![]() |
Citat:
Prin anumite antinomii ortodoxia incearca sa "ajute" neputinta limbajului de a exprima ceea ce e mai presus de fire. In ceea ce priveste "doublethinking" este, pe scurt, o forma de ipocrizie, o tentativa de a legitima la nivelul manipularii verbale ascultarea neconditionata fata de sistem. Singura idee care se vrea inteleasa altfel este urmatoarea: ce spune Partidul este bine, moral, corect. |
Citat:
Imi place omul din fata mea. Il menajez. N-am sa-i spun ce cred despre credinta lui, pentru ca stiu ca nu-l pot convinge, nu-l pot face sa inteleaga. Desigur, cel mai bine sa nu te duci acolo, dar daca il intalnesti in viata de zi cu zi, procedezi ca mai sus. Citat:
Se stie foarte bine cum o vad. Sigur, exista mai multe variante. De ex. sunt ortodocsi carora nu le pasa de adevarul de credinta. Sunt cu ochii bulbucati la potirul si biscuitul lor, si o data ce au gustat de acolo gata, uite unirea, vedeti ca se poate? Ce a fost asa greu? Pe de alta parte romano-catolicii ar putea tolera de ex. pe unii fara prea mare consideratie fata de Papa si doctrina catolica oficiala. Au de ai lor suficienti din astia (sedevecantisti si altii), "inovatori" care au ajuns sa faca din Liturghie un fel de circ, dansatori mistici, curente feministe, nu mai zic de tot felul miscari "harismatice" care ii smintesc pana si pe ai lor. Dar tolereaza, ca na, unitate, alea alea. Pe langa circul de mai sus, ortodocsii chiar si cu punctele lor anti-catolice cu tot, ar putea fi chiar un ideal. |
Citat:
Ba da, POATE se mantuiesc, la fel cum si dintre pagani POATE se mantuiesc (doar Dumnezeu stie), dar asta nu legitimeaza paganismul in raport cu crestinismul. Ramane la fel de condamnabil. |
Citat:
Te rog, totusi, masoara-ti cuvintele. Sau dovedeste-le, nu zicand ca daca nu inteleg ce zici, este deja o dovada ca nu sunt ortodoxa (poate spune Laura ce fel de pseudoargument este asta, ca vad ca le are mai proaspete in minte ;-)). Ca nu am, probabil, un foarte inalt nivel duhovnicesc si poate de asta nu inteleg ce te-a deranjat pe tine in formularile mele, nu vreau sa neg. Dar atunci vrei sa spui ca este ortodox doar cine a ajuns pe culmile sfinteniei? Sunt ortodoxa si nu doresc sa fiu altceva. Sau, ca sa spun cum i-a sfatuit parintele Sofronie pe tinerii care veneau la cateheza sa raspunda daca cineva ii intreaba daca sunt ortodocsi, 'Nu spuneti 'sunt ortodox', spuneti 'incerc'. Ceea ce am spus despre Inviere a fost in sensul 'ne-normalitatii' mortii si 'normalitatii' vietii din punctul de vedere al lui Dumnezeu, si in sensul ca pe Dumnezeu nu il poate atinge moartea, El fiind vesnic si atotputernic. Provine din cea mai patristica teologie ortodoxa aceasta idee. Ca putem numi invierea minune, intr-un alt sens, nu neg. Poate ar fi trebuit sa spun ca ce este surprinzator si depaseste intelegerea umana este cum Dumnezeu a putut sa asume natura umana cazuta pana la moarte. Iar invierea (deci faptul ca a invins moartea) nu este surprinzator, El fiind Dumnezeu. Daca studiezi de exemplu textele liturgice ale sarbatorilor, vezi ca cele mai multe figuri antinomice (deci, care arata cum este depasita mintea si limba omeneasca cand incearca sa exprime aceasta taina) sunt folosite in legatura cu intruparea si consecintele ei in lumea inclusiv cazuta, nu cu invierea lui Hristos. (am scris candva o lucrare despre asta si de asta ma gandesc acum la textele liturgice ca exemplu) |
