Păi aia e, că nu se împacă.

Canonul 66 vorbește de post, nu de curăție. Pentru curăție nu știu dacă e vreo regulă generală, deci vorbește cu duhovnicul pentru detalii.

Te referi numai la postul alimentar?

Totusi de ce toata lumea spune ca trebuie postit sambata si duminica?
Si monahi si peste tot este scris minimum 1 zi inainte si 1 dupa impartasit.
A ajuna inseamna a posti complet, adica post negru?
Eu am inteles ca inseamna a tine post numai anumite ore (in ajun), adica de la ora 24:00 h sau poate 21:00h. Nu stiu.

Va rog, cine stie clar, sa ne lamureasca.

Dacă e așa, atunci avem o dovadă că Apostolii posteau întotdeuna aspru, nemîncînd. Pînă la o vreme, vorba lui Pavel.

Eu știu că se referă la sîmbăta din Săptămîna Patimilor cînd e post negru. Aceea e singura excepție.

Exact.

Da, la postul alimentar m-am referit.

Sâmbăta și duminica evident că postim atunci când ne aflăm în unul din cele patru posturi, însă mâncând legume. La fel și atunci când ne pregătim pentru împărtășanie: nu se cere să nu mâncăm nimic.

Ajunările sunt zilele de post total (în care nu se mănâncă nimic și chiar nici apă nu se bea) rânduite înaintea unor praznice mari: Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, Tăierea capului sfântului Ioan Botezătorul (adică azi), Înălțarea Sfintei Cruci. Plus alte zile rânduite de Biserică, cum sunt mai multe în Postul Mare și în Săptămâna patimilor, mai ales. Incluzând și Sâmbăta Mare, la care făcea referire Florin.

Înainte de a fi rânduite aceste posturi în care se mănâncă vegetale, se pare că a posti însemna a nu mânca și a nu bea nimic. Iar oprirea de la postire sâmbăta și duminica nu se poate referi la postul de legume, pentru că niciun canon nu ne obligă să mâncăm de frupt. Putem să ne lipsim toată viața de produse animale, fără teama că am încălca vreo poruncă a Bisericii.

Am găsit aici detaliat despre tipurile de post.

P.S. Aș mai adăuga că a posti în zilele liturgice, pe lângă a nu mânca nimic, ar mai însemna și plângerea pentru păcate. Or, asta trebuie să se facă la vreme potrivită, nu la vreme de bucurie.

Asta cred și eu, dar rămîne să mai căutăm dovezile în scrierile sfinte. Ai vreo referință?

Nu merge linkul.

De asta se dă dezlegare la ulei și vin în weekend, ca să nu postim atît de aspru ca în rest, pentru a nu contravine canonului 66 apostolic.

1. Link-ul dat nu functioneaza, da eroare.
2. Tot nu este clar.
Hai s-o luam de la capat.
Canonul zice sa nu postim sambata sau duminica, in afara de una. Care nu stim la ce se refera. Tu spui una, Florin alta si inclin sa-i dau dreptate lui.
Dar nu stiu sigur.
Si atunci cum se impaca cu postul pentru a ne impartasi duminica la Sf. Liturghie? Ca pentru asta trebuie sa postim si sambata si duminica (dupa).
Mai precis sambata sa ajunam, adica sa nu mai mancam si bem dupa ora nu stiu care.
Ca altfel stiu si eu ca nu se posteste sambata si duminca, ci numai luni, miercuri si vineri.
Dar e vorba de impartasitul de la liturghia de duminica, indiferent daca este perioada de post sau nu.
Daca este asa cum spui si nu avem voie sa postim in general sambata si duminica, atunci inseamna ca :
- ne putem duce asa la impartasit sau
- nu trebuie sa ne impartasim in fiecare duminica si postim numai cand ne impartasim.

Regula asta atunci de unde a fost scoasa? Cum se duceau oamenii la impartasit in vremurile acelea?
Si au mai fost modificate canoanele?
Inteleg ca acest canon face referire numai la postul alimentar si nu la cel trupesc?

Bine ca ni se cer zeci de chestii si canoane si nu se gaseste nimeni sa ni le explice. Fiecare face dupa cum intelege.
Asta ma deranjeaza cel mai rau in credinta. Ca nu are cine sa ne lamureasca, dar fiecare vine cu idei si cerinte.
De unde, frate le aduc?

