Daniel, pe tine nu te doare capul cateodata si nu stii de ce? Cum poti sa spui asemenea tampenii, ca si cum nu ai avea nicio logica? Nu ti-am scris ca am citit pe net dosarul, ti-am dat si link-ul? E asa greu de inteles? Tu ai citit cartile Fericitului Augustin in manuscris?
Data trecuta cand ai fost pe forum am vorbit frumos cu tine, desi spuneai o gramada de aberatii. Ba chiar m-am revoltat ca ai fost banat. Dar vad ca tu te intorci mai rau in loc sa te indrepti spre mai bine. Ca un ratacit defaimezi sfintii dupa conceptiile tale. Ti-am spus si data trecuta ca ai deviat spre dreapta, spre stilism si zelotism, vad ca nu vrei sa-ti revii. Pentru ca, asa cum ti-am mai spus, in spatele falsei smerenii este intotdeauna o mare mandrie. Incepe prin a nu mai defaima sfintii.

Ma nene Igor, ti s-a dat un pdf online, cat de analfabet poti fi sa nu fii in stare sa citesti?

Tu ii tot dai cu halatul, dar ce culoare avea halatul?

Esti jalnic mai nene.

abaaaabbbb63, dovezile biblice, dogmatice şi patristice, pentru un creştin, sunt empirice.

Cătălin2, prefer Igor, decât Daniel, mulţumesc pentru înţelegere.
Sunt mai greu de cap, te rog mai pune odată linkul şi formatul .pdf, sau orice format vrei, din care să reiese că tu ai citit, precum spui, Dosarul de la securitate al Înaltului Nicolae, ca să fiu dovedit eu drept mincinos, şi tu să fi dovedit drept.
Dar fi atent, dosarul întreg, nu fragmente de dosar, care manipulează. Dosarul întreg, precum tu ai spus, că ai citit dosarul. Îţi mai dau citatul tău odată?
Hai să fim cinstiţi şi oneşti până la capăt dacă tot ne luăm la tăvăleală.
Nu îţi permit să terfeleşti în picioare munca şi dăruirea ierarhului meu, timp de 52 de ani de păstorire. Aşa cum a putut el mai bine, îl judecă Hristos. Sfântul Sinod la iertat. Şi pentru asta, ei uite că nu îţi permit ! Iartă-mă, dar ţie, un... forumist, nu ai de exprimat decât părerea ta personală, eventual susţinută de dovezi de nezdruncinat şi argumentat teminic, ca părerea ta, dovedită astfel bună, luminoasă şi mântuitoare, să devină, pe bună dreptate şi părerea celorlalţi. Până atunci, nu îţi permit.
Aştept dovada că eu sunt mincinos şi nicidecum nu eşti tu acel mincinos.

Alin B., lasă, frăţior iubit să fiu eu jalnic şi analfabet, nu-i nicio problemă, dar să se dovedească că eu sunt mincinos şi alţii sunt drepţi şi luminoşi.
Uite, ţie îţi dau voie, să mă denigrezi pe mai departe şi să mă numeşti peste tot, pe mai departe în acest topic, analfabet jalnic, cu rugămintea să nu mai repeţi "halatul, cât e halatul?" Ştii de ce? Psihologia spune că, în subconştient, dacă un om repetă de multe ori, aceaşi sintagmă, aceleaşi idei, gravitează în jurul aceloraşi exprimări şi dorinţe, fie ele rele sau bune, dorite pentru altcineva sau pentru el, are şanse foarte mari, mai devreme sau mai târziu, să ajungă să le împlinească.
Deci nu pentru mine, ci pentru tine, mă îngrijorez. Că dacă ajung eu să înnebunesc, nu mă supăr, voia Domnului, dar eu pentru tine, aş suferi. Un om realizat, capabil, cu carieră, demn, integru, lucid în gândire, nicidecum nu vreau să ajungi la... "halat".

Vă îmbrăţişez în Domnul pe toţi.

Ai postat
Si mi-ai adus aminte
De un sfant torturat
In inchisori...


"De sus, privind mocirla prin care ai trecut
Ca de un vis de groaza, te-o trece un fior,
Îti vei desprinde ochii si gândul de pe lut,
De tot ce-a fost acolo, simtindu-te usor.
Tu tot mai sus urca-vei, de geniul tau purtat,
Lasând în urma astrii, cenuse tot mai fina,
Fosnirea lor s-o stinge în sufletu-mpacat,
Si vei intra, scânteie, în marea de lumina."

