil, copil de paori, Mladita din natura si din arta, Modestia-i cunuca de lauri Pe capul cui o poarta. Si versuri de argint Din gura ta curg. Pacat ca te-am gasit Abia in amurg. Cu mult drag, icamilin |
OFRANDA
Aș vrea să-Ți pun sufletul meu, ca pe o floare, În rana răstignitelor picioare, Și-același suflet, ca aroma unei pâini, Să Ți-l așez pe rănile din mâini - Același suflet să Ți-l dăruiesc pentru Întreaga Lume, nu se poate - Dar pot cu umilință să-ți cerșesc Iertarea Lumii toate, de păcate - E crucea Ta nădejdea mea curată, E crucea Ta nădejdea mea în Tine, Ești Viitorul care ia din Tată, Și dă la toți întregul lumii Bine - Și Binele ești Tu, și Viitor Celor ce-Ți dau întreg sufletul lor... Aș vrea să-Ți pun sufletul meu, ca pe o floare, În rana răstignitelor picioare, Și-același suflet, ca aroma unei pâini, Să Ți-l asez pe rănile din mâini - Ție, Iisuse, să mă dăruiesc, Trăiește-mă, în Tine să trăiesc, Respiră-mă, în Tine să respir, Din Sufletul Tău, Doamne, dă-ne mir... |
Ramas bun...... Daca voi pune Cate o samanta din sufletul meu In fiecare faptura - Intr-o zi voi ramane Fara suflet. Daca voi lasa Cate o frimitura din trupul meu In fiecare caramida, In fiecare pas, Voi ramane intr-o zi Fara trup. Si atunci o sa-mi las In toate lucrurile, Din suflet si din trup cate putin... Iar cand n-am sa mai fiu, Toate vor striga doveditor Pentru ca vor avea si trup si suflet - Vor semana cu mine. Si se vor mantui Si ma vor mantui!...... |
Rugãmintea lutului
Olarule ce cu maini calde mã modelezi într-una, De cand am fost un bot, din zori si panã-n searã, AS vrea Sã-ti spun o vorbã Si-o rugã numai una Fã-mã un vas de cinste, te rog, si nu de-ocarã. Mai ia un strop de apã dintr-un izvor de lacrimi Douã stelute albastre din bolta cea curatã, Si dã-mi Tu libertate... de urã.. si de patimi,.. Ti-oi multumi prin vorbã si cantec viata toatã. Pune usor si vise, dorinte dupã a Ta lume si din prea plinul Tãu dã-mi mie strop de strop, Varsã iubire multã sã prindã a fierbe-n spume, Recea mea sferã micã s-o scalde c-un potop. Olarule, ascultã aceastã rugã scrisã, Din orice pumn de humã ce o gãsesti pe-afarã În lumea asta rece, fãrã de gust si clisã, Te rog fã numai vase, de cinste, nu de-ocarã |
Cand nu mai întelegi
Când nu mai întelegi nimic din rostul Acestei Lumi ce merge către moarte, Deschide-i BUNATATEA ca pe-o carte Pe care-i duci si lacrima, si postul - Si multumeste pentru fiecare clipă…. Lui Dumnezeu, si Maicii Lui Prea Sfinte, Că ti-a dat pas,…. si-n loc de o aripă Ti-a dat si gând,… si grijă de părinte …. Si plângi…. Căci sfâsiat vei fi de toate,……….. De oameni,… de natură,… si de fire,… Si te vei zbate, neputând socoate Pentru întreaga Lume!!!!, o iubire …………. Si te închină Domnului cu sarea Din lacrimă,… si pasul lângă pas Il pune lin, asa cum pui uitarea Si tot ce-n El, din tine, a rămas... … jenica |
Draga April78, ce poezie minunata ne-ai scris ! Strofele parca nu se mai sfarsesc, sunt pline de talc,n-am cuvinte sa exprim ce simt acum cand am terminat-o de citit. De unde o ai? Cine a scris-o? Mi-ar place sa mai citesc si alte poezii de acelasi autor. Daca mai ai si alte poezii frumoase, te rog sa le scri ( cand AI TIMP ), MULTUMESC FRUMOS si bunul Dumnezeu sa-ti rasplatesca gandul de a o scrie pe forum. DOAMNE AJUTA!cu mult drag,icamilin
|
April 78, iti multumesc pentru aceasta MINUNATA poezie. Bunul D-zeu si Maicuta Domnului sa iti rasplateasca dragostea si osteneala. Poezia ta mi-a adus in suflet BUCURIA, SPERANTA, NADEJDEA ca NIMIC nu e in zadar.....orice lacrima nu ramane pierduta, orice suspin nu ramane neauzit si orice jertfa nu este zadarnica...te-as strange in brate ptr acesta poezie, orice ai fi..
