Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5028)
-   -   Aceleasi realitati pot fi privite din perspective diferite - indemn la deschidere in (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=16607)

AlinB 11.07.2013 11:54:49

Citat:

În prealabil postat de DragosP (Post 525864)
Și? Ce răspuns primești?

Aveam doar intrebarea, nu si raspunsul.
Cred ca raspunsul sta in natura intentiei si mai ales initiatorul ei.
Daca te-a trimis Dumnezeu e una, daca te-a trimis egoul sau un omenesc impuls/entuziasm, e altceva.

AlinB 11.07.2013 11:56:09

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 525868)
Nu, baptiștii țin Paștele o dată cu cei de religie majoritară din țara respectivă.

Cameleonic. :)
Nu stiam ca e baptista.

Citat:

E credincios mai mult din tradiționalism. Mai la tinerețe se gândea și să se creștineze. Pe măsură ce anii au trecut, însă, a devenit tot mai conștient și mai mândru de originea lui.
Atunci e traditionalist, nu credicios.

AlinB 11.07.2013 12:03:06

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 525889)
Da, n-am reușit să exprim prea bine ce vroiam să spun. Trebuie să redescoperim Ortodoxia, să o trăim mai autentic, pornind de la o căutare sinceră a adevărului asistați de Duhul Sfânt și de Părinții Bisericii.

Vezi tu, cateodata mai scriem si din stiute nu neaparat din traite.
Daca ar fi sa intram aici si sa discutam dupa ce devenim mari traitori, ar fi un forum gol.

Citat:

Antiecumenismul actual mie îmi pare a veni dintr-o teamă a tradiționalismului față de modernismul care ne invadează implacabil. Pentru că dogmele n-au cum să se schimbe, așa cum nu poți schimba ceea ce există mai presus de tine; ele pur și simplu sunt, așa cum Dumnezeu este, iar cineva poate sau nu să ia cunoștință de asta.
Eu zic asa: exista doua soiuri de antiecumenism.
Unul ca reactie exagerata si absurda la adresa unui inamic care exista dar se manifesta mai putin concret sau oricum este tolerabil, tinand sa zicem de politica care Biserica e nevoita sa o duca la nivel inalt pentru convietuires si supravietuire si este altul care mi se pare mult mai periculos, ca cel care se dezbate pe acest forum, cel al omului de jos care desi nu-si da seama, este ortodox mai mult din traditionalism (cum scriai si tu mai sus) decat dintr-o convingere personala profunda.

Citat:

Teama, însă, este, așa cum spunea și Cătălin, de a schimba modul de a le înțelege. Adică dacă teologii noi (cum ar fi pr. Stăniloae, pr. Galeriu, pr. Teofil, pr. Noica) lărgesc orizontul de înțelegere, abordând o înțelegere mai potrivită Duhului pentru că este mai cuprinzătoare, mai largă, cei obișnuiți cu o interpretare mai mecanicistă, mai sistematică, se alarmează, pentru că le afectează fundamental modul de a înțelege și a se raporta la credință.
Nu pot discuta decat la concret.
Nu vad cum aceste persoane ar putea sustine pozitia adusa in discutie de Laura.

N.Priceputu 11.07.2013 12:03:13

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526124)
Nu stiu unde vezi tu complementaritate sau "nuante"
Eu vad un conflict de idei destul de acut, doua pozitii ireconciliabile.

Iar daca asta e "minunat"...

Da, nu putem avea cu toții dreptate. Iar diferențele înseamnă uneori divergențe, nu doar nuanțe.
Atâta timp, însă, cât fiecare acceptăm că putem greși, dialogul încă este posibil.

Dacă suntem toți căutători sinceri ai Adevărului am putea să ne întâlnim undeva, cândva. Important este să nu credem că îl deținem, să știm că suntem cu toții pe cale.

Aici este un paradox: Adevărul îl poți cunoaște, dar niciodată deplin, pentru că te depășește întotdeauna; iar când ai ajuns să-l cunoști va trebui să-l cauți în continuare, pentru că este inepuizabil.
De aceea îi va fi spus și Dumnezeu lui Blaise Pascal: „Nu M-ai căuta dacă nu M-ai fi găsit deja”.
Adevărul nu poate fi cunoscut „integral” pentru că nu are limite. Dar o bună așezare a inimii și a minții ne poate situa în Adevăr.

AlinB 11.07.2013 12:21:56

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 525875)
Însuși cuvântul ăsta, „valid”, deși preluat și de o parte a teologiei noastre, nu-mi pare potrivit deloc cu cel de Taină. Nu putem măsura harul, nu putem noi să spunem la rugăciunea cui Se pogoară sau nu Duhul Sfânt. Dar nu sunt teolog și nu vreau să-mi prind urechile băgându-mă în probleme care mă depășesc.
Prefer să mă mulțumesc cu ceea ce știu și să nu mă pronunț în ce nu știu.

Probabil esti de acord: harul nu e compatibil cu erezia si schisma.
Interesant e ca, asa cum spunea dl. Mihnea, romano-catolicii recunosc tainele noastre ca fiind valide desi ilicite.
Care e logica si cum pot fi ele valide in contextul in care ne considera (cel putin) schismatici nu mai stiu.

Citat:

Nu-mi dau seama ce înțelegi din citatul de mai sus. Aici eu înțeleg că spune că fiecare va fi judecat după fapte, nu după apartenență.
Atentie, la fapte intra inclusiv opozitia fatisa fata de adevarul de credinta pentru cei care prefera sa impartaseasca "adevaruri alternative".
De ce, e alta problema. Unele motive probabil vor fi considerate scuzabile la Judecata. Altele nu.

Citat:

Pe mine chiar mă pusese pe gânduri zilele trecute textul care continuă citatul tău:
Mă întrebam dacă Sfântul Pavel ar fi pus și „botez” în loc de „tăiere împrejur”. Nu văd de ce nu.
Cam greu cu discernamantul.
Pentru ca atunci cand vorbea de tairea imprejur - acesta era un aspect perimat.
Botezul nu este si nici nu va fi pana la Parusie.

Citat:

Vorbește și prin oameni. Nu știu dacă Îi recunoaștem toți la fel glasul, însă (ca să știm prin care oameni vorbește), pentru că sunt Părinți ortodocși care, deși îi văd în eroare dogmatică pe catolici, nu-i consideră, totuși, lipsiți de Duhul Sfânt și de Sfintele Taine; și sunt și alții, care sunt categorici în privința asta. Primii văd o Biserică ruptă în două, ceilalți neagă cu totul caracterul de Biserică al catolicilor, în pofida ridicării anatemelor.
Din pacate se pare ca la ora actuala nu e nici o sansa de a se clarifica aceste aspecte.
Ar fi nevoie probabil de un nou Sinod Ecumenic in acest sens, dar

Personal cred insa ca problema se va clarifica de la sine, roadele catolicismului se vor vedea in curand, mai ales cu noul Papa.

Citat:

Adevărat. Mă gândeam la faptul că avem cu toții un singur Tată, care pe toți ne-a creat și și-a pus pecetea în toți.
Da, dar nu a luat omului libertatea de a fi in mai multe feluri.
Cum a fost Cain si Abel de ex.

Citat:

Adevărat, este îngustă pentru că largă este calea păcatului. N-ar trebui s-o mai îngustăm și mai mult de atât, restricționând extrem de mult accesul la mântuire pentru mulți care vor să-și improprieze mântuirea dar sunt în afară; în afara sistemului, nu neapărat în afara harului
Iarasi, obsesiv, aceeasi tema.
O pozitie anti-ecumenica rezonabila nu restrictioneaza mantuirea nimanui.
E vorba de adevarul de credinta sau convingeri si apartenenta la Biserica.

Romano-catolici de ex. ne considera in afara ei.
Noi ar trebui sa acceptam acest punct de vedere pur si simplu de dragul "unitatii in diversitate" sau "minunata diversitate" cum se tot "argumenteaza"?