Întoarcere
Constantin Oprisan

O lacrima prin liniste
Si susur de izvor.



http://www.picgifs.com/graphics/a/3d...eys-323969.gif 26 iulie 1958

Eu iti spun cum singur ti-ai spus data trecuta, presupun ca Daniel e numele tau. Doar n-o sa-ti spun de fiecare data altfel, daca tu isi schimbi nick-ul. Presupun ca nu ai mai multe personalitati.
De ce sa pun iar link-ul cand e in celalat mesaj? Tu esti chiar asa lenes si nu poti sa dai pagina sa te uiti? Pe langa faptul ca il puteai gasi chiar tu, e primul la cautare pe google. Dar ce ai facut tu? Ai sarit repede la acuzatii nefondate. Nu vreau sa demonstrez ca esti mincinos, de altfel cred ca tu nici nu cunosti sensul termenilor. Doar ca inima ta te indeamna sa ii judeci si acuzi pe ceilalti degraba, aratand ca "dragostea" pe care o scrii e doar o vorba. Se pare ca ai invatat de la ierarh falsitatea. Incerci prin cuvinte sa-ti creezi o imagine diferita decat ceea ce esti. De obicei cel ce spun tot timpul ca e pacatos are de fapt o falsa smerenie, fiind chinuit de o mare mandrie. Este un fel de reclama, sa vada toti cat de smerit e cel care spune tot timpul ca e pacatos, ca sa-si atraga stima. Asta spun de obicei sfintii sau cei imbunatatiti, in cazul nostru e evident ca suntem pacatosi, nu e nevoie sa strigam in gura mare. La fel cu "dragostea", una spui si alta faci.
In cazul de fata tu de fapt nu ai citit ceea ce era esential in dosar, doar l-ai rasfoit, cum spui. De aceea ma acuzi pe mine, pentru ca tu nu stiai acele pasaje. Adica tu vii sa denigrezi un sfant al Bisericii si tot tu esti revoltat si nu permiti, pentru ceva adevarat. De ce ai reintrat pe forum, ca sa faci scandal si sa smintesti?
Mai era cineva cazut in zelotism pe forum, Decebal. Am combatut impreuna Filioque si dupa cateva luni a inceput sa spuna ca Filioque ar fi adevarat, ca pruncii nu ar trebui botezati, etc. Si in fiecare luna mai spunea ceva gresit, a inceput sa ma atace si pe mine pentru ca il contraziceam. Cam la asta duce zelotismul.

Sunt Igor, nu Daniel, mulţumesc de înţelegere.
Sfântul Apostol Petru era zelot. Dar Decebal, nu era zelot, doar că nu iubea. Atât.
Un zelot care iubeşte, devine sfânt. Iar eu nu sunt zelot, sunt om "cu o falsă dragoste, sunt fals, am altă imagine diferită faţă de ceea ce fac, falsă smerenie", şi Doamne ai milă de mine, chiar că "sunt foarte mândru, da, sunt un fel de reclamă, îmi atrag stima", şi alte soiuri de etichete ce mă etichetezi, toate sunt adevărate. M-aş bucura să-mi spui că mă vei pomeni în rugăciuni.

Te-am rugat să pui tu linkul. Nu mă trimite pe mine să caut, nu că mi-e greu, dar te rog, să-ţi susţii afirmaţiile, şi desigur, te rog să-mi demonstrezi că sunt mincinos. Nu mă deranjează să fiu acuzat de minciună, pot să mă resemnez, să-mi recunosac greşeala şi să-mi cer iertare. Poţi face şi tu acest lucru?

Terfeleşte-mi ierarhul adormit, până la capăt, hai să văd argumentele. .pdf-ul de la cnsas, sunt 2 pagini. iar articolele de la "cuvântul-ortodox", sunt manipulare sfruntată, defăimare ordinare, articole fără autor şi fără bibliografie. Adică oameni josnici.

Eu îţi spun doar să-mi dovedeşti că tu ai citit dosarul, precum ai spus chiar tu.