Într-adevăr, nu merge link-ul. Scuze că n-am verificat.
Vă dau link-ul de la căutarea pe care am făcut-o pe google. Apoi alegeți: Catehism. Despre posturi. biserica.org. Aici.

@sophia: Înainte de a ne împărtăși, postim cât ne cere duhovnicul, dar post cu legume. În ziua în care ne împărtășim nu mâncăm și nu bem nimic de când ne trezim până ce ne împărtășim. Acele câteva ore de nemâncare nu contravin canonului specificat, ziua începând, de fapt, cu Sfânta Liturghie. Iar după aceasta (după ce ne-am împărtășit) mâncăm: legume dacă suntem în unul din cele patru posturi; orice altceva, dacă nu.

@ Florin-Ionuț: Nu am referințe cu privire la modul în care se postea la începutul Bisericii. Știu doar că Postul Păresimilor (al Paștilor) era mai aspru, în sensul că se mânca o singură dată pe zi, seara. Deci toate zilele erau de ajunare.
Din scrierile ascetice, însă, în primele volume ale Filocaliei, cred că reiese că postul era total. Sigur, acolo e vorba de călugări.

Nu cred ca este corect ce spui. Adica eu inteleg ca altfel spune acel canon: nu postim sambata si duminca (in afara de aceea una care inca nu stim care este). Nu spune de la ora, la ora. Nu spune cum se face in cazul in care ne impartasim. Nu spune nimic despre impartasit.
In alta parte (alt canon, pe care nu-l am acum parat) spune despre modul de pregatire a preotului inainte de liturghie (cand se presupune ca se impartaseste, la fiecare liturghie). Am sa ma uit maine si-ti spun. Acolo deci scrie ca preotul trebuie sa posteasca/ajuneze inainte de slujba (adica de la ora nu stiu care din sambata de ex. si pana se impartaseste, duminica).
Acum acest post poate fi: toata ziua de sambata si apoi si duminica dupa slujba, sau ajunat de la ora nu stiu care sambata pana la momentul in care se impartaseste.

Pe urma vin altii (de ex. par. Cleopa) si spun: cel putin trei zile de post inainte si dupa impartasit, iar in perioade post, chiar 7 zile.
Regula asta de unde vine atunci? Contravine canonului! Ca trei zile inainte inseamna si sambata, iar trei zile dupa, inseamna si duminica.

Si acum se spune tot asa: in postul Pastelui si cel al Craciunului, chiar si miercurea si vinerea, se mananca o singura data pe zi, seara.
Dupa definitia ta, aia nu este ajunare (tu spui ca ajunare inseamna post negru). Este post normal.

Nu stiu de unde ai scos ca era obligatoriu sa se impartaseasca si apoi eu nu sunt nici impotriva desei impartasanii nici nu-i critic pe cei care o fac mai rar. Cat despre canoane in ordinea importantei acestea sunt:
- canoanele sinoadelor ecumenice
- canoanele sinoadelor locale
- canoanele apostolice
- canoane sau prescriptii canonice
Daca asupra unei problemei s-a pronuntat un sinod ecumenic, acesta are valoare de lege restul sunt relative, doar in cazul in care asupra unei probleme de disciplina bisericeasca nu s-a pronuntat un sinod ecumenic abia atunci au aplicabilitate restul canoanelor.
Am spus si o repet cei care doresc si au cugetul curat si au dezlegare de la duhovnicul lor sa se impartaseasca des, s-o faca deoarece bine fac, cei care se impartasesc mai rar nu gresesc nici ei. Problema e la cei ce nu se impartasesc deloc. Si o adaugare, canoanele nu-si pierd valabilitatea, doar cad in desuetutine fiind mai puternica cutuma decat canonul.

Sophia, nu trebuie să fim noi experți în canoane. E treaba preoților; să-i lăsăm pe ei să le aplice, așa cum știu mai bine, iar noi să facem ascultare, să nu ne substituim lor.
Fă ceea ce-ți spune duhovnicul să faci; pregătește-te pentru împărtășanie așa cum te învață el și nu-ți mai face nicio grijă în plus.

Ceea ce trebuie să cunoaștem noi sunt Evanghelia cu Epistolele (Noul Testament) și catehismul.

Daca duhovnicul imi cere sa postesc sapte zile inaintea Sfintei Impartasanii in afara celor patru posturi, asta inseamna ca includ obligatoriu sambata si duminica dimineata. In rest, zilele de post sunt cele randuite.