N.Priceputu 11.07.2013 12:27:30

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526140)
Vezi tu, cateodata mai scriem si din stiute nu neaparat din traite.
Daca ar fi sa intram aici si sa discutam dupa ce devenim mari traitori, ar fi un forum gol.

De acord. De fapt, trebuie amândouă. Sunt multe situații în care trebuie să faci nu ceea ce simți că este bine, ci ce știi că e bine. Asta te ferește de păcat, pentru că tu nu ești un reper al binelui și răului.
Apoi, însă, după ce te pocăiești și-ți liniștești/curățești inima, ceea ce știi că e bine începi să și simți că este așa.

Aderăm liber la o credință, o opinie, o viziune pentru că simțim și înțelegem că este Adevărul, că ne împlinește, că ne dă sens vieții, chiar și morții. Cumva sufletul nostru o recunoaște atunci când ea este mărturisită de către cineva. Este lucrarea Duhului Sfânt aici, atât în mărturisitor cât și în primitor.
Dar aderând la această credință următorul pas este transpunerea ei în viața ta, pentru că simți (din nou) că ai nevoie ca totul în tine să se transfigureze, să se înnoiască, să învieze.
Dacă ceea ce ți se oferă ca adevăr nu este receptat în modul ăsta, dacă nu-l poți trăi, fiind ceva străin de nevoia cea mai profundă a sufletului tău, îl vei respinge, nu te vei identifica cu el, nu-l vei putea primi în inima ta.
Este o relație strânsă între minte și inimă; nu se poate una fără cealaltă.

cezar_ioan 11.07.2013 17:59:00

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526132)
Ca de obicei, astfel de discutii pornesc de la niste aspecte concrete si pana la urma se ajunge la SF -uri.

Ar fi fost de așteptat să faci diferența dintre poezie și SF, ca gen literar măcar.

Uite, poeți sunt: Marin Preda (asta printre rânduri, dincolo de formă), Shakespeare, Eminescu, Goethe, Poe, Tagore, Homer și mulți alții. Mii și mii.
Poeți au mai fost: David, Solomon, Moise, Aaron, Isaac, Isaia, Ioan Botezătorul, cu scuze de omisiune a tuturor celorlalți. Desigur, Poetul Care i-a inspirat pe toți este Domnul, Iisus Hristos.

Tu numești toate acestea ... SF?
Păi, nici unul dintre ei nu e Jules Verne și nici Asimov. Surprinzător totuși, aceștia sunt și ei poeți, dacă trecem de coaja unor forme și-a altor aparențe.

http://www.youtube.com/watch?v=hSgH1NLCNkw

catalin2 11.07.2013 22:19:04

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 525964)
Cam asta vreau să spun și eu: Nici părintele Stăniloae n-a schimbat, nici părintele Galeriu sau părintele Noica, nici alții care sunt socotiți de către unii mai ecumeniști. Cel puțin despre părintele Galeriu am citit părerea asta. Cineva îi scuza „ecumenismul” (îi numea pe catolici frați) pentru bunătatea sa extraordinară.

Ecumenismul aduce in general un mod de gandire, relativist. Chiar daca un parinte a spus ceva gresit nu avea si acest mod de gandire. Am mai scris ca daca cineva crede ceva din nestiinta nu e acelasi lucru cu cineva care a aflat adevarul. Am mai dat ce a scris Sfantul Nicolae Velimirovici in tinerete (daca e cartea sa), cred ca nici cel mai radical ecumenist nu crede asa ceva. Ii numea sfinti pe zeii pagani si altele. Ca dupa cativa zeci de ani sa scrie un catehism clar, in care sa spuna ca nu exista mantuire in afara Bisericii.
Sau Parintele Staniloae, in ultimele interviuri spune ca la batranete si-a dat seama ca ecumensimul e ceva gresit si ca avea dreptate Sfantul Iustin Popovici. Majoritatea credinciosilor nu cunosc toata dogma in amanunt, nici nu prea au cum, dar nu o contrazic, e suficient ca ei cred in ce spune Biserica, au incredere in invatatura ei.
Si ce e cel mai important, acei sfinti si duhovnici au viata imbunatatita, pot compensa o greseala.
Sa luam exemplul Parintelui Teofil. A spus si cateva lucruri gresite. http://www.crestinortodox.ro/forum/s...fil#post346321
De exemplu ca otodocsii se pot impartasi si la catolici daca sunt departe de o biserica ortoodxa. In 2009 Sfantul Sinod a spus ca niciun credincios nu se poate impartasi la alt cult, daca face asta e scos din comuniune pana renunta. Sau a spus ca bioenergia e de la Dumnezeu si credincisul poate apela la bioenergeticieni.
Am auzit ca si parintele Galeriu ar fi spus ca yoga e buna pentru credinciosi (nu stiu daca e adevarat sau era doar un zvon).
Sau Fericitul Augustin, a spus ceva ce si catolcii au respins, predestinarea.
Noi ne luam dupa invatatura Bisericii, nu dupa ce spune cineva gresit. Invatatura Bisericii e sintetizata in catehismul ortodox. Nu ne intereseaza ce spune un pastor din America, nu acela stie invatatura ortodoxa.
Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 525964)
Lupta actuală a ortodoxiei împotriva ecumenismului sau a catolicismului este într-un fel o luptă cu imaginea sa din oglindă. Vreau să spun că tocmai din occident i-a venit Ortodoxiei viziunea scolastică, gândirea tehnică, mecanică a mântuirii. Se vorbește și la noi despre har în același fel ca și la ei, detașându-l, adesea, de Persoanele Sfintei Treimi.
Chiar dacă teologic se consideră ca fiind energie divină necreată, se sistematizează și este considerAm dat un exemplu cu Sgat ca și cum ar fi o energie desprinsă de Dumnezeu, care acționează cumva automat, nu prin voință divină.

Nu e nicio lupta impotriva ecumensimului sau catolicismului, care sunt exterioare ortodoxiei, la fel cum nu e o lupta impotriva islamismului sau hinduismului. Problema e filocatolicismul si ecumensimul adoptat de unii credinciosi ortodocsi, inclusiv ierarhi. Daca nu patrundeau in ortodoxie ideile protestante ale ecumensimului sau cele filocatolice nu se scria aproape nimic despre asta, doar la ce au mai facut altii.
Am vazut ca unii scriitori modernisti afirma ca ortodoxia s-a degradat si s-ar fi contaminat cu nu stiu ce invataturi din apus. Acei scriitori s-au contaminat de conceptiile moderniste, de aceea vad asa lucrurile si incearca sa arate ca trebuie adaptata invatatura ortodoxa la conceptiile pastorilor din America. Am dat exemplul cu Sfantul Petru Movila, a scris ceva gresit din nestiinta influentat de invataturi catolice. Pana nu s-a corectat tot nu a fost aprobata marturisirea sa.
Harul ramificat e o inventie pur protestanta, nu ortodoxia a luat altceva din apus in privinta asta. Avem marturiile sfintilor inca din primele secole, nu pareri.

catalin2 11.07.2013 22:31:44

Citat:

În prealabil postat de VladCat (Post 525965)
Tocmai împotriva acestei viziuni mecaniciste, impersonale vorbea și părintele Rafail în citatul care l-am pus mai devreme pe acest topic. (cel pe care Catalin l-a desfiintat pe motiv ca parintele Rafail, neavand acces la internet, ar citi mai putin ca noi...)
edit: de fapt nu subscriu chiar pe deplin :). Fiindca sunt si multi oameni ai bisericii care iau pozitie intr-un mod pravoslavnic impotriva ecumenismului.....de fapt eu am observat ca acestia predomina in viata reala (doar aici pe forum predomina antiecumenismul ideologic)