Dar scandal, categoric nu fac. Am dovedit că Augustin este eretic, iar tu, te rog să dovedeşti că ai citit dosarul (!), nu fragmente de dosar, care manipulează, de pe net. Deci susţine şi dovedeşte ce vorbeşti, sau cereţi iertare sau scuze că mi-ai vorbit ierarhul de rău.

Ca să dovedeşti şi la Alin B., cât sunt de jalnic, cât de analfabet sunt, să văd şi eu întreg dosarul acela, şi să mă resemnez.

Te rog, deci, dovedeşte ce vorbeşti. Mulţumesc. Aştept cu drag.

Sau poate nici una nici alta.
Cred ca asta spune tot.

Frate drag Daniel_Ortodox, tu propovăduiesti că Biserica îi cinstește pe ereticii din iad? :13:
Asta cam miroase putin a teologie sectara.

Mai degraba patologica incoerenta.

De fapt sectarismul cam asta este, dar uneori e mai subtila. Asta e prea evidenta.

Ti-am mai spus de cateva ori ca eu nu te acuz de minciuna, care ar insemna ca tu in mod deliberat spui un neadevar, desi tu stii care e adevarul. Eu nu arunc aiurea cu acuzatiile. Eu am spus ca tu din nestiinta nu stii care e adevarul. Chiar daca te-ai uitat pe dosar tu doar l-ai rasfoit, nu ai vazut prea multe din ce scria acolo. Deci vorbesti despre lucruri pe care nu le cunosti, nu pentur ca nu ai fi vazut copertile dosarului.
Dar tu contrazici tot, inclusiv pe IPS, care a marturisit chiar domnia sa ca a colaborat cu securitatea. Nu are nicio logica ce spui, atunci pentru ce si-a cerut iertare dupa revolutie?
In concluzie, nu are nicio importanta ce scrie in dosar, oricum din punctul tau de vedere este contrafacut. Pasul doi este sa aduc marturia personala a celor ce au scris in acel dosar. Si pentru ca apropae toti au murit rezulta ca nu sunt dovezi. Si data trecut tineai monoloage fara sa citesti ce scriu eu. Acelea sunt pasajele din dosar, nu este nicio pacaleala aici.
Nu ai dovedit ca Fericitul Augustin, cinstit de toata Biserica este eretic, ai dovedit doar ca tu esti ratacit, pentru ca hulesti si defaimezi un sfant. Si nu mai ai scuza ca o faci din nestiinta, pentru ca ti-am scris intr-un mesaj de ce Fericitul augustin este sfant, desi are cateva erezii. Poate nu stii, dar si Sfantul Grigorie a sustinut erezia apocatastazei, dar e sfant. La fel cum sfantul Luca al Crimeei a scris o carte in care spunea niste lucruri complet eronate, dar este facator de minuni.
Dar tu alegi sa crezi doar ce vrei tu, si data trecut tineai monoloage in care repetai aceleasi lucruri, ara sa te intereseze ce scriu eu (sau ceilalti). Din fericire data trecuta ai avut puterea sa recunosti ca e posibil sa te fi inselat, ceea ce e un lucru foarte bun.

În timpul monofizitismului, TOATĂ(!!!) Biserica, toată Ortodoxia, ORTODOXIA era în erezie! Era eretică. TOT creştinismul de pe pământ.

NU MAI EXISTA absolut nici un creştin pe pământ, nici în Apus, nici în Răsărit. Toţi erau eretici. Nici unu singur, înafară de Maxim.

Maxim spunea: scuipaţi pe jos Împărtăşania că e de la diavol. Scuipaţi jos împărtăşania şi călcaţi-o în picioare. Hristos are două lucrări şi două voinţe! Nu o lucrare şi o voinţă. Erezia monofozită nu are taine, nu are har, scuipaţi pe jos împărtăşania, ca să vă mântuiţi !

Şi aşa, Maxim a fost arestat de 8 ori, în decurs de peste 30 de ani, cât a stat toata, întreaga Biserică în erezie. Toată Ortodoxia ! A fost trimis în 3 locuri în exil. Şi rechemat ca să-şi schimbe mărturisirea şi atitudinea. Şi mai cu putere vorbea de fiecare dată împotriva monofizitismului ! Şi mai viu ! De se mirau cu toţii !