Nu putem posti sambata si duminica in loc de miercurea si vinerea. Daca vrem sa tinem post continuu, de asemenea, nu ne opreste nimeni.

Daca nu poti avea o contributie intelectuala la subiect, mai bine abtine-te.

Tu spui ca se posteste cu ajunare desavarsita, iar aici zice ca se posteste cu dezlegare de la untdelemn si vin?

De altfel n-am gasit nicaieri mentionat aici o zi obligatorie pentru ajunarea desavarsita.

P.S. Link -ul corect este:
http://biserica.org/Publicatii/1992/NoIV/26_index.html
Probabil ai bagat un tz in loc de t, din reflex desi banuiesc ca ai luat link -ul cu c/p nu l-ai scris litera cu litera :)

Link-ul l-am luat, bineînțeles, cu c/p, nu-i de vină obiceiul meu de a scrie cu diacritice :). Dar n-am înțeles de ce n-a funcționat.

Îl dădusem pentru că acolo am găsit definite tipurile de post, însă n-am apucat să citesc tot. Și mă surprinde, într-adevăr, că e cu dezlegare. Probabil am rămas în urmă cu actualizarea rânduielilor bisericești. În cele vechi erau cinci zile de ajunare. De exemplu în calendarul ăsta scrie clar la 29 august: post negru.

Însă observ, pe de o parte, o tendință de relaxare, parcă (mai multe dezlegări la pește), pe de altă parte și una de înăsprire (până anul ăsta n-am știut că în Postul Adormirii Maicii Domnului se ajunează Miercurea și Vinerea până după prânz, spre exemplu).

Eventual poate gasesti si un canon unde scrie ca ajunarea se face si fara apa.

N-am găsit și n-am timp să caut mai mult. După cum scriam mai sus, cred că e treaba preoților să cunoască și să aplice canoanele. Eu am scris ce am auzit de la ei, fie în biserică, fie în presă, fie din cărți; sau în catehism, care este și aici postat, unde tot așa zice despre ajunare:
„Ajunare desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga.”

Vezi ca zice la ajunare "desavarsita".
Dar catehismul nu zice ca ar fi vreo zi pentru asa ceva.

Nu stiu cand va veni o zi sa pot tine din vointa proprie o zi de post negru(adica sa nu fiu bolnava).
Nu pot tine si pace,in primul rand dimineata trebuie sa beau o gura de apa,pot sari peste masa de dimineata dar pe la pranz ma ia ameteala,devin prost dispusa si ma incearca o durere de cap.
Ieri,am dus-o pana la pranz cand am avut niste fructe-ce m-au tinut pana seara,insa a trebuit sa mananc ceva usor seara si sa beau lichide.

Yasmina,

Îmi pare rău să-ți spun asta, dar sînt exact simptomele intoxicării, ale unui organism nu tocmai sănătos. Deci ai nevoie de măcar o săptămînă de post doar cu apă și se rezolvă. :) De preferat cînd e cald afară.

Valentin,

Încă puțin și Apostolii ajung pe locul 4 în top, urmînd a fi cu totul ignorați în curînd. Cui îi mai trebuie regulile stabilite de ei cînd cu toții avem duhovnici iscusiți de care trebuie să facem ascultare necondiționată?

Adică din Canonul 9 apostolic nu reiese limpede că pentru credincioși e obligatorie Împărtășirea la fiecare Liturghie? Care dar e ideea pe care vor ei să ne-o comunice acolo?

Atunci să vedem ce spune Biblia: ”Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.” Deci primii creștini nu se întîlneau la Liturghie doar ca să se roage, ci ca să se și împărtășească. Și făceau asta foarte des, cum spune, stăruind. E suficient de bun argumentul pe care l-am scos sau mai trebuie să caut și alte surse?

Duhovnicii care își obișnuiesc ucenicii să se împărtășească rar vor da răspuns în fața Lui Hristos. Iar creștinii ortodocși care nu caută Adevărul cu dinadinsul dau dovadă de ignoranță și de neștiință - acestea fiind două păcate subtile care sînt sursa multor altor păcate ce îndepărtează pe om de Dumnezeu.

Rezultă că orice creștin ortodox care participă la Liturghie și nu se împărtășește (afară de motive bine întemeiate cum ar fi oprirea pe o perioadă, stabilită de duhovnic, sau comiterea unor păcate grele, de moarte) este automat afurisit. Este logic la urma urmei, fiindcă refuză părtășia reală cu Hristos și cu Biserica.

53. Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi.
55. Trupul este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură.
56. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.(In6,53.55-56

Cât timp rămâne El în acela care s-a împărtășit? Doar în ziua respectivă.

Eu aș zice că pînă la primul păcat, ”căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul?”

Însă și la treapta următoare a postului (Siroragia), care este cel ce se ține în zilele de ajunare (post negru), se mănâncă și se bea apă doar spre seară.

Acuma, eu zic ce scrie, ce am înțeles, nu ce fac :). N-am mai ajunat, fie și cu apă, de multă vreme.

Mda,nu-i prea placut sa auzi asta...
Cred ca situatia nu-I tocmai roza caci nu-mi place apa si deci beau foarte putina(deci nu elimin destule toxine)iar durerea de cap vine de la faptul ca incerc sa nu beau cafea,mai ales in zilele de post negru-insa organismul meu este dependent de cofeina,avand 2-3 cafele/zi in restul zilelor.
In rest,starea ar trebui sa fie mai buna caci nu mananc dulciuri,produse procesate sau congelate,nici macar conserve sau bauturi acidulate si sucuri cu zahar +coloranti.
De asemeni nu mananc carne,produse lactate sau oua iar"laptele"de migdale sau caju il fac in casa.
In fine,ma pregatesc acum de vacanta la munte,la marginea padurii(Lake Tahoe,CA) si deci implicit si de imbunatatirea starii de functionare.

Yasmina, stii cum incep eu ziua? Vara, cu compot fara zahar, de prune, de struguri, nectarine, etc., pe stomacul gol 4-6 litri, iar iarna cu ceaiuri, la fel.

Theodore ce pot sa spun? Impresionant mod :)
Este bine ca poti sa tolerezi asa cantitate de lichide,eu nici vorba;dar multumesc de idei,am sa incerc sa beau mai multe ceaiuri.

4-6 litri pe zi? Este mult prea mult. Cantitatea maxima admisa este de 3 litri. Peste asta apar probleme la rinichi in primul rand. Si am citit de cazuri mortale din cauza de prea multa apa.

Va rog fratilor, aveti grija cu extremele astea si mai informati-va si voi, mai intrebati medici, nu faceti asa, de capul vostru. Este periculos.
Si prea putine dar si prea multe lichide strica.
Si compotorile alea ar fi bune in cantitati moderate. Cum spune userul de mai sus, cred ca se ajunge la a trai numai...pe WC.

Yasmina - incearca sa bei lichide care iti plac si iti fac bine. Si max. 3 litri repartizati pe toata ziua. In astia 3 litri intra si o supa/ciorba si ce mai bei la micul dejun. Si mai este si apa din alimente!
Deci ceaiuri de plante, sucuri naturale de fructe sau legume, apa minerala, compoturi etc.

Si cu postul negru e bine de intrebat un preot si un medic. Nu toti pot sau au voie sa-l tina.

Iar legat de durerea de cap ar fi bine sa-ti faci niste analize de sange, sa vezi situatia mineralelor in organism. Vorbesc foarte serios si te rog s-o iei in serios.
Fa-ti un control, ca e posibil cu asa diete stricte sa ai lipsa unele lucruri (fier, magneziu, calciu etc.) si astea produc dureri de cap.

La fel si lui Florin ii recomand sa verifice sangele si la ei si la copii.

Împărtășirea este validă în ziua respectivă până la primul păcat, când deja se cere a face spovada, dacă-i păcat de moarte; dacă-i păcat lesne iertător, se cere dezlegare înaintea următoarei împărtășiri. Până atunci împărtășirea se desfășoară regulat, sau cum permite preotul.

Să presupunem(ipotetic) că până la următoarea Liturghie nu am comis niciun păcat; deci nu mai merg la Liturghie? Dacă merg nu mai am nevoie să mă împărtășesc cu trupul și sângele Lui?
E important să știu de ce merg la Liturghie; că așa-i obiceiul turmei? Doamne ferește!

Tocmai împărtășirea demonstrează(precum rugăciunea inimii) că sunt primul dintre cei slabi, că am nevoie ca eu să fiu în El și El în mine, că mi-e necesară comuniunea cu El, că sunt preocupat de viața de veci pe care El mi-a adus-o la cunoscutință; exact acesta e sensul Liturghiei.
Prin împărtășirea de azi(să zicem) e important să știu că nu sunt egalul lui Hristos, ci, eventual, bucuros că sunt creștin și că-L urmez(azi).