Daca nu s-a inteles prima data, am scris ca citatul e preluat de fapt de la IPS. Kallistos Ware. Chiar si duhovnicii nu afla invatatura ortodoxa prin revelatie directa, ci o citesc inainte. Tu sau eu daca nu ar fi internetul si nu am citi o carte care sa rezume toata invatatura in privinta asta ar trebui sa citim zeci de carti pana sa gasim ce spune Sinodul Cartagina, plus canonul Sfantului Vasile cel Mare sau altele. Daca cineva sustine apocatastaza pentru ca asa ar fi sustinut-o Sfantul Grigorie nu inseamna ca ar spune ceva adevarat sau ar avea o opinie complementara.
Nu stiu ce inseamna antiecumenism ideologic si pravoslavnic. Daca vrei sa explici.

catalin2 11.07.2013 22:44:07

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 526047)
Faptul că aici, pe topic, s-au creat deja două tabere (pe de o parte, Cezar_Ioan, N.Priceputu, MariS, Vlad, Theodore și eu - sper că n-am uitat pe cineva -, iar pe de altă parte Cătălin2, AlinB, Dragos ș. a.) evidențiază tocmai ideea pe care încerc s-o susțin: aceea că aceleași realități (mai exact, aceeași credință) pot fi privite, înțelese, asumate, trăite în modalități diferite și, tocmai prin aceasta, complementare. Și inclusiv între cei care simt și trăiesc în modalități asemănătoare credința în Dumnezeu există diferențe de nuanță în gândire. :) Și asta este minunat!

Nici eu nu sunt in vreo tabara in afara de cea ortodoxa. Asadar in tabara ortodoxa sunt toti credinciosii ortodocsi si sfintii ortodocsi. Macar in privinta invataturii, ca in cea a trairii nu putem fi la fel ca sfintii. Totusi, nu pare ceva in neregula ca in una din taberele descrise sunt ortodocsi dar si eterodocsi, care par a avea conceptii comune? Tocmai despre asta vorbeam. Daca eu spun ceva diferit de invatatura Bisericii sau a sfintilor imi poate fi aratat.

catalin2 11.07.2013 23:08:59

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 526072)

Acel articol nu se refera la relativizarea invataturii sau la modernism, ci la perceptii subiective diferite. De altfel in afara de comentariul tau mai sunt doua comentarii la articol, unul din ele foarte detaliat, ambele precizand ca nu sustin deloc de acord cu dezacordul in privinta unei invataturi.
Chiar vroiam sa mentionez datile trecute ca toate articolele si toti cei care scriu pe acel site, ortodoxia tinerilor, sunt exact ce spun si eu, nu sunt deloc in spirit ecumenist. Daca iti este drag acel site, de ce nu inveti ceva de acolo, pari a fi singura care sustine altceva.
Am observa ca pe aproape toate site-urile se propaga invatatura ortodoxa, nu cea modernista, unele scriu constant impotriva ecumensimului, doar pe forumul acesta sunt mai multi credinciosi care sustin aceste invataturi moderniste. Si par astfel ca cei ce nu le sustin ar fi in minoritate, cand de fapt daca cineva cauta pe net nu prea o sa gaseasca aceste idei pe site-urile ortodoxe.

O sa precizez ceva legat de adevarul absolut si relativ, astfel de discutii aveam cu cativa atei acum cativa ani. Interesant e ca pana la urma ei au inteles despre ce e vorba, desi erau atei.
Adevarul relativ de care se tot vorbeste, adica fiecare vede cum crede realitatea e de fapt o conceptie din religiile pagane, hindusii si budistii au asa ceva. New-age-ul are la baza aceasta conceptie.
O perceptie relativa, personala, putem avea in cazul senzatiilor, sentimentelor, trairilor, etc. Adica ii place cuiva culoarea rosie, altuia verde, unuia ii place un film altuia alt film sau mancare. La asta se refera si articolul.
Relativismul modern a extins aceasta perceptie subiectiva si asupra realitatii obiective. Nu putem sa spunem de exemplu despre un tigru ca are patru picioare sau zece, fiecare cum crede si are dreptate. Acesta e un adevar absolut, nu tine de perceptia cuiva. Sau ca Romania este in Europa, acestea nu sunt adevaruri relative, ci obiective.
La fel si in cazul invataturii, nu e ceva ce tine de perceptia noastra, ca nu noi reinventam Revelatia. E un adevar absolut, nu relativ cum il vad unii gresit. Trairea noastra, sentimentele, da, acestea tin de perceptia subiectiva.

cezar_ioan 12.07.2013 00:40:45

Pedalăm, pedalăm fără pic de atenție
(ca și cum ne-a luat cineva toată atenția în pumn, ca într-o menghină și nu mai reușim să vedem decât un mic punctuleț care, prin fixarea atenției devine gigantic, monstruos de mare)
pe o temă, zic eu, falsă: că unul e ortodox, susținînd învățătura sfinților, precum altul e heterodox sau, oricum, influențat de duhuri străine, dinafara Bisericii.

Ca să mai stingem puțin această împărțire penibilă în căprării, îngăduie să-ți pun o întrebare, cu tot gândul bun; poate mai clarificăm puțin imaginea unora despre alții.
Iată întrebarea: cum înțelegi tu, personal (că ai totuși o personalitate unică și individuală) și totodată în duhul Bisericii, atât cât ai acces la scrierile sfinților Părinților noștri de care faci atâta caz, următoarele versete (implicit pericopele din care fac parte):

"Multe am a vă scrie, dar n-am voit să le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină." (2 In 12)

"Drept aceea, privegheați, aducîndu-vă aminte că timp de trei ani n-am contenit, noaptea și ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi..." (FA 20, 31)

N.Priceputu 12.07.2013 09:15:21

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526143)
Cam greu cu discernamantul.
Pentru ca atunci cand vorbea de tairea imprejur - acesta era un aspect perimat.
Botezul nu este si nici nu va fi pana la Parusie.

Pentru cei cărora li se adresa nu era perimat, iudeii continuând să practice circumcizia, iar Apostolul nu i-a oprit, după cum nici Mântuitorul nu venise să strice Legea, ci s-o plinească (desăvârșească). Sf. Pavel îi trece de la trup la duh, de la circumcizia cărnii la cea a inimii, după cum și Botezul este din apă și din Duh, apa fiind doar partea văzută și neesențială (din moment ce în lipsa ei se poate face chiar și cu țărână, iar în caz de martiriu nu mai este necesară nicio materie).

Faptul că cel care mărturisește strâmb ar fi lipsit de har mi-a dat de gândit. Pentru că cine nu este în Adevăr este despărțit de Dumnezeu, deci fără har. Adevărul, însă, Se face cunoscut în Duhul Sfânt. Este și conlucrarea omului, prin eforturile lui de cunoaștere, dar și de curățire și luminare. De fapt, unul dintre darurile Duhului Sfânt este duhul înțelegerii. Cei care au formulat dogmele credinței creștine au avut acest duh. Au fost în Adevăr.
Exprimarea lui de către cei credincioși este menită să-i pună pe Cale, să nu-i lase în afară, să nu iasă din staul. Și este foarte bine.
De cei care nu-l cunosc sau nu-l mărturisesc drept, însă, nu știu ce să zic. Nu putem avea niciun fel de certitudine cu privire la ei, pentru că Duhul Sfânt nu este supus niciunei necesități și suflă unde vrea.

P.S. Îmi face bine claritatea și siguranța opiniilor tale. S-ar putea să-mi fie de folos, pentru că uneori mă tem că mă atrag pantele alunecoase.

DragosP 12.07.2013 09:21:19

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 526213)
Nu stiu ce inseamna antiecumenism ideologic si pravoslavnic. Daca vrei sa explici.

Iubirismul pomenit anterior.

cezar_ioan 12.07.2013 10:43:44

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 526047)
din ce motiv, oare, între cărțile Sfintei Scripturi există diferențe foarte ușor observabile, în funcție de autorii lor?
De ce, oare, Duhul Sfânt nu le-a insuflat tuturor autorilor biblici să scrie fix aceleași cuvinte și definiții, fără a le lăsa libertatea de a transmite mesajul divin în stilul propriu al fiecăruia? De ce Dumnezeu i-a lăsat, cu alte cuvinte, să mărturisească mesajul revelat cu atât de multă... originalitate?