cu dragsote frateasca jenica |
S.O.S România de N.Rusu Iubiti români veniti la rugaciune Sa stavilim puhoiul de pacate, Ce se revarsa-n Dunare si mare Secatuind Carpatii de dreptate. Avem în fata binele si raul, Biblia sau traditia primeaza? Istoria servila ne apasa, Cei ce conduc scuzându-se, tradeaza. Pamântul nostru mustind de resurse, Azi adapost si tron apostaziei, Abia rasufla-nfometându-si fiii, E tinta si atractia urgiei. Tot ce-nfloreste-i imoralitate, Prospera tara-n practicile oculte, Credinta si adevarul sunt multimea, Familii desbinate sunt prea multe! Bisericile zac introvertite, Doar coarda intereselor vibreaza, La lupte fratricide sunt dispuse, Cuvântu-n litera si spirit neglijeaza. Iubiti confrati sa anuntam un post, Vestind pe-ntinsul tarii pocainta, Sa-ngenunchem cu copii si nepoti: Veniti români sa ne salvam fiinta! |
Citat:
|
Citat:
VEI REUSI! cu mult drag,icamilin DOAMNE AJUTA! |
Suspin Mã rog si pentru viii si pentru mortii mei. Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii, Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii, Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei. Pe morti în rugaciunea de seara mi-i culeg. Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte. Au fost în ei avanturi si-au fost si pogoraminte. Putin în fiecare, în toti am fost intreg. De viforele vietii ei sunt acum deserti, Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce ramane? Zdrobita rugaciune la mila ta, Stapane, Sunt si eu printre mortii rugandu-mã sã-i ierti. Si adunandu-mi viii, la mila ta recurg, Când crugul alb al zilei pamantul incununa: Tu da-le, Doamne, da-le cu toata mana buna Tarzia-ntelepciune din tristul meu amurg. |
Lumina lina
N.Stanescu Lumina lina lini lumini Rasar din codri mari de crini Lumina lina cuib de ceara Scorburi cu miere milenara De dincolo de lumi venind Si niciodata poposind Un rasarit ce nu se mai termina Lina lumina din lumina lina. Cine te asteapta te iubeste Iubindu-te nadajduieste Ca intr-o zi lumina lina Vei rasari la noi deplina Cine primeste sa te creada Toti oamenii vor veni sa te-l vada. Lumina lina lini lumini Rasar din codrii mari de crini I-atata noapte si uitare Si luminile au piarit din zare Au mai ramas din veghea lor Luminile luminilor. Lumina lina lini lumini Instrainand-i pe straini Lumina lina, nunta leac Tamaduind veac dupa veac Cel intristat si saracit Cel plans si cel nedreptatit Si pelerinul insetat In vatra ta au innoptat. lumina lina leac divin Incununandu-l pe strain Deasupra stinsului pamant Lumina lina, logos sfant. |
Ioan Alexandru
|
Interferonul imi "risipeste" memoria:(
|
Am obosit