Aici e loc si de nuante. Nu intra si nu ramane nici in ziua respectiva daca nu s-a facut corect curatenia. Mai exact, se poate intampla ca omul sa creada ca s-a impartasit si, de fapt, sa se fi ales doar cu ceea ce a vazut: painea si vinul, Harul retragandu-se. Deci nu-L putem insela pe Dumnezeu sa intre in pestera noastra puturoasa, daca n-am facut curat cu atentie , luand seama la pacatele cu fapta, cu vorba si cu gandul. In Canonul Sfintei Impartasanii se spune ca Sfanta Impartasanie fara vrednicie poate fi spre osanda.

Datoria noastra este de a-l primi cum se cuvine si de a avea grija sa-L pastram viu in sufletele noastre pe Hristos cat mai mult timp. Caci cu pacatele, Il putem rastigni si noi pe Iisus din inimile noastre.

Pe de-o parte, sunt folositoare informațiile astea nuanțate (chiar dacă mai puțin la topicul de față), însă, pe de alta, Dumnezeu intră în orice peșteră deoarece Harul Său nu Se retrage niciodată, la fel precum Iisus Hristos nu S-a retras de la răstignire și n-a cerut ajutor de la Tatăl(Mt26,53).

45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.(Mt5,45)

Osânda vine de la ”umbrela” pe care-o folosesc ca ploaia să nu mă ”ude”, dar și de la ”umbra” pe care o caut ca să mă feresc de soarele pe care El îl face să răsară peste toți.
Prin urmare, doar de mine depinde vrednicia împărtșirii mele pentru că El e garantat prezent in Cuminecătură.

Aceleași informații le-ar fi putut ”nuanța” și Iisus la cina cea de taină când a instituit Euharistia în fața celor 12 apostoli(Mc14,22-24) spunându-le: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu...”; de la El am învățat că ele(nuanțele) nu există și nu le-am numit ca să nu existe.

Atunci cum explici ceea ce i s-a intamplat lui Iuda? Ce fel de duh avea in el cand i-a dat sarutul tradarii?

Așa e, suprahidratarea e foarte periculoasă, dar nu se prea știe de ea din cauză că oamenii beau în general prea puține lichide. Sportivii de performanță au probleme din cauza excesului de lichide.

Ceea ce am de gînd să fac oricum. Singura mea grijă e vitamina B12, dar măsurarea ei ar trebui să fie o problemă a tuturor, chiar și a omnivorilor.

Și, ca să precizez strict pentru tine, nu sîntem pe crudități 100%. Mîncăm pîine și fierturi.

Nu uita că toți au tulit-o și s-au ascuns cînd Hristos a fost arestat. Chiar și Iacov, Petru și Ioan - singurii care au avut dovada că Îl au lîngă ei pe Dumnezeu întrupat, nu pe un simplu prooroc care a făcut multe și mari minuni. Iar Petru s-a mai și lepădat de trei ori, deși promisese ferm că-L va urma pînă la moarte. Toți au fost împărtășiți de Hristos cu puțin înainte.

Iuda putea să se căiască și Dumnezeu l-ar fi iertat. Dar a deznădăjduit și acum e la adînc...

Ca fost sportiv de perfomanță acum aflu pentru prima dată despre problemele pe care(fără să știu) le-aș fi avut din cauza excesului de lichide!!!!
Nu se știe despre suprahidratare nimic pentru că nu există; există doar desfrănarea(neînfrânare) de a bea.
Organismul uman se reglează singur și elimină surplusul de lichide prin transpirație și micțiune(urinare).

Apa adâncă e periculoasă; în fiecare zi se îneacă 2-3 oameni.

O condiție minimală pentru a nu avea probleme de rinichi este ca ei să aibă de filtrat cât mai multe lichide(bere, pepeni, apă...).

Am citit acum articole legat de excesul de lichide.
Intr-adevar scrie acolo ca se intalneste la maratonisti mai ales. Ei au tendinta sa bea prea mult.
Excseul de lichid in organism duce la dezechilibrarea balantei de saruri. Mai ales sodiul se pierde.
Sarea (care contine sodiu) trebuie consumata in anumite lichide. Lipsa ei este si ea nefasta organismului. Duce la crampe musculare si chiar la lesin.