Pentru că Revelația are caracter de relație inter-personală. Persoana autentică nu strivește persoana, nu o obligă, nu o constrânge ci o iubește, se smerește luînd aminte la semen (în sensul în care Domnul ne-a numit frați), la particularitățile lui ontologice, unice și originale. Așadar, pentru că Dumnezeu e smerit înaintea scriitorilor pe care i-a inspirat.

Pentru că Dumnezeu e bogat, neîncăpînd sub pălăria unui singur om/scriitor și pentru că, desigur, Dumnezeu nu e obiect - ca să încapă precum caisa într-un borcan.

Pentru că unul și același mesaj se poate comunica în multe moduri, funcție și de cel ce receptează.

Pentru că informația e un produs de relație, nu unul absolut, în sine. Ține de întâlnirea dintre două persoane, e rod al relației, așadar diferă nu numai din pricina bogăției Sursei ci și din pricina specificului receptorului. Și e duh, lucru pe care îl uită mereu obiectualiștii raționaliști și mecaniciști, sărmanii.

Pentru că Dumnezeu ne iubește pe toți.

Pentru că eu, ca tată, unul sunt și îi iubesc cu aceeași intensitate pe toți copiii mei: și pe Petru și pe Tudor și pe Maria. Cu toate acestea, într-un fel comunic cu Petru, altfel cu Maria. Deși tot eu sunt, unul și același tată și tot aceleași conținuturi le comunic, neavînd o învățătură diferențiată sau alt sentiment decât iubirea părintească, una, izotropă (ca să forțez o analogie cu fizica).
Mai greu e când se ceartă între ei și îmi revendică, fiecare, iubirea doar pentru el / doar pentru ea, iubirea întreagă și "dreptatea". Atunci le spun: "să ne liniștim, mai întâi!". Și bag seamă că Dumnezeu ne zice și nouă același lucru...

VladCat 12.07.2013 13:36:18

Citat:

În prealabil postat de DragosP (Post 526238)
Iubirismul pomenit anterior.

Ca si in trecut, improsti fara sa intelegi despre ce este vorba. Spre exemplu, nu ai inteles ca „antiecumenismul pravoslavnic” face trimitere la o realitate, iar cel ideologic la alta.

catalin2 12.07.2013 13:43:27

Citat:

În prealabil postat de cezar_ioan (Post 526220)
Ca să mai stingem puțin această împărțire penibilă în căprării, îngăduie să-ți pun o întrebare, cu tot gândul bun; poate mai clarificăm puțin imaginea unora despre alții.
Iată întrebarea: cum înțelegi tu, personal (că ai totuși o personalitate unică și individuală) și totodată în duhul Bisericii, atât cât ai acces la scrierile sfinților Părinților noștri de care faci atâta caz, următoarele versete (implicit pericopele din care fac parte):

"Multe am a vă scrie, dar n-am voit să le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină." (2 In 12)

"Drept aceea, privegheați, aducîndu-vă aminte că timp de trei ani n-am contenit, noaptea și ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi..." (FA 20, 31)

Desigur ca iti raspund, sunt citate care se dau de obicei in discutiile cu neoprotestantii, ca argument pentru Sfanta Traditie, pe care ei n-o inteleg. Sunt si alte citate mai concludente in acest sens.
Nu eu am scris despre membrii taberelor, dar totusi e evident ca noi nu sustinem acelasi lucru. Nici nu inteleg, eu scriu ca acea intelegere e gresita si apoi se spune ca am sustine acelasi lucru, sau ca e ceva compementar. Cum sa sustin si eu acelasi lucru daca eu critic acele lucruri, asta ma nedumereste pe mine. Adica vreau nu vreau si eu as sustine tot conceptii luate din ecumensim. Cautati pe google cuvantul ecumensim si cititi orice articol, sunt o multime si toate critica ecumensimul. Acum comparati unele conceptii pe care le credeti cu ce scrie acolo despre ecumensim. O sa vedeti ca in marea majoritate coincid. Atunci unde as spune eu ceva gresit sau exagerat? Nu avem conceptii diferite? Discutam de parca netul e setat doar pe forumul acesta, si nimeni nu citeste si alte site-uri ortodoxe. Apropae toate site-uriel ortodoxe sustin exact ce spun si eu, nu am gasit pana acum un site care sa fie ecumenist. E adevarat, mai sunt cateva articole favorabile conceptiilor ecumeniste, in marea de articole care nu sunt asa.
Nici nu ar mai trebui sa scriu eu nimic, articolele de pe net vorbesc de la sine.

catalin2 12.07.2013 13:44:57

Citat:

În prealabil postat de VladCat (Post 526258)
Ca si in trecut, improsti fara sa intelegi despre ce este vorba. Spre exemplu, nu ai inteles ca „antiecumenismul pravoslavnic” face trimitere la o realitate, iar cel ideologic la alta.

Eu tot nu am inteles la ce te referi, e mai usor sa explici intr-o fraza. O sa caut si pe net, poate gasesc explicarea termenilor.

catalin2 12.07.2013 13:50:10

De exemplu un articol pe care l-am citit azi: http://www.apologeticum.ro/2013/01/d...in-interiorul/
Citez: "Nici un Crestin Ortodox nu poate participa la aceasta rugaciune in comun cu eterodocsii. Cerem in Ectenie “Unitatea Credintei”, dar nu unitate in diversitate, ci Unitate in Adevar, adica toti “sa Te cunoasca pe Tine singurul Dumnezeu Adevarat si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis” (Ioan 17,3). Adica toti eterodocsii trebuie sa revina la Credinta in Duh si in Adevar, la Biserica cea Una, Sfanta, Catholica si Apostolica si anume Biserica Ortodoxa.

A participa la o astfel de “rugaciune ecumenica” este o blasfemie si un pacat, indiferent ca o face un patriarh, un episcop, un teolog, un sinod, etc. Cine are constiinta ortodoxa nu poate participa la acest eveniment, pentru ca acest eveniment este impotriva constiintei Bisericii. Daca acest eveniment ar insemna dialog fara rugaciuni in comun, cu toata dragostea, eu as fi primul care as participa, dar avand in vedere ca sunt implicate rugaciuni in comun cu eterodocsii, constiinta imi spune sa nu particip ca sa nu blasfemiez pe Hristos, care a lasat un Singur Adevar. “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata (Ioan 14, 6) “Cine nu va crede si nu se va boteza se va osandi”(Marcu, 16, 15-16). Iata ca Hristos a fost primul “taliban” sau “extremist” si toti sfintii L-au urmat. Nu exista in ortodoxie sfant ecumenist, toti sfintii de la inceputul crestininsumul pana astazi au fost antiecumenisti, dupa cum demonstreaza sinaxarele lor. Iubirea se manifesta fata de persoane, dar nu si fata de credintele strambe ale persoanelor. Aceasta a fost gandirea Sfintilor Parinti si continua sa fie pana la sfarsitul veacurilor.

catalin2 12.07.2013 13:55:05

Sau Parintele Iustin Parvu, ca tot a trecut la Domnul de curand (e vorba despre stilisti in articol): http://www.apologeticum.ro/2010/06/p...s%C2%ADericii/
"Dragii mei, mar*tur*isirea tre*buie facuta fara echivoc, fara ascun*zisuri. Ade*varul tre*buie scos la lumina, dar numai ade*varul, pen*tru ca lumea nu mai stie de unde vine si incotro merge. Din pacate man*ualele teo*log*ice prez*inta real*i*tatea Bis*ericii trunchiat si copiii nos*tri nu vor avea acces la o invatatura aut*en*tica a isto*riei bis*ericesti. Sis*temul politic a urcat si pana la var*ful ier*arhiei bis*ericesti, ca peste tot, de alt*fel. Dar asta nu e nicio nou*tate...
Insa nu iesim din staul si nu tre*cem la nicio alta bis*er*ica schis*mat*ica, chipurile orto*doxa. Ramanem in Bis*er*ica in care ne-am nascut si sa avem cura*jul sa mar*tur*isim orice abatere de la dreapta cred*inta. Deo*cam*data nu se pune prob*lema unei erezii vadite in Bis*er*ica noas*tra. Avem dato*ria de a vadi rat*acir*ile con*d*u*ca*to*rilor bis*ericesti, de a vadi peri*colul ecu*menist, pen*tru a evita fatala unire cu papis*tasii sau alte comu*ni*tati bis*ericesti care sunt cazute din Har, nu mai au suc*ce*siune apos*tolica si nu mai pas*treaza ade*varul intreg al Bis*ericii Sobor*nicesti, sta*bilit prin cele 7 sinoade ecu*menice. Sa ne pazeasca Dum*nezeu de o ast*fel de unire necanon*ica! Atunci nu va mai fi har intr-o ast*fel de bis*er*ica. Insa tot erezie este si sa te desparti de Trupul Bis*ericii fara inte*meiere canon*ica, asa cum e cazul bis*ericii stiliste de la noi.