Citat:
|
Citat:
Dar cum considerați că este Ortodoxia noastră, în raport cu celelalte confesiuni? Superioară? În acest caz, deja introducem un termen de comparație. Ideea de "unicitate" îmi pare că exprimă mult mai mult decât aceea de superioritate. Ortodoxia nu este doar superioară între confesiunile creștinismului, ci este mai mult decât atât: unică. Aceasta a fost ideea pe care am încercat s-o exprim, dar dacă dvs propuneți o formulare mai potrivită, sunt deschisă la dialog. Nu cred că are sens să polemizăm pentru o diferență de formulare de vreme ce, așa cum spunea Sf. Grigorie de Nyssa, nu în cuvinte stă adevărul, ci în idei. De aceea, aștept cu bucurie să aflu și modul în care înțelegeți dvs să exprimați raportul dintre Ortodoxie și celelalte confesiuni creștine. "E greu sa explici unui ecumenist ce inseamna relativizare" Personal înțeleg relativismul religios, foarte succint spus, drept concepția potrivit căreia toate credințele religioase au aceeași valoare de adevăr, inclusiv în privința ideilor contradictorii dintre ele. În mesajele mele, nu am susținut această ideologie. N-am spus că Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl și, în același timp, purcede și de la Fiul. Nu am spus că Maica Domnului este și nu este pururea Fecioară. N-am afirmat faptul că purgatoriul există și nu există în același timp. În acest caz, se poate argumenta ideea că aș adera la relativism, sau că aș promova această ideologie? Și fiindcă, într-un alt mesaj, făceați referire la "dubla gândire" din romanul "1984": această atitudine (dubla gândire), într-adevăr, ar ține de relativism. În dialogul cu creștinii de alte confesiuni am exact aceleași convingeri ortodoxe și le împărtășesc și lor ceea ce cred. Iar creștinii eterodocși ecumenici pe care-i cunosc sunt deosebit de toleranți. De exemplu, îmi amintesc cu bucurie cum odată, discutând cu o măicuță catolică despre textul Crezului în versiunile greacă și latină, am spus, din politețe, "Una, Sfântă, Catholică și Apostolică Biserică", iar dumneaei m-a lăsat să-mi termin ideea și apoi mi-a spus pe un ton mirat: dar poți să spui "sobornicească". I-am explicat că mă refer la sensul originar al termenului "catholic" (diferit de cel confesional de după Schismă"), iar ea a repetat că să nu spun "catolică", ci "sobornicească". Revin curând, pentru a răspunde și la celelalte idei din mesajele dvs. Doamne ajută! |
Citat:
Dar uite ca nu se mai poate. Ne-a amestecat prea mult istoria. Trebuie sa ne vedem unii pe altii. Nu stiu daca ai citit enciclicile patriarhale de Constantinopol de la nceputul sec. 20 care au lansat participarea ortodoxa la miscarea ecumenica. Unul din argumentele necesitatii ei era faptul ca acum multi ortodocsi traiesc printre neortodocsi. Si ce facem, lasam omului de rand toata responsabilitatea? Nu este bine sa fie si un dialog organizat? |
Citat:
De ce nu intelegm noi relativizarea? Sigur ca o intelegem, si nu aderam la ea. |
Inchei seara cu un raspuns la intrebarea stirenei de mai sus cum anume ne rugam noi impreuna cu ceilalti crestini.