Vara, deoarece transpiram si bem apa mai multa, trebuie avuta grija si de balanta de saruri in organism.
Iar rinichii in mod normal trebuie sa aibe de "lucrat" max. 2,5 litri de lichide (inclusiv din alimente, fructe si legume).

Raspunsul tau m-a determinat sa mai caut. Parerile sunt impartite si la case ma mari. Iata ce am gasit:

Iuda, iubitorul de arginti

,, Ce orbire! Unde l-a dus! Asa e iubirea de argint! Ii face pe oameni nebuni, prosti, obraznici, caini in loc de oameni; dar, mai bine spus, ii face mai rai decat cainii; din caini ii face demoni; Iuda s-a imprietenit cu diavolul, care-l pierdea, si a vandut pe Iisus, Care-i facea bine, ajungand el insusi diavol prin vointa. La astfel de oameni da nastere pofta nesatioasa de bani. Ii face nebuni, sariti din minti, ahtiati cu totul dupa castig; asa cum a ajuns si Iuda.

Dar cum se face ca Matei si ceilalti doi evanghelisti spun ca diavolul a intrat in el, cand a tocmit pretul vanzarii, iar Ioan spune: "Dupa paine, a intrat in el satana"? Dar si evanghelistul Ioan stie ca a intrat diavolul in Iuda mai inainte; ca spune mai sus: "Si facandu-se cina, cand diavolul pusese mai dinainte gand in inima lui Iuda, ca sa-L vanda pe El".
Dar daca stia, pentru ce a mai spus ca dupa paine a intrat in el satana? O spune pentru ca satana nu intra in om dintr-o data, ci face mai intai multe incercari, lucru pe care l-a facut si cu Iuda. La inceput l-a incercat si s-a apropiat de el cu binisorul; cand a vazut ca este gata sa-l primeasca, a intrat cu totul in el si a pus stapanire desavarsit pe el.

Dar se mai poate pune o intrebare:

- Pentru ce Domnul si ucenicii mancand Pastele, l-au mancat impotriva legii? Ca nu trebuia sa-l manance stand jos. Ce putem spune?

- La aceasta intrebare raspund ca au mancat Pastele stand in picioare, iar dupa ce au mancat Pastele in picioare, s-au asezat la masa, ca sa manance mai departe. Un alt evanghelist spune ca in seara aceea nu au mancat numai Pastele, ci a mai si spus: "Mult am dorit sa mananc Pastele acesta cu voi", adica in anul acesta.

- Ce a vrut sa spuna Domnul?

- Ca atunci avea sa se faca mantuirea lumii, ca aveau sa fie date Sfintele Taine, ca prin moartea Sa avea sa se puna capat tuturor pricinilor pline de tristete. Atat ii era la inima lui Hristos rastignirea!

Cu toate acestea nimic n-a muiat fiara cea neimblanzita, nici n-a induplecat-o, nici n-a rusinat-o. Domnul l-a vaitat, spunand: "Vai de omul acela!" L-a infricosat, spunand: "Bine era lui de nu se nastea!"; l-a rusinat spunand: "Acela este caruia Eu, intingandu-i painea, i-o voi da".
Dar nici unul din aceste cuvinte nu l-au oprit. Era stapanit de iubirea de argint ca si cum ar fi fost nebun sau, mai bine spus, bolnav de o boala si mai cumplita. Da, iubirea de argint este mai cumplita decat nebunia. Ar fi facut, oare, un nebun ce-a facut Iuda? Nu scotea din gura lui balele nebuniei, ci uciderea Stapanului; nu strangea mainile, ci le intindea spre vanzarea scumpului sange. De aceea si nebunia lui e si mai mare, ca, sanatos fiind, era nebun. N-a rostit cuvinte fara noima; dar ce cuvinte mai fara noima sunt acestea: "Ce vreti sa-mi dati si eu vi-L voi da voua?" Diavolul a grait prin gura lui Iuda. Dar n-a lovit Iuda pamantul cu picioarele zguduindu-l? Nu! Este cu mult mai bine ca un om sa zguduie pamantul asa, decat sa stea drept cum a stat Iuda. Dar nu s-a taiat cu pietre?

- Nu! Si era cu mult mai bine decat sa faca ce-a facut!