AlinB 12.07.2013 13:59:11

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 526145)
De acord. De fapt, trebuie amândouă. Sunt multe situații în care trebuie să faci nu ceea ce simți că este bine, ci ce știi că e bine. Asta te ferește de păcat, pentru că tu nu ești un reper al binelui și răului.
Apoi, însă, după ce te pocăiești și-ți liniștești/curățești inima, ceea ce știi că e bine începi să și simți că este așa.

Din pacate sunt destui care, avand sa zicem niste porniri emotionale mai iesite din comun, tind sa creada ca au ajuns la etapa asta si ca din inima lor emana un discernamant infailibil.

Citat:

Aderăm liber la o credință, o opinie, o viziune pentru că simțim și înțelegem că este Adevărul, că ne împlinește, că ne dă sens vieții, chiar și morții. Cumva sufletul nostru o recunoaște atunci când ea este mărturisită de către cineva. Este lucrarea Duhului Sfânt aici, atât în mărturisitor cât și în primitor.

Din pacate exista si o lucrare similara dar opus ca finalitate care nu este a Duhului Sfant.

Un om poate fi aprins de o pasiune care i se pare ca ii da sens vietii si pentru care si-ar risca chiar si viata si totusi sa nu fie ceva mantuitor.

Desigur, tu poti observa usor asta la altii, mai ales in cazurile in care in mod evident, pasiunea este opusa unor norme morale elementare, dar sunt cazuri in care conflictul moral nu este atat de evident si ni se poate parea legitima.

Citat:

Dacă ceea ce ți se oferă ca adevăr nu este receptat în modul ăsta, dacă nu-l poți trăi, fiind ceva străin de nevoia cea mai profundă a sufletului tău, îl vei respinge, nu te vei identifica cu el, nu-l vei putea primi în inima ta.
Este o relație strânsă între minte și inimă; nu se poate una fără cealaltă.
Exact din aceeasi perspectiva enuntata mai sus, un om poate respinge adevarul de credinta (sau o parte din el), fiindca vine insotit de niste cerinte ascetice care presupun renuntarea la unele "pasiuni".

Si iarasi, desi in conflictul lumesc-duhovnicesc, dilema este evidenta, in deviatiile de credinta discernamantul nu e atat de accesibil oricui.

AlinB 12.07.2013 14:01:53

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 526141)
Da, nu putem avea cu toții dreptate. Iar diferențele înseamnă uneori divergențe, nu doar nuanțe.
Atâta timp, însă, cât fiecare acceptăm că putem greși, dialogul încă este posibil.

Adevarata.

Citat:

Dacă suntem toți căutători sinceri ai Adevărului am putea să ne întâlnim undeva, cândva. Important este să nu credem că îl deținem, să știm că suntem cu toții pe cale.
Discutabil.
Dar cu cat discutam mai generic si nu punctual, cu atat adevarul devine mai inaccesibil.

Am mai invitat la o discutie punctuala aici.

Citat:

Aici este un paradox: Adevărul îl poți cunoaște, dar niciodată deplin, pentru că te depășește întotdeauna; iar când ai ajuns să-l cunoști va trebui să-l cauți în continuare, pentru că este inepuizabil.
Nu "Adevarul" asta e pus in discutie aici.

AlinB 12.07.2013 14:02:40

Citat:

În prealabil postat de cezar_ioan (Post 526187)
Ar fi fost de așteptat să faci diferența dintre poezie și SF, ca gen literar măcar.

Uite, poeți sunt: Marin Preda (asta printre rânduri, dincolo de formă), Shakespeare, Eminescu, Goethe, Poe, Tagore, Homer și mulți alții. Mii și mii.
Poeți au mai fost: David, Solomon, Moise, Aaron, Isaac, Isaia, Ioan Botezătorul, cu scuze de omisiune a tuturor celorlalți. Desigur, Poetul Care i-a inspirat pe toți este Domnul, Iisus Hristos.

Tu numești toate acestea ... SF?
Păi, nici unul dintre ei nu e Jules Verne și nici Asimov. Surprinzător totuși, aceștia sunt și ei poeți, dacă trecem de coaja unor forme și-a altor aparențe.

Nu astia sunt autorii pusi in discutie aici.

AlinB 12.07.2013 14:13:35

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 526237)
Pentru cei cărora li se adresa nu era perimat, iudeii continuând să practice circumcizia, iar Apostolul nu i-a oprit, după cum nici Mântuitorul nu venise să strice Legea, ci s-o plinească (desăvârșească).

Valeu, nu am cuvinte mai alese asa ca ti-o spun direct si fara ocolisuri:
cunostintele tale teologice in special scripturistice lasa rau de dorit.

Poate ai sa intelegi cat de grav gresesti prin afirmatia de mai sus citind TOATA scrisoare catre Galateni a Sf. Apostol Pavel.
Daca nu reusesti sa intelegi ce vrea sa zica acolo si ramai la ideea de mai sus, cauta comentarii (ortodoxe, desigur) la ea.

Uite doar un pasaj care, sper sa te lamurasca (citeste totusi macar NT in intregime)

"2. Iată eu, Pavel, vă spun vouă: Că de vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.
3. Și mărturisesc, iarăși, oricărui om ce se taie împrejur, că el este dator să împlinească toată Legea.
4. Cei ce voiți să vă îndreptați prin Lege v-ați îndepărtat de Hristos, ați căzut din har;" (Galateni cap.5)

Citat:

Sf. Pavel îi trece de la trup la duh, de la circumcizia cărnii la cea a inimii, după cum și Botezul este din apă și din Duh, apa fiind doar partea văzută și neesențială (din moment ce în lipsa ei se poate face chiar și cu țărână, iar în caz de martiriu nu mai este necesară nicio materie).
Sa facem teologie, nu poezie care sa ascunda erorile teologice.

Citat:

Faptul că cel care mărturisește strâmb ar fi lipsit de har mi-a dat de gândit. Pentru că cine nu este în Adevăr este despărțit de Dumnezeu, deci fără har. Adevărul, însă, Se face cunoscut în Duhul Sfânt. Este și conlucrarea omului, prin eforturile lui de cunoaștere, dar și de curățire și luminare. De fapt, unul dintre darurile Duhului Sfânt este duhul înțelegerii. Cei care au formulat dogmele credinței creștine au avut acest duh. Au fost în Adevăr.
Exprimarea lui de către cei credincioși este menită să-i pună pe Cale, să nu-i lase în afară, să nu iasă din staul. Și este foarte bine.
De cei care nu-l cunosc sau nu-l mărturisesc drept, însă, nu știu ce să zic. Nu putem avea niciun fel de certitudine cu privire la ei, pentru că Duhul Sfânt nu este supus niciunei necesități și suflă unde vrea.
Oare nu sunt invataturile Bisericii suficient de clare?
Nu mai stim ce e virtute si ce e pacat?
Oare Duhul Sfant, salasluieste/lucreaza la fel intr-un sfant sau intr-un pacatos?
Intr-un om a carui gura rosteste adevarul si a unuia in care e minciuna?
Cine spune Sf. Scriptura ca este tatal minciunii?