Spuneam deja ca se pot folosi rugaciuni biblice, care sunt comune tuturor. Si se folosesc. Sau, daca sunt invitata la masa de catolici si ei spun o rugaciune inainte de masa, ar trebui sa tac ostentativ sau sa imi tin degetele incrucisate, ca nu se pune? Ca doar nu vorbesc de papa si de filioque la binecuvantarea mancarii. Sau, daca merg la o nunta sau la inmormantare a unor prieteni sau rude de alta confesiune, ar trebui sa stau deoparte si sa particip fara sa ma rog - sau e ai bine sa ma rog in masura posibilului - desi recunosc, anumite parti ma impiedica sa ma rog, deoarece contrazic conceptia ortodoxa? Personal mi se pare totusi mai bine sa nu se inventeze slujbe pentru rugaciunile comune, ci sa participe fiecare la slujbele celuilalt, atat cat poate. Din punctul asta de vedere, protestantii fac cel mai mare efort participand la slujbele ortodoxe, ca trebuie sa suporte multe chestii care ii deranjeaza. Ei o fac, dar noi nu putem sa suportam superficialitatea unor slujbe de-ale lor? Ca doar nu apar in rugaciuni invective la Maica Domnului. |
Citat:
Dumnezeu cu dvs, Fani! |
Citat:
Unde nu-i înțelepciune, măcar cumpătare de-ar fi. Dacă în general îmi place să întorc cuvintele și să mă joc îndeajuns cu ele, când vine vorba de lucruri atât de CLARE - pt mine - nu stau să îndesesc dialogul de dragul vorbei și atât. Multa vorbă inutilă, cu sens denaturat, se apropie foarte tare de modul de-a dialoga al protestantului. Că ești ortodoxă, garant ți-o fi cristelnița. Eu ți-am spus că MIE nu îmi pari a fi, oricât te-ai declara că ești. Pentru mine, spun a X-a oară, nu ești. |
Citat:
Adică absența Maicii Domnului din rugăciunea lor nu-i suficient de "invectivă" pentru dumneata. Mno, salut! |
Citat:
Citat:
Desigur, pot fi si exceptii, depinde de caracterul fiecaruia, si mai ales gradul personal de implicare vizavi de propria credinta, in general cu cat e mai profund cu atat astfel de confruntari sunt mai riscante. Sigur, daca celelalt doreste sincer sa cunoasca ortodoxia, ai chiar obligatia sa-l ajuti, dar altfel nu vad care e rostul. Sigur, si dorinta celuilalat de a o critica poate fi valorificata pozitiv, dar cum spuneam, rezultatul final s-ar putea sa nu prea favorizeze relatia sub latura ei umana. |
Citat:
|
Citat:
Poate asta ai vrut sa spui cu "unica" ca altfel, "unic" este si lutheranismul, "unic" este si romano-catolicismul, etc. Fiecare confesiune care a ales sa se distanteze intr-un fel sau altul de celelalte, e unica in felul ei. Citat:
Ignorarea lor? Chiar si cand e vorba de contradictii flagrante? Aruncarea lor la costul de gunoi al lucrurilor neimportante, mutand greutatea atentiei pe relative asemanari cum ar fi ca folosim (aproximativ) aceeasi Biblie si ca Dumnezeul fiecaruia este definit prin anumit termeni comuni? Din ce ai spus pana acum, am inteles ca unitatea e o problema "psihologica". Nimic despre problema diferentelor chiar majore vizavi de adevarul de credinta si nu neaparat ala "ultim si esential" vazut reductionist prin ignorarea detaliilor care in cazul asta sunt foarte importante. Citat:
Ati cazut de acord in privinta unor sinonime si la asta se reduc toate diferentele catolici-ortodocsi? As fi fost curios unde ar fi ajuns aceasta buna intelegere daca ati fi discutat de exemplu de cinstirea cuvenita Papei. Sau rostul postului si de ce oficial a fost practic desfiintat din romano-catolicism. Sau contraceptia cu binecuvantare sub pretextul a fi "naturala". Si altele. |
Citat:
Citat:
Daca eu nu reusec sa particip la toate slujbele mele, ce mi-ar folosi sa ma duc sa vad un circ penticostal cu vorbirea in limbi si rugaciunea la comun cu voce tare, de exemplu? Sau sa-mi spuna un adventist despre "spiritul profetic" care practic le-a conturat credinta si care e de fapt un profet mincinos? Citat:
Citat:
Citat:
Cel mai "meserias" si care ducea cele mai multe suflete, nu era ala care ii indemna pe oameni sa faca pacate, sa nu creada in Dumnezeu, ba dimpotriva, chiar le spunea sa mearga la biserica, sa se pocaiasca. Dar nu chiar atunci, mai tarziu. Daca iti iei credinta in serios, ai sa-ti dai seama ca ajutorul Sfintilor nu este ceva optional iar cei care nu apeleaza la el, nu sunt pur si simplu mai tari duhovnicesti si nu au nevoie de el, ci nici macar n-au ajuns la o provocare duhovniceasca serioasa, in ciuda "experinetelor cu Dumnezeu" de care tot vorbesc si care e drept, sunt "catchy", aduce a duhovnicie pentru sufletele necoapte care le asculta, dar orizontul spiritual, ala adevarat, e mult deasupra lor. |
Citat:
Ecumenismul? Erezia tuturor ereziilor! Caderea Bisericii prin slujitorii ei. Cozile de topor ale apuslui. Numai putregaiul cade din Biserica Ortodoxa, fie ei: arhierei, preoti de mir, calugari sau mireni, inapoi la Sfanta Traditie, la Dogmele si Canoanele Sfintilor Parinti ale celor sapte Soboare Ecumenice, altfel la iad cu arhierei cu tot. Fereasca Dumnezeu! Sfinții Părinții nu purtau de loc convorbiri (tratative) cu ereticii, nu se uitau la amabilități și politețuri; ei doar mărturiseau adevărul. Biserica Ortodoxă a Sinoadelor Ecumenice nu a deschis un dialog cu „Bisericile ereticilor. Nu s-a declarat pe sine membru organic al unei societăți care urmărea s-o unească cu eunomienii, anomeii, arienii, apolinarienii sau cu sabelienii . Dimpotrivă, primul canon al celui de-al doilea Sinod ecumenic nu cheamă la o unire, în cadrul vreunei organizații, cu ereticii, ci îi anatemizează. Nu există, așadar, dialog cu ereticii care continuă să rămână în înșelare. Sfinții Părinții nu au vorbit cu ereticii de la egal la egal. Nu au întreținut dialoguri,în termeni de egalitate, după cum vor astăzi unioniștii. Respingeau afirmațiilor lor, iar atunci când aceia rămâneau neclintiți în înșelarea lor, Părinții purtători de Dumnezeu întrerupeau comuniunea cu ei, îi cateriseau și îi anatemizau. Îi îndepărtau de la Trupul Sfânt al Bisericii ca pe unii ce aparțineau „sinagogii satanei”. Arhim. Haralambie Vasilopoulos |
Citat:
Oare ei sunt modelul si ei sunt cei la care ne gandim cand spunem gaism lucruri in comun, avem de invatat si de la ei, si cand vorbim de rugaciuni comune (la unele ocazii)? Eu in orice caz nu. Cei de care vorbesti nici nu participa in general la intalnirile ecumenice si oricum, forme din astea extreme de rugaciune nu ar fi acceptate de restul crestinilor. Si nici nu ar invita alti crestini in 'saptamana rugaciunii pt unitate' ca sa se roage cu ei in alt scop decat prozelitic. Ce rau face daca odata la cateva luni (pentru cei care au timp - eu cu copii nu mai am) eventual participi la o rugaciune in care nu e pomenita Maica Domnului sau sfintii? Cu ce afecteaza credinta ortodoxa asta? Ba dimpotriva, prin contrast o afecteaza pozitiv, ca dupa saracia de acolo te bucuri mai tare de tezaurul de rugaciune ortodox. Eu cand ma gandesc la protestantii (si mai ales catolicii, ce e drept) care merg cu placere la slujbele ortodoxe din cand in cand, nu ma gandeam la neoprotestanti, ci la unii protestanti sau catolici care apreciaza bogatia duhovniceasca din ortodoxie. Chiar daca anumite reticente, sau alte motve dogmatice sau culturale sau omenesti ii opresc de a trece la ortodoxie. Aici, de multe ori, catolicii si protestantii au pus la dispozita ortodocsilor o biserica de-a lor si nu incearca nicidecum sa se bage in treburile noastre. Ce spuneti de asta, voi cei care sunteti atat de convinsi ca ei vor sa ne faca sa trecem la ei prin miscarea ecumenica? |