Vreti sa va aduc in fata pe indraciti si pe iubitorii de argint si sa-i comparam pe unii cu altii? Sa nu se simta nimeni jignit! Nu jignesc omul, ci biciuiesc patima. Indracitul sta fara haina pe el, se taie cu pietre, strabate in fuga mare cai neumblate si anevoioase si este alungat cu strasnicie de diavol. Nu ti se par, oare, acestea infricosatoare?Ce ai zice daca-ti voi arata ca iubitorii de argint fac lucruri mai groaznice decat acestea cu propriul lor suflet; si atat de groaznice, ca pot fi socotite jocuri de copii faptele indracitilor in comparatie cu faptele zgarcitilor. N-ati fugi, oare, de boala aceasta, de zgarcenie? Haide, dar, sa vedem daca zgarcitii sunt mai de suferit decat indracitii! Nicidecum, ci, dimpotriva, mai nesuferiti. Sunt mai nerusinati decat mii si mii de oameni ce-ar umbla in pielea goala. Ca e cu mult mai bine sa nu ai pe tine haine, decat sa te plimbi prin lume imbracat cu hainele si averile dobandite prin lacomie, ca aceia ce praznuiesc sarbatorile lui Dionisos. Dupa cum aceia isi pun masti si se imbraca cu haine de nebuni, tot asa si iubitorii de argint; si dupa cum nebunia ii face pe indraciti de se lasa in pielea goala, tot asa si lacomia ii imbraca cu averile altora pe cei cuprinsi de patima iubirii de argint; iar imbracamintea lor e mai de plans decat goliciunea celorlalti. Si in cele ce voi spune, aceasta o voi arata.

De care nebun spuneam ca e mai nebun intre nebuni? De cel care se taie numai pe el sau de cel care se taie si pe el, dar si pe toti pe care-i intilneste? Negresit ca de acesta din urma. Nebunii se despoaie numai pe ei insisi; lacomii, pe toti pe care-i intalnesc.

- Dar nebunii, mi s-ar putea spune, isi sfasie hainele. Fiecare om jefuit si nedreptatit de iubitorul de argint ar dori mai degraba sa-i sfasie haina decat sa-l despoaie de toata averea. Dar iubitorii de argint nu lovesc pe oameni in obraz. Dar tocmai asta fac lacomii. Iar daca nu o fac toti, apoi toti ii lovesc in stomac, lasandu-i flamanzi si saraci lipiti pamantului. Dar iubitorii de argint nu musca cu dintii.

Dare-ar Dumnezeu sa muste cu dintii, si nu cu sagetile lacomiei, care-s mai dureroase decat dintii. "Dintii lor, arme si sageti" spune Scriptura. Te intreb: Cine sufera mai mult? Cel care a fost muscat o data si s-a vindecat indata sau cel mancat necontenit de dintii saraciei? Saracia fara de voie e mai cumplita decat cuptorul si fiara salbatica.

- Dar iubitorul de argint nu colinda prin pustietati ca indracitii.

Dare-ar Dumnezeu sa colinde prin pustietati, si nu prin mijlocul oraselor, ca s-ar bucura de tihna toti locuitorii oraselor. Dar asa sunt mai de nesuferit decat indracitii, pentru ca fac in orase ce fac aceia in pustietati: prefac in pustie orasele. Si dupa cum in pustie nu-i nimeni care sa-i impiedice pe indraciti, tot asa si in orase nu-i nimeni care sa-i opreasca pe iubitorii de argint, care jefuiesc averile tuturora.''

Sfantul Ioan Gura de Aur


Sursa:



http://www.crestinortodox.ro/paste/s...ti-118351.html

Trebuie bauta si apa ,are si ea rolul ei.

Daca simti ca poti fi ca ei ,cred ca ai putea sa te impartasesti zilnic
Deocamdata e si asta o forma de rastignire ,sa rezisti ispitelor de zi cu zi.
Cate femei mai mult dezbracate ai vazut in ultima zi pe strada?

Sfanta Impartasanie nu e ceva obisnuit si tu ii osandesti pe preoti
Preotii trebuie sa il ajute pe crestin sa lase pacatul ,sa ii arate unde greseste .
Si Hristos spune sa avem haina de nunta si tu spui altceva.
La tine sf.Impartasanie pare un leac miraculos care il transforma pe cel care s-a impartasit.
Il transforma daca s-a pregatit pentru acest eveniment.
Ai vazut ca inainte de operatie se cer anumite proceduri ,lipsa de mancare ,de lichide ,se dau niste medicamente ,etc.