Citat:

P.S. Îmi face bine claritatea și siguranța opiniilor tale. S-ar putea să-mi fie de folos, pentru că uneori mă tem că mă atrag pantele alunecoase.
Ma bucur si cu iertare daca exprimarea mea lasa de dorit.

cezar_ioan 12.07.2013 14:40:39

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526272)
Nu astia sunt autorii pusi in discutie aici.

Printre aceștia se numără și Domnul, de n-ai băgat de seamă.

cezar_ioan 12.07.2013 14:44:50

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 526261)
Desigur ca iti raspund, sunt citate care se dau de obicei in discutiile cu neoprotestantii, ca argument pentru Sfanta Traditie, pe care ei n-o inteleg. Sunt si alte citate mai concludente in acest sens.
Nu eu am scris despre membrii taberelor, dar totusi e evident ca noi nu sustinem acelasi lucru. Nici nu inteleg, eu scriu ca acea intelegere e gresita si apoi se spune ca am sustine acelasi lucru, sau ca e ceva compementar. Cum sa sustin si eu acelasi lucru daca eu critic acele lucruri, asta ma nedumereste pe mine. Adica vreau nu vreau si eu as sustine tot conceptii luate din ecumensim. Cautati pe google cuvantul ecumensim si cititi orice articol, sunt o multime si toate critica ecumensimul. Acum comparati unele conceptii pe care le credeti cu ce scrie acolo despre ecumensim. O sa vedeti ca in marea majoritate coincid. Atunci unde as spune eu ceva gresit sau exagerat? Nu avem conceptii diferite? Discutam de parca netul e setat doar pe forumul acesta, si nimeni nu citeste si alte site-uri ortodoxe. Apropae toate site-uriel ortodoxe sustin exact ce spun si eu, nu am gasit pana acum un site care sa fie ecumenist. E adevarat, mai sunt cateva articole favorabile conceptiilor ecumeniste, in marea de articole care nu sunt asa.
Nici nu ar mai trebui sa scriu eu nimic, articolele de pe net vorbesc de la sine.

Cătălin, te rog să revii la versetele indicate.

"Multe am a vă scrie, dar n-am voit să le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină." (2 In 12)

"Drept aceea, privegheați, aducîndu-vă aminte că timp de trei ani n-am contenit, noaptea și ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi..." (FA 20, 31)


Ce-ți spun ție cuvintele subliniate? Au vreun tâlc, vreun rost? Puteau fi altele în locul lor?
Ce duh anume e sugerat acolo? Ce stare de spirit? Ce componentă indispensabilă a dreptei credințe, a dreptei învățături?

Ce înțelegem, cu ajutorul acestor versete (și al altora din NT) despre învățătură, despre Evanghelie, despre dreapta credință, despre Tradiție, despre Duhul Bisericii?

Aștept opinia ta, întrucât răspunsul este evident pentru mine, precum desigur ai dedus și știi.

AlinB 12.07.2013 15:09:43

Citat:

În prealabil postat de cezar_ioan (Post 526277)
Printre aceștia se numără și Domnul, de n-ai băgat de seamă.

Categoric nici El nu a fost pus semnul intrebarii.

N.Priceputu 12.07.2013 15:41:46

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526273)
Valeu, nu am cuvinte mai alese asa ca ti-o spun direct si fara ocolisuri:
cunostintele tale teologice in special scripturistice lasa rau de dorit.

Poate ai sa intelegi cat de grav gresesti prin afirmatia de mai sus citind TOATA scrisoare catre Galateni a Sf. Apostol Pavel.
Daca nu reusesti sa intelegi ce vrea sa zica acolo si ramai la ideea de mai sus, cauta comentarii (ortodoxe, desigur) la ea.

Uite doar un pasaj care, sper sa te lamurasca (citeste totusi macar NT in intregime)

"2. Iată eu, Pavel, vă spun vouă: Că de vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.
3. Și mărturisesc, iarăși, oricărui om ce se taie împrejur, că el este dator să împlinească toată Legea.
4. Cei ce voiți să vă îndreptați prin Lege v-ați îndepărtat de Hristos, ați căzut din har;" (Galateni cap.5)

Asta nu-i în contradicție cu ce spuneam. Aici Apostolul arată că nu Legea mântuiește, ci Hristos, deci să nu se mai încreadă nimeni în Lege, nici în circumcizie.
Iar la Romani, unde scrie de circumcizie arată că n-are niciun rost dacă ea nu este urmată de o viață dăruită lui Dumnezeu. N-am spus că ar susține circumcizia, ci doar că n-a fost împotriva ei. De altfel, în vremea aceea a fost o dispută între el și Sf. Petru, care socotea că toți creștinii ar trebui să se taie împrejur. Atunci s-a stabilit să rămână aceasta doar pentru iudei. Apoi s-a perimat, este adevărat, probabil în momentul în care au început să fie botezați și pruncii.

Theodore_of_Mopsuestia 12.07.2013 16:47:01

Cataline, esti mortal, ai un stil de activist din perioada mijlocului anilor '60; pe bune, daca nu cadea comunismul, ai fi fost tov. Catalin de la propaganda anti-misticism. Serios, faptul ca mergi pe linia securistica a "urmaririi informative a evolutiei si modificarilor personalitatii obiectivului" este simptomatic. Ma refer la faptul ca, in cel putin doua rinduri, ai atacat provenienta din medii protestante a colegului N.Priceputu, ca fiind, vezi Doamne, baza pentru de-tine-inchipuitele sale inclinatii ecumenic-iubirist-irenice. "Tovarasul in discutie are grave inclinatii deviationiste, bazate pe neasanatoasa sa origine in medii sectare". Suna oribil? Da. Tradus in limbaj de lemn securist, exact asta e atititudinea.
Mergind pe linia asta, aminteste-ti ca ia fost cindva ateu, apoi mare parapsiholog. "Domnu', aveti o gindire poluata de vrajitorii, ar trebui sa fiti excomunicat..." (exprimare securistica pe stil post-89).
Parasind zeflemeaua, iti propun prieteneste: vino cu argimente pertinente, nu doar citate, recursuri la autoritati invechite, si eternele tale exprimari gen "X are conceptii modernist-ecumeniste, preluate din protestantism. A, provine el insusi din mediul in cauza? Cu atit mai nesigur ideologic pentru Partid, pardon, ca si credincios pentru Biserica".
Nu esti departe de Mihnea, cu atacurile sale la adresa "iubirismului decadent"...

antoniap 12.07.2013 17:21:49

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 525101)
Doamne ajută!
De câteva zile sunt în vacanță, voi avea mai puține activități și, prin urmare, spre bucuria mea, voi avea din nou o perioadă în care voi putea intra puțin mai des pe forum. :)
Am găsit o înregistrare foarte scurtă cu vrednicul de pomenire IPS Bartolomeu Anania despre modul în care noi înțelegem, de multe ori, aceleași realități din perspective diferite și realități dumnezeiești din perspectiva rațiunii noastre omenești:
http://www.youtube.com/watch?v=3rhaj7-Zu8w
Vizionare plăcută!
Și cred că, deși părintele Bartolomeu nu s-a referit la aceasta, cuvintele sale pot constitui pentru noi și o temă de meditație în privința relației noastre cu creștinii de alte confesiuni.
Uitați, aici, pe forum, ce s-a întâmplat de când au plecat cei 2 colegi catolici. Uitați-vă cât de sărace sunt discuțiile de la rubrica dedicată Bisericii Catolice... Suntem doar noi și, vorba aceea, "noi centrăm, noi dăm cu capul". De ce? Fiindcă mulți dintre noi n-au fost capabili să înțeleagă faptul că, pur și simplu, există creștini care se raportează la aceleași realități ale lumii spirituale, dar din perspective diferite. De aceea, de prea multă "toleranță", unul dintre catolici a fost exclus de pe forum, iar celălalt s-a retras în semn de solidaritate cu primul.
Așa s-a întâmplat, din păcate, de foarte multe ori în istorie, inclusiv în viața reală... :(
Cât de bogată spiritual ar deveni lumea, dacă am înțelege să ne acceptăm unii pe alții cu iubire și bucurie, așa cum reușeau Sfinții și, în primul rând, așa cum ne primește pe noi toți Hristos!
V-ați pus vreodată întrebarea: din ce motiv Dumnezeu nu a creat o lume uniformă, doar în alb și negru, cu oameni identici din punct de vedere spiritual, psihic și fizic, un univers cu o singură planetă, eventual, în care să locuiască ființele umane absolut identice între ele? :)
Presimt o nouă polemică, dar... constructivă, să sperăm. :)

Hristos în mijlocul nostru!