Mi s-au oprit cuvintele pe buze Si pasii s-au oprit în calea lor, Un deget parca vrea sa ma acuze Dar eu ma duc într-un ungher si….. Am ostenit, o, Doamne, sunt trudita, Mi-e sufletul mai chinuit ca ieri, Mi-e inima bolnava si rănita Si nu esti, Doamne Sfinte, nicaieri. Am ostenit, o, Doamne, Te-am asteptat si Te-am strigat mereu Si chiar de-mi mai întinzi acum o mana Am ostenit de moarte, Domnul meu... Am obosit, Părinte, de-atîta rautate Simt cum puterea vietii se duce tot mai mult, Si-aștept odihna care o voi primi Acasă Cînd voi lăsa si truda, si-al lacrimei tumult… Abia mai pot, o, Doamne, sa urc cararea vietii, Tragîndu-i după mine pe-ai mei pe calea Ta, Dar vreau să-i duc cu mine, cu toată greutatea, Căci despărțirea noastră ar fi cu mult mai grea… Si simt în mine dorul să zbor spre Cerul Slavei Descatușat de lutul în care m-ai sadit, S-ajung la Tine, Doamne, în cea mai mare graba, Si prabusit, Iisuse, sa-Ți spun: Am ostenit... |
Citat:
|
Multumesc buna mea Mirela:)
URMEAZA-L PE HRISTOS “Cel ce-mi urmeaza MIE Nu va umbla in intuneric”. Desertaciuni si nebunie, Traind in trup ca un nemernic. Onoruri, glorii, bogatii, Te-abat din viata cea smerita. Cunoaste-te pe tine insuti, Ca sa traiesti viata sfintita. In suflete nevinovate, Cresc gandurile cele bune. Fa-le sa creasca in dreptate Si Dumnezeu va fi cu tine. |
Greseala
Pe masura ce anii trec Si trecutul ramane in urma, Am invatat ca, oricat de mult am suferit, Suferinta nu mi-a aratat altceva decat... Bunatatea lui Dumnezeu. Ca fiecare floare dupa care am tanjit Ascunde un spin dureros,.. Ca multe carari care pareau fundaturi Conduceau de fapt catre un drum luminos. Norii acopera stralucirea soarelui, Dar nu-l pot face sa dispara,... Si, dupa trecerea furtunii, Pamantul straluceste mai puternic. Lumina iti apare mai vie Atunci cand esti adapostit "la umbra". De multe ori, puterea binecuvantata a binelui Se naste din intunericul greselii... |
Citat:
|
Citat:
|
Ich will gar nicht wissen worum es geht, aber se tut sehr weh!!!
in traducere: Am avut si eu asemenea flori cu spini in gradina mea, dar nu am stiut cum sa ma debarasez mai repede de ele. |
Anca, Anca..prin spinii astia ne mantuim.. rabdand si defaimarea si hula si durerea.. Si ca toate acestea sa nu ne fie in zadar!! SA NU RASPLATIM RAUL CU RAU..sa invatam a spune IARTA daca am gresit ( cu voie sau fara voie)si sa iertam la randul nostru asa cum frumos spune in rugaciunea cea domneasca:
Si ne iarta noua gresalele noastre Precum si NOI IERTAM gresitilor nostri" Aceasta "floare" din poezie poate fi asemanata cu o virtute, sau cu o patima, acum depinde de fiecare ce are in inima, Pace? sau Neliniste? Cred ca cel mai bine ar fi sa il intrebam pe cel ce a scris-o?.:D |
Ori virtute, ori patima; ori pace, ori neliniste.
Nu putem avea doi stapani. Sa ne amintim de coroana de spini a Mantuitorului; pe aceea sa ne-o dorim daca vrem sa ne mantuim. Nu cu nelinisti, nu cu patimi. Mie-mi da mana la varsta mea sa spun acest lucru, dar stiu cat de greu e pana ajungi la virtute si la pace. Nu le-am dobandit inca pe nici unele. |
Citat:
|
N-as zice... dar fie cum vrei tu.
|
Citat:
|
Dragii mei dragi...sa lasam acest topic poeziei..va rog frumos..
Si daca am deranjat pe cineva iata de azi nu voi mai scrie, pentru ca... PACEA ESTE MAI MARE DECAT DREPTATEA:) jenica |
Nu plange suflete, in necaz si dureri!