Citat:
|
Citat:
Daca ei nu inteleg de ce este importanta mijlocirea Maicii Domnului, ei pierd ceva, eu nu, daca ma rog cu un protestant. De fapt, protestantii clacsici (nu neoprotestantii cu care aveti voi de -a face in Romania) recunosc sinodul din Efes, deci nu sunt impotriva titlului 'Maica Domnului'. Nu o insulta nicidecum, este cea care l-a nascut pe Hristos. Doar ca nu o cinstesc in mod special. Problema lor! |
Sa stiti ca voi, atat de porniti impotriva neoprotestantilor care 'va fura' credinciosii, ar trebui mai degraba sa va intrebati de ce pleaca cu ghiotura de la ortodoxie. Oare nu este si vina lipsei de cateheza adevarata, coruptiei preotilor, a unei rupturi de limbaj intre Biserica si lume? Ar trebui in loc sa ne lansam in invective impotriva lor, sa ne curatam ograda noastra mai intai.
|
Citat:
Soro, tu nici măcar nu realizezi enormitatea. Un ortodox și-ar da măcar seama că a luat-o razna pe câmpii. Citat:
Numai gogomănii spui, una și una. N-am văzut la tine-n mesaje niciodată un cuvânt bun despre ortodoxie. Fiică de te-ai afla, iar mamă ți-ar fi Ortodoxia, ai vorbi cu drag de ea, cu dor, cu blândețe, pe când tu o porcăiești în toate felurile. Repet, nu știu cum ai trecut drept ortodoxă, nici un cuvânt de-al tău nu e în duh dreptmăritor, totu-i brambura, nimic nu spui corect, amețești toate, vorbești lung și greșit, unde-s dragostea și cunoașterea ortodoxiei? |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Te rog, ramai la concret, fara argumente ad personam si te rog, inceteaza sa spui doar 'nu esti ortodoxa'. Stii despre ce vorbesc eu aici? Daca ai ceva de spus sau daca ti se pare important, pronunta-te. Sunt mai multi episcopi in acelasi loc in Europa occidentala si USA (cred ca si in Australia, Noua Zeelanda - peste tot unde s-a emigrat)? Da (poti verifica oriunde). De ce? este asta orrtdox? Ce s-ar putea face ca sa ne traim ortodoxia in mod traditional, nu cum ne-am apucat, din motive istorice? (cacicauze exista, desigur)? Tocmai pentru ca iubesc ortodoxia ma doare acest lucru si as vrea sa se repare. |
Citat:
Te rog discuta la obiect. Ii pare rau daca probabil deschid rani, daca poate tu ai trait alceva. Am exprimat o parere, atat, si nu am zis ca neoprotestantii ar fi niste mielusei. Dar nu avem noi ortodocsii a ne cauta si barna din ochii nostri? Nu este oare crestineste sa incerci sa fii smerit? Crezi ca eu, daca un elev de-al meu zice ca nu il mai intereseaza ortodoxia si ca il plictiseste cursul meu, nu ma intreb daca n-o fi si vina mea? Nu ar trebui sa ma rog la Dumnezeu sa ma inspire? Suntem noi niste biete victime nevinovate? Sau nu ne ingrijim cum trebuie de ortodoxie, de ne-o poate 'fura' oricine? |
Citat:
Poti sa spui, daca vrei, orice, desigur; se poate dovedi doar ce se intampla in plan fizic, nu cine produce acel fenomen. Dar este un argument farte prost, ca argument, sa spui ca o minune petrecuta la ortodocsi este o dovada pentru adevarul ortodoxiei, pentru ca se petrece la ortodocsi, iar o minune (numita de ei, da, minune) petrecuta la celalti este din start fenomen dracesc sau iuzie, pentru ca pare sa confirme dogmele lor sau sa ii intareasca pe oameni in acea confesiune. Intelegi, inseamna ca intorci un argument pe dos. Minune --rezulta ca ortodoxia este adevarata Catolicismul nu e adevarat -- rezulta ca ceea ce s-a intaplat in cutare caz numit de ei minune este de la diavol Foarte mare sofism. Nu convinge nici pe (toti) cei convinsi dinainte de adevarul ortodoxiei. Acestea fiind zise, nimeni nu te obliga sa crezi si poti spune ce vrei despre minunile celorlalti, dar fara dovezi. Si nu le poti folosi ca argumente. Personal, nici eu nu cred ca toate minunile de la ei sunt adevarate (adica venite de la Dumnezeu). Dar n-as folosi asta ca argument. Cred, personal, ca unele sunt minuni adevarate, si asta pentru mine este un indiciu (nu o dovada) ca harul este prezent si la ei. Sa stiti ca si catolicii (cel putin) au criterii foarte stricte pana la a accepta ca ceva a fost o minune. Si criteriile nu sunt numai obiective, ci seamana cu cele de la noi: roadele duhului: incepe persoana sa se mandreasca? Cum se prezinta ea, in general? Ce roade da minunea la altii? De exemplu fetita de la Lourdes, Bernadette, a fost mai intai persecutata de preoti si episcopi, si a durat mult pana sa fie recunoscuta aparitia ca adevarata. Si de altfel nu stiu daca stiti, dar ei au preferat sa creada ca fraza auzita de ea 'Sunt imaculata conceptie' insemna ca Maica Domnului a fost zamislita fara pacatul originar. Insa 'Doamna' (asa o numea fata) nu a zis in acea aparitie 'am fost zamislita fara' ci 'sunt' imaculata conceptie. Foarte interesant, de fapt. |
Citat:
|
Citat:
De ce? Asta e mai greu de spus.. Poate din cauza ca inainte erau prea coercivi, totul era o obligatie in credinta, acum au trecut in extrema cealalta, lasa totul la alegere. |
Citat:
|
Citat:
Intreaba-te mai bine daca fata de niveul elevilor mei, saracii, eu nu le par mai degraba habotnica. Ca majoritatea abia daca cunosc Evanghelia. |
Hi, hi.
De infinit de ori mai bine habotnic decât eretic.:17: |
Citat:
Citat:
Teologia voastră lasă de dorit (tu și prietena ta), să-mi fie cu iertare, am mai spus-o și pe topicul ”ascultarea necondiționată”. Citat:
|
Citat:
Mai traditional...sau nu. Poti sa ai o amanta, dar sa te uiti mai putin la televizor si sa maninci mai putina ciocolata. |
Citat:
|
Citat:
Intreaba-i de ce (neoprotestanti in special) si o sa-ti vina sa o iei la fuga daca intr-adevar ai evlavie la Maica Domnului... Ba nu, tie o sa-ti vina sa te gandesti la comuniune euharistica cu ei.. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Nu am zis nicaieri ca ar fi bine sa nu o cinstesti in mod special pe Maica Domnului, asa cum nu o cinstesc protestantii. Faceam doar observatia ca a nu o cinsti, a nu-i adresa rugaciuni (in slujbe) nu este egal cu a profetra invective ala adresa ei. Nu am zis nici ca se intrevede comuniunea euharistica cu ei. Am spus chiar ca pare farte departe (mai ales cu protestantii, dar si cu catolicii). Cand am vorbit despre asta, ma refeream la intrebarea cuiva despre rugaciunea comuna intre crestini (la slujbele 'ecumenice' sau daca ar participa un ortodox la o slujba protestanta). Si ziceam ca poti sa participi in masura in care nu este ceva care contrazice direct invatatura ortodoxa. Dar sigur, chiar modul de a sluji o contrazice, in mare masura. Asta este o problema, dar dupa parerea mea, poti participa din cand in cand, si te ruga in masura in care poti. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 01:44:29. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.