De ce sa nu ne amintim de Sfantul Nicolae si palma lui? Iata un ,,inapoiat'' care n-a avut ,,deschidere'' si pe care-l cinstim cu totii.

laurastifter 12.07.2013 23:39:31

Citat:

În prealabil postat de MariS_ (Post 526078)
E normal sa existe diversitate, pentru ca unii dintre noi privim credinta cu ochii iubirii, altii cu ochii adevarului, altii cu ochii dreptatii, altii cu ochii milei ..
(Ma intreb: oare Sfintii in Rai se autociteaza? sau se citeaza unii pe altii? sau spun ceea ce simt in inima? - asta e o intrebare retorica, doar asa sa ne mai destindem nitel!)
Bucurii!

Cred că Sfinții, în Rai, citează în special din următoarele surse:
1. Catehismul BOR din anul 1952;
2. diverse articole ortodoxe de pe internet;
3. manuale de Dogmatică (asta mai rar, fiindcă primele două surse oferă suficient material de discuție). :)
P. S. Să știți că am spus-o pe un ton amical ironic, cu empatie, fiindcă și eu, în primii aprox. 2 ani de când am început să mă angajez mai serios în viața duhovnicească, tot la fel făceam: răspundeam la orice prin citate. :) De aceea, mi-e relativ ușor să-i înțeleg pe colegii noștri de discuții care recurg atât de frecvent la argumentul autorității. :) Doar că eu, în timp, m-am schimbat mult, dar îmi amintesc cu drag cum o doamnă profesoară de Religie din liceu, privindu-mă cu mirare, mi-a spus: "clar, ești setată pe citate, n-am ce să-ți fac". :)
Acum vorbind serios, mi-ați amintit de un citat al filosofului existențialist creștin Kierkegaard (apropo de citate). Nu-l mai rețin (am citit cartea acum mult timp), dar voi încerca să redau ideea. Filosoful spunea că teologii de astăzi (a se citi, în cazul nostru, forumiștii) se aseamănă unor călători care, într-o zi însorită de duminică, ar veni să urmărească o cursă de cai; doar că, după ce vor fi alergat într-un suflet până la locul spectacolului, s-ar opri, s-ar privi atenți unii pe alții și apoi... ar pleca acasă, uitându-și scopul.
Și-mi mai amintesc de o altă cugetare (vedeți că pot și eu?...) a lui Antoine de Saint-Exupery, în care se spune că cei care se iubesc cu adevărat nu privesc îndelung unii la alții, ci își ațintesc toți privirile în aceeași direcție. :)

laurastifter 12.07.2013 23:53:41

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526121)
Diversitatea oricat ar fi de diversa pana la urma se imparte in bine si rau.
Ca exista si o iubire care nu e iubire, un adevar care e minciuna, o dreptate care nu este dreptate, etc.



Si banuiesc ca trebuie sa simta, ce simti tu, nu-i asa?

Idee excesiv de... radicală, reducționistă, nu știu cum să spun... Între bine și rău nu există doar diversitate. Binele și răul se află în antiteză, în opoziție ireconciliabilă. Răul nu-i diferit de bine, ci opus acestuia și, mai corect dogmatic, răul nu există, fiind doar lipsa binelui. Răul nu are o existență ontologică proprie și, de aceea, nu poate persista decât parazitând binele, pervertindu-l, deghizându-se sub masca acestuia.
Binele, în schimb, Îl are ca Izvor pe Dumnezeu Cel bun și mai presus de bunătate!
De aceea, între oamenii buni pot exista diferențe, fiindcă fiecare dintre ei este unic și practică binele, ale cărui forme sunt infinite, în felul său propriu.

laurastifter 12.07.2013 23:58:58

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526121)
Diversitatea oricat ar fi de diversa pana la urma se imparte in bine si rau.
Ca exista si o iubire care nu e iubire, un adevar care e minciuna, o dreptate care nu este dreptate, etc.



Si banuiesc ca trebuie sa simta, ce simti tu, nu-i asa?

Doar răul este monoton, plictisitor.
Diavolul stă prost de tot cu imaginația și-i doar un iscusit plagiator.
Și stă atât de prost cu imaginația și originalitatea, încât până și pe Hristos a încercat să-L ispitească prin... citate din Scripturi.
Comparați diversele erezii din istoria Bisericii, comparați-le și cu anumite erezii moderne și vedeți cum se repetă anumite idei. Comparați motivația care-i determină pe oameni să comită răul și veți găsi, în uimitor de multe cazuri, aceeași tentație veche de când lumea, care i-a dus pe protopărinți la pierderea stării paradisiace originare: aceea de a deveni dumnezei fără Dumnezeu.
Păi, dacă-i așa, nu e nespus de plictisitor să alegi răul?...

cezar_ioan 13.07.2013 00:17:17

Citat:

În prealabil postat de antoniap (Post 526297)
De ce sa nu ne amintim de Sfantul Nicolae si palma lui? Iata un ,,inapoiat'' care n-a avut ,,deschidere'' si pe care-l cinstim cu totii.

Palma aceea nu e deloc palma unui oarecare creștin.

Palma aceea a fost o excepție, cu o motivație pe care doar discernământul unui sfânt a cântărit-o, prin Duhul.
Excepție, așadar. Oare care o fi regula?

Palma sfântului este altceva decât palma unuia care crede că e la fel ca sfântul doar pentru că necioplitului îi place să dea palme.

Între palma unui sfânt și palma unui oarecare e aceeași diferență ca între Palma lui Dumnezeu și răutatea proastă a unui nătîng umflat de mândrie.

Cum oare nu operați distincții elementare?.......
Asta vă atrage la Sfântul Nicolae? Palma?
Aveți grijă să nu vă ardă vreuna....

catalin2 13.07.2013 00:19:01

Citat:

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia (Post 526293)
Ma refer la faptul ca, in cel putin doua rinduri, ai atacat provenienta din medii protestante a colegului N.Priceputu, ca fiind, vezi Doamne, baza pentru de-tine-inchipuitele sale inclinatii ecumenic-iubirist-irenice.

Vorbesti aiurea, pentru ca nu ai citit cu atentie mesajul. Am spus ca pentru Cristian e o scuza, ingaduinta, pentru ca el s-a convertit la ortodoxie si e mai bine asa decat sa fie protestant. Adica era ceva de bine. Asta in comparatie cu cei ce au fost ortodocsi dar au gasit "adevarul" prin vreun cult.

laurastifter 13.07.2013 00:20:14

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526124)
Deci, sa inteleg ca tu vrei sa asimilezi diferentele dogmatice romanocatolici-ortodocsi cu diferentele de stil si exprimare din Sf. Scriptura?




Nu stiu unde vezi tu complementaritate sau "nuante"
Eu vad un conflict de idei destul de acut, doua pozitii ireconciliabile.

Iar daca asta e "minunat"...



Inca o data intreb, incerci sa asimilezi romano-catolicii cu un "madular" al Bisericii?
Si cu care l-ai asemana?
Ei se cam vor capul (sau cel putin Papa), esti dispusa sa-i acorzi acest loc?