Ridica-ti ochii catre Iisus din cer. Lui sa-i spui tot ce te doare. Numai la el gasesti alinare. El ne da pacea Lui pe pamant, Noi sa laudam numele Lui Sfant. Sa credem in El si puterea divina Si viata ne va deveni tot mai sublima. de Eugenia K. Popa |
"Icoane de gand,
Inaltari in Cuvant, Duh in trairi, Viata,nemurire, Painea cereasca, Lacrima duhovniceasca, Rugaciune si post In Iisus Hristos..." Nu stiu de cine e scrisa,mi-a trimis-o un calugar.:)Doamne ajuta |
Iata o scrisorica catre ingerul pazitor..am gasit-o intre diferite materiale didactice:
..buna seara ingerul meu pazitor...dincolo de scara stelelor.ascunsa intre sperante tarzii,am zarit sacuta ta de vechi chihlimbar..si mi s-a facut deodata dor sa-ti vad lumina de aur,sa-ti ascult linistea de matase...poate ca departarile in care ne pierdem -mereu si mereu-au menirea(paradoxal)sa ne aduca mai aproape unii de altii.E absurd sa crezi ca o carare care-a pornit spre zari necunoscute nu mai poate cunoaste niciodata intoarcerea?!!Urma pasului in peaful drumului ramane ca o statornica chemare,cu atat mai dureroasa,cu cat n-are glas.Dar daca este acolo atunci Dumnezeu o vede cu siguranta... Ce mai faci ingerule?Prin ce margini de abis itimai canti nostalgia,din ce fantana mai scoti ciutura aurita a Dorului?Nu-i asa ca e din ce mai goala?Nu fi trist,nu e din vina ta,lumea devine un circ,in care zilnic se pierd destine,sunt ucise sperante,zambetele se transforma in grimase,zborurile se prabusesc,parca nici Lumina,aerul nu mai au culoarea Divinitatii.E adevarat si trist ingerul meu nu mai avem putere si timp sa traim pentru ceilalti,sa daruim totul lor,pentru ca in egoismul nostru nu mai stim ce inseamna Iubire jertfitoare..suntem invatati de mici sa nu dam,sa nu imprumutam..doar sa primim. Zidim in noi dorinta absurdului de a avea (absurda oboseala a spiritului),uitand pe veci minunea de a fi,de a darui...Adevarata valoare a vietii noastre este de a sluji pe altul,acest lucru indepartand falsa iluzie ca suntem importantisuntem picaturile unui mare ocean de ..iubire. Incercarile prin care trecem mereu si mereu nu sunt si ele un fel de daruri menite sa ne trezeasca din amorteala pe care o numim viata?!Nu nefac oare constienti de valoarea crucii pe care o avem de purtat,de imensa ei frumusete?renuntarielk si esecurile nu sunt si ele fprme blande de reeducare a sufletului nostru atat de pacatos,de arogant,de neinfranat? Vezi tu ingerasule este tare greu sa fii om,daramite sa modelezi suflete,sa educi pe altii sa plamadesti..Iarta-ma daca de multe ori nu mai rabd mizeria si uraciunea lumii,daca nu-mi pot stapani orgoliile,pasiunile,daca ma rog toe atat de putin si rar-cand tu ma ocrotesti in fiecare clipa..ca-mi dai totul in ruga ta vesnica pentru mine catre Mantuitor... Si iata privind iara dincolo de scara stelelor,la casuta ta de chihlimbar,ascunsa intre sperante tarzii,acolo unde tu scrii scrisori de iubire catre toti coplasii si catre Dumnezeu..ei fiind atat de cuirati..iar noi ceilalti doar o proiectie luciferica a lui Dumnezeu..te vad pe tine ingerasule cum stai linistit sifrumos si-n jurul tau aerul se umple de miresmele stelelor.Toata lumea incremeneste si planeta pamant este iar serafica! .Fie ca ziua care vine sa iti dea intelepciune ade a ne veghea din nou,blandetea de a ierta ori deccate ori firea noastra omeneasca se razvrateste impotriva vointei ceresti...te rog ai bunatatea de a-mi calauzi sufletul,de a ma invata sa daruiesc inainte de a invata sa primesc. |
Superba...!Domnul sa te binecuvanteze Urzicuta.