Eu nu inteleg de ce sustii cu atata tenacitate aceste idei.
De vreme ce ti-ai exprimat parerea si nu toata lumea a fost de acord ar trebui sa te retragi.
Daca asculta de duhovnic credinciosul nu are de ce sa fie afurisit.
Pe aici sunt duhovnici foarte buni de care ascultam iar ei la randul lor fac ascultare de episcopul locului.
Daca episcopii nu au luat pozitie si ii lasa in preotie de ce vii tu cu astfel de idei ?

Antonia,

Iuda a comis păcate mari, dar nici un păcat nu depășește nemărginita dragoste și milă a Lui Dumnezeu. Chiar și Iuda ar fi fost primit dacă s-ar fi căit. Zice Ioan Hrisostom că Iuda nu ar fi fost iertat dacă ar fi cerut asta?

Anita,

Apostolii au făcut lucruri unice, ridicîndu-se la niveluri mult peste posibilitățile noastre de înălțare. Nu ne comparăm noi cu trăirea lor.

Dacă ne străduim, rezistăm. Uneori se întîmplă și accidente, greșeli și păcate nepremeditate. Dar ne ridicăm mereu imediat, cerem iertare, nu așteptăm următoarea Spovedanie sau Împărtășanie pentru a cere iertare.

Dacă femeile se expun în public, tu nu comiți automat păcat văzîndu-le. Dacă îți întorci privirea, dacă te lupți cu ispita gîndului, dacă faci tot posibilul să și uiți imaginea dinainte poți ieși biruitor într-o luptă fulger de cîteva secunde. Se poate, cu ajutor de Sus.

Sfîntul Vasile cel Mare a zic că viața toată trebuie să fie o continuă pregătire pentru primirea Împărtășaniei. Iar Sfîntul Nicolae Cabasila (sau Ioan Damaschin, dar parcă totuși Cabasila) a spus că acesta este exact Împărăția Cerurilor: Comuniunea sau Împărtășirea cu Hristos. Deci fără pauze, fără perioade de relaxare, ci tot timpul atenție, paza minții, rugăciune cît de multă, fapte din dragoste șamd.

Eu nu am osîndit preoții, ci i-am lăsat Judecata Lui Hristos. Citește din nou ce am scris mai sus.

Haina de nuntă se cere, da, dar arată-mi un singur om care ajunge fără de păcat la Împărtășire. Nu este nici unul singur. Toți comitem păcate, dar creștinii ortodocși serioși nu cad în păcate de moarte ca să fie opriți de preot de la Împărtășirea sistematică. Și nu uita că Însuși Sîngele Lui Hristos are proprietatea de a ne curăți de păcate. Deci: haina de nuntă trebuie să fie suficient de curată ca să fim primiți la petrecerea cu Hristos, însă niciodată nu va fi perfect imaculată din cauză că slabi sîntem, nevrednici și păcătoși.

Nu înțelegi fiindcă așa am fost cu toții spălați pe creier toată viața: Împărtășirea e suficientă de 4 ori pe an, trebuie obligatoriu Spovedanie înainte, trebuie obligatoriu post de nu știm exact cîte zile înainte, post ce presupune o grămadă de condiții pe care preoții de mir în general nu le respectă.

Anita, nu eu am scris canoanele apostolice, ci Apostolii. E ni le-au lăsat împreună cu cărțile Noului Tesmatent ca fundament al Sfintei Tradiții creștine care începea să se formeze pe atunci. Dacă ele au fost ignorate nu rezultă că și-au pierdut valabilitatea. Și dacă tu abia acum ai dat de ele, ar fi bine să le printezi și să mergi la duhovnic cu prima ocazie ca să ți le explice.

Vorba unui preot călugăr, a primi harul preoției nu presupune automat o cantitate de știință care se toarnă în cap celui hirotonit. Preoții trebuie să citească, să aibă cunoștințe solide pentru a răspune oricăror provocări sau nedumeriri ce vin din partea enoriașilor. Nu de puține ori am fost dezamăgit de slaba pregătire a preoților pe care i-am deranjat cu întrebări. Știi vorba aia, că orb pe orb va învăța și...

Cît despre episcopi, avem exemple chiar din vremurile de demult de ierarhi care nu ar fi trebuit să fie așezați acolo. Am două exemple. Ce să mai vorbim de anul 2013?!

În concluzie, de ce să mă retrag? Greșesc undeva? Arată-mi te rog unde.