Orice v-aș spune, dvs îmi răspundeți aducând în discuție diferențele dogmatice interconfesionale...
M-am referit la faptul că fiecare dintre noi, cei care împărtășim aceeași credință, experiază într-un mod unic relația cu Dumnezeu. Experiențele duhovnicești, simțirea permanentă a lui Hristos în inimă, minunile tainice, care nu țin de viața biologică sau psihologică, ci duhovnicească, toate acestea nu se pot descrie, nu se pot defini, nu se pot formula într-o carte de instrucțiuni, ci se cunosc treptat, prin trăire personală. Ceea ce se petrece între sufletul dvs și Dumnezeu este o taină, este o nuntă mistică asemeni celei din Cântarea Cântărilor... și această viață a dvs întru Hristos diferă de a mea și nici unul dintre noi nu simte în mod identic cu N.Priceputu etc etc. De aceea, fiind diferiți și trăind o credință care nu-i ideologie, ci relație între Subiectul divin și subiectele umane, între Persoana supremă (de fapt, Persoanele supreme) și persoanele cărora Persoana supremă le-a dăruit calitatea uimitoare, minunată și neverosimilă de a-I fi parteneri de dialog, de aceea exprimăm în mod diferit ceea ce credem (și nu mă refer la diferențele dogmatice, fiți liniștit).
Nu mă credeți?
Întrebați, duminică dimineață, 10 credincioși din parohia dvs ce sentimente și ce gânduri au avut în timpul Sfintei Liturghii (în afară de acelea nedorite, fără legătură cu Taina săvârșită și care ne ispitesc unori pe fiecare dintre noi). Alegți 10 persoane de aprox. același nivel cultural și, eventual, de vârste asemenănătoare și rugați-i să vă împărtășească, în câteva fraze, experiențele duhovnicești trăite la Liturghie.
Veți vedea că nici un răspuns nu va fi identic altuia, dar toate, absolut toate vor fi convergente prin conținut, vor cuprinde același mesaj despre Hristos Cel prezent în noi și-n mijlocul nostru, în Euharistie și pretutindeni.
Acum poate m-am făcut înțeleasă mai bine?...
Da, între noi este "conflict de idei" (aș prefera termenul polemică, sau schimb de idei și opinii, dar fie cum spuneți dvs), dar toți avem, totuși, ceva esențial în comun:
CREDEM ÎN ACELAȘI UNIC DUMNEZEU. Atât dvs și cei care vă-mpărtășesc opiniile, cât și noi, cei ce ne exprimăm mai "poetic" (pentru a vă cita) vrem să-L mărturisim pe Dumnezeu și credem că de dragul Lui gândim așa sau altfel.
De exemplu, Cătălin2 este convins că, scriind contra ecumenismului în absolut toate mesajele, apără dreapta credință și, pe de altă parte, domnul profesor, N.Priceputu, MariS ș. a. Îl mărturisesc pe Hristos cu la fel de multă convingere, entuziasm și înflăcărare, doar că-n modalități foarte diferite.
Nu-i minunat că toți suntem ai Lui?
Ne contrazicem între noi?
Tocmai scria domnul profesor Cezar despre cei 3 copilași ai domniei sale, care se sunt geloși unul pe altul, revendicându-și fiecare dintre ei doar pentru sine dragostea tatălui lor.
Oare asta-i face mai puțin frați? Nu cred. :)
Așa suntem, mulți și feluriți fii ai Aceluiași Tată ceresc, Care privește, poate, zâmbind cu îngăduință (dacă-mi este permisă această antropomorfizare), văzând copilăreștile noastre dispute pe teme religioase de pe forum și din viața reală. Uff! Dar ne iubește așa cum suntem, că doar, atunci când ne-a inventat, știa că așa vom fi și asta nu L-a împiedicat să ne creeze cu iubire. :)

catalin2 13.07.2013 00:26:07

Citat:

În prealabil postat de cezar_ioan (Post 526278)
Cătălin, te rog să revii la versetele indicate.

"Multe am a vă scrie, dar n-am voit să le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină." (2 In 12)

"Drept aceea, privegheați, aducîndu-vă aminte că timp de trei ani n-am contenit, noaptea și ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi..." (FA 20, 31)


Ce-ți spun ție cuvintele subliniate? Au vreun tâlc, vreun rost? Puteau fi altele în locul lor?
Ce duh anume e sugerat acolo? Ce stare de spirit? Ce componentă indispensabilă a dreptei credințe, a dreptei învățături?

Ce înțelegem, cu ajutorul acestor versete (și al altora din NT) despre învățătură, despre Evanghelie, despre dreapta credință, despre Tradiție, despre Duhul Bisericii?

Aștept opinia ta, întrucât răspunsul este evident pentru mine, precum desigur ai dedus și știi.

Pana sa spun opinia mea puteai sa o spui pe a ta, pentru ca nu am inteles exact la ce te referi. Prima data am crezut ca te referi la faptul ca au fost si invataturi transmise oral, nu doar scris. Acum inteleg ca te referi la faptul ca Apostolul le vorbeste cu dragoste. Nimeni nu contesta asta.
Pe de alta parte hai sa vedem cui se adreseaza Apostolul. Celor din Biserica, celor credinciosi. In alte pasaje scrie ceva si despre cei ce propovaduiesc o alta invatatura, Sfanta Scriptura trebuie luata in totalitate, nu pasaje separate: http://ro.orthodoxwiki.org/Eretic

laurastifter 13.07.2013 00:27:39

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 526126)
Exista si poezie care frizeaza penibilul.

Desigur. Atunci când poezia nu exprimă nimic concret sau nimic bun, ci este făcută așa, doar de dragul poeziei. De aceea a spus Dumnezeul nostru: "...nu spuneți multe ca păgânii că ei cred că, în poliloghia lor, vor fi ascultați".

laurastifter 13.07.2013 00:33:21

Admirabil!
 
Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 526141)
Da, nu putem avea cu toții dreptate. Iar diferențele înseamnă uneori divergențe, nu doar nuanțe.
Atâta timp, însă, cât fiecare acceptăm că putem greși, dialogul încă este posibil.

Dacă suntem toți căutători sinceri ai Adevărului am putea să ne întâlnim undeva, cândva. Important este să nu credem că îl deținem, să știm că suntem cu toții pe cale.

Aici este un paradox: Adevărul îl poți cunoaște, dar niciodată deplin, pentru că te depășește întotdeauna; iar când ai ajuns să-l cunoști va trebui să-l cauți în continuare, pentru că este inepuizabil.
De aceea îi va fi spus și Dumnezeu lui Blaise Pascal: „Nu M-ai căuta dacă nu M-ai fi găsit deja”.
Adevărul nu poate fi cunoscut „integral” pentru că nu are limite. Dar o bună așezare a inimii și a minții ne poate situa în Adevăr.

Minunat! Pentru a nu știu câta oară, inima mea rezonează întru totul cu ceea ce scrieți!

catalin2 13.07.2013 00:33:27

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 526361)
Doar că eu, în timp, m-am schimbat mult, dar îmi amintesc cu drag cum o doamnă profesoară de Religie din liceu, privindu-mă cu mirare, mi-a spus: "clar, ești setată pe citate, n-am ce să-ți fac". :)

Si te poti gandi daca schimbarea aceasta nu s-a intamplat pentru ca, tu crezand ca ai dobandit intelepciunea inalta, ai inceput sa consideri ca poti fi chiar tu sursa invataturii ortodoxe, nu sfintii sau Biserica. Iar asta s-a intamplar probabil pentru ca ai fost atrasa de aceste conceptii. Si tu citezi tot timpul, dar probabil fara sa stii. Cum spunema in alt mesaj, cauta pe google cuvantul "ecumensim" sau derivate si o sa gasesti multe articole ortodoxe care vorbesc despre ecumensim si il critica. O sa vezi daca acolo nu sunt aproape aceleasi conceptii pe care le enunti, unele cuvant cu cuvant. Cum vezi, roata s-a descoperit, dar tot de altii.


Ora este GMT +3. Ora este acum 14:42:03.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.