|
RUGACIUNE de Vasile Militaru
Preacurata Maica, Pururea Fecioara, Sufletul din mine nu-l lasa sa moara Ci trimite-i, Sfanta, peste el, de sus, Mila ta cea mare, mila lui Iisus Ingeri imprejuru-mi fa sa se-adune, Sa-mi arate calea catre cele bune, Sa-mi indrepte pasii pe cararea milei La-nceputul noptii, la-nceputul zilei. Bietului meu suflet sa-i dea viata noua, Sa rasfranga cerul, ca un bob de roua. Plin de umilinta, cu adanci suspine, Sufletu-mi la tine vine sa se-nchine. Mila ta din ceruri peste el coboara, Maica preacurata, Pururea Fecioara. DOAMNE AJUTA! cu mult drag,icamilin |
Omar Khayyam:(redau aproximativ)
Oricat mi te stradui astazi sa-l apuci in maini pe Maine si-orice cugeti despre Maine,fara noima va ramane! Chiar de n-ai nici o dorinta,nu scapa aceasta clipa: nu se stie restul vietii cat te-o tine sub aripa. (desi nu este nichifor Crainic..sa luam aminte..) |
Ruga mea e fara cuvinte.
si cantul,Doamne mi-e fara glas. Nu-ti cer nimic.nimic ti-aduc aminte. Din vesnicia Ta nu sunt macar un ceas. Nici rugaciunea poate nu mi-e rugaciune Nici omul meu nu-i,poate omenesc ard catre tine-ncet ca un taciune te caut mut,te-nchipui,te gandesc. .................................. Tare sunt singur Doamne si piezis! Copac pribeag uitat in campie Cu fruct amar si cu frunzis Tepos si aspru-n indarjire vie. Tanjesc ca pasarea ciripitoare sa se opreasca-n drum, sa cante-n mine si sa zboare prin umbra mea de fum. ...............................In rostul meu Tu m-ai lasat uitarii si ma muncesc din radacini si sanger trimite Doamne semnul departarii din cand in cand,cate un pui de inger, sa bata alb din aripa la luna sa-mi dea din nou povata ta mai buna. |
Rugaciune,Adrian maniu(poet minor)
In cumpana Ta Doamne,mi-e sufletul povara Hulit-am,blestemat-am si-am risipit desfraul. As vrea sa-mi curat gandul si sa il spal in raul Ce se dezgheata-n muget,sub salcii primavara. Nu ma lasa-n prapastii in care-am cobora nu ma lasa-n pierzarea,in care am cazut Trufia mea prefa-o in rama rozand lut. Am fost cum numai iadul si eu puteam sa fiu. Cu mainile manjite si gura mea spurcata Iti cer iertare,Doamne,Tu care esti tot tata In voia Ta sunt inca nemrnicul tau fiu... Scoboara-te in tina ce clocoteste-n mine -si soarele luceste-n mocirla de pe drum- Asculta pocairea,pedeapsa ta de-acum mi-o da..precum la altii le daruiesti un bine. Caci infruntand urgia,imi veselisem trupul, stralucitor ca raza de mana intre ploi. In fiecare cuget am altoit puroi. Mai imputit ca porcul am fost,mai crud ca lupul. Tu mult prea milostive,m-ai incercat prea tare Sunt neghina pe care o-ndepartezi din arii, In via ta sunt strugur ca sa imbat talharii, Osanda mi-e-nceputa de-acum din asteptare. (rugaciune,Adrian maniu) |
va rog postati poezii in continuare..de ce v-ati oprit?Nichifor Crainic are cineva o poezie frumoasa..am pierdut sg.volum de versuri pe care il aveam.
|
Cuvantul Tau - de Nichfor Crainic
Cuvantul Tau n-ajunge pan-la mine. Ascult in haos si nimic n-aud. Vorbesti ca din adancuri submarine: Talazuri bat, urland in tarmul ud. Esti maduva ce suie viata-n muguri, In coaja lumii eu sunt faldul spart; Te-ncingi cu mii de inelare cruguri Ce, unduind spre margini, ne despart. Cuvantul Tau n-ajunge pan-la mine. Astept porunca lui ca un argat: La marginea mosiilor divine Ma simt murind si-n seama nebagat. Cuvantul Tau e clopotul din turla, Vibrand zadarnic peste-un baragan, cand intre Tine si-ntre mine urla Pacatul meu cu glas de uragan. |
Nichifor Crainic,Rugaciunea din amurg
Ma rog si pentru vii si pentru mortii mei Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei. Pe morti in rugaciunea de seara mi-i culeg Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte Au fost in ei avanturi si-au fost pogoraminte putin in fiecare, in toti am fost [...} De acelasi autor, Lauda Tu ,cel ce te ascunzi in eterna-ti amiaza Si lumea o spanzuri in haos de-o raza Metanie Tie, Parinte Izvod nevazut al vazutelor linii Ma scalzi si pe mine in unda luminii Un mugur de carne fierbinte Sunt duh invalit in naluca de huma Sunt om adraslit dintr-un tata si-o muma Dar sunt neraspunsa-ntrebare Ce glas destoinic sa-mi spuna-incotro e Oceanul de somn ce icnind[...] Si de acelasi, Nichifor Crainic: Prinos Intaiul gand Ri se cuvine Tie Putere creatoare Tu care faci din patimi poezie Cum zamislesti di mlastini statatoare O candela de nufar argintie dincare-si urca flacarile line Festilele de galbenele stamine Intaiul dor Ti se cuvine Tie Intaiul dor ce ma desface in soare Sub auria razelor ninsoare Ca floarea unui crin Cand mugurul se sparge, de frumusete plin Intai cant, Ti se cuvine Tie, Intai cant[...] Cu noi este Dumnezeu. |
Cantecul potirului - de Nichifor Crainic
Cand holda taiata de seceri fu gata, Bunicul si tata Lasara o chita de spice-n picioare Legand-o cucernic cu fir de cicoare; Iar spicele-n soare sclipeau matasos Sa-nchipuie barba lui Domnu Hristos. Cand painea-n cuptor semana cu arama, Bunica si mama Scotand-o sfielnic cu semnele crucii, Purtau parca moaste cinstite si lucii Ca painea, dand abur cu dulce miros, Parea ca e fata lui Domnu Hristos. Si iata potirul la gura Te-aduce, Iisus Hristoase, Tu jertfa pe cruce, Hraneste-ma, mama de sfant Dumnezeu Ca bobul in spice si mustu-n ciorchine Esti totul in toate si toate prin Tine, Tu, painea de-a pururi a neamului meu. Din coarda de vita ce-nfasura crama Bunica si mama Mi-au rupt un ciorchine spunandu-i povestea; Copile, graira, broboanele-acestea Sunt lacrimi de mama varsate prinos La casnele Domnului nostru Hristos. Apoi, cand culesul de struguri fu gata, Bunicul si tata In joc de calcaie zdrobind nestemate, Ce lasa cu rana siroaie-nspumate Copile, graira, e must sangeros Din inima Domnului nostru Hristos. Si iata potirul la gura Te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce; Adapa-ma, seva de sfant Dumnezeu. Ca bobul in spice si mustu-n ciorchine Esti totul in toate si toate prin tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. Podgorii bogate si lanuri manoase, Pamantul acesta, Iisuse Hristoase, E raiul in care ne-a vrut Dumnezeu. Priveste-Te-n vie si vezi-Te-n grane Si sangera-n struguri si frange-Te-n paine, Tu, viata de-a pururi a neamului meu. |
Multumesc..nu am mai citit N.Crainic de vreo 4 ani,daca exista online rog pe cineva sa ma informeze cum sa descarc
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 11:05:53. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.