Timp de peste 30 de ani, el, Maxim, a fost singurul(!!!) creştin de pe pământ. El, Maxim, şi 2 ucenici ai lui, apropiaţi.

Nu spun că eu sunt ca Sfântul Maxim Mărturisitorul, că sunt foarte mulţi teologi greci şi ruşi, care atrag atenţia Sfintelor Sinoade ale Bisericilor Autocefale, să nu mai pomenească pe Augustin, că e eretic.
Dar cred că sunt alte interese la mijoloc, altfel nu îmi explic de ce un eretic a fost introdus de la bun început în calendare şi mai ales că a rămas deja de peste 30 de ani în calendare, din 1982, de când a fost băgat în calendare, ereticul Augustin.

Nu sunt eretic, nu sunt sectar !
Nu sunt împotriva Bisericii, tocmai pentru că îmi iubesc foarte mult Biserica, de aceea studiez şi cercetez, sunt absolut fascinat de Teologie, de studiul Patristic şi Biblic, cu cât aprofundez mai mult, şi iubesc mai mult, şi mă smeresc mai mult, aşa după puterea mea cea slabă, cu atât totul devine mai frumos, mai limpede, mai adânc, mai înalt, în toate direcţiile, parcă se deschid orizonturi şi parcă se ridică ceaţa şi vezi minunile... E inexplicabil.

Vă rog să mă iertaţi dacă v-am smintit, eu îmi susţin teologumena, că Augustin este eretic, dovedind scriptic, palpabil, dogmatic, biblic, că Augustin are cel puţin 8 erezii.

Degeaba se spune şi despre alţi sfinţi că au erezii. Este eroare. Nimeni, nici un Sfânt, nu mai are erezii, afară de Augustin, care nu e sfânt, slavă Domnului.

Voi sunteţi liberi, să credeţi şi să faceţi ce vreţi, nu eu vă judec, Hristos o să vă judece. Şi sfinţii Lui. Şi pe mine şi pe voi.

Vă spun doar că Biserica Creştină, nu cinsteşte un sfânt, ci un "fericit", cu un motiv bine întemeiat: tocmai că nu e sfânt. Dar ce-i?

Şi spun clar, cu adânc de iubire de la Dumnezeu şi limpezime în cuvinte şi gândire, Augustin, nu are ce căuta în pleiada Sfinţilor lui Hristos, Augustin este rudenia satanei, este unealta diavolului. Datorită lui Augustin s-a separat Apusul de Răsărit, datorită ereziilor lui Augustin, Apusul, azi, e mort. Bisericile din Apus sunt goale, secularismul s-a născut şi a plecat din Apus; din locurile unde nu a mai fost harul Sfintei Liturghii; pentru că Apusul nu a mai avut Sfintele Taine, har, Sfântul Duh, nimic bun; Închiziţia, cruciadele, predestinaţia. Revoluţia Franceză, emanciparea feminină; războaiele mondiale; protestantismul; neo-protestantismul; evoluţionismul; ateismul; TOTUL, ca rădăcină, a plecat din nebuniile lugubre şi sinistre, ale slujitorului diavolului şi îngerilor lui, Augustin de Hipponia, prăznuit ca "fericit", de Biserică, nu ca sfânt. Din Apusul, care nu şi-a mai dezvoltat teologia, decât prin prisma învăţăturilor lui Augustin, a venit tot întunericul care există azi pe pământ. Şi e foarte greşit, ce se întâmplă azi în Apus. Foarte greşit. Total lipsit de Dumnezeu. Şi toate acestea, sunt o reacţie. O consecinţă. Datorită unui "ceva" ce a fost şi din care a ieşit şi a rezultat ce e azi în Occident, în Apus. Nebuniile toate, lipsite de Dumnezeu. Şi vin şi spre noi, cu viteză nemipomenită.

Propun Sfintei Biserici, prin Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să scoată din calendarul ei, pe ereticul Augustin, datorită căruia, Doamne fereşte, nu numai că e toată nebunia de azi de pe pământ, dar prin învăţăturile lui, va veni şi antihristul.

Iertare din nou, dacă am smintit, dar rămân întărit pe ce am spus, că ştiu şi simt că e de la Dumnezeu ce spun, şi nu, Biserica nu e în erezie, că a pus titlul de "fericit", unui eretic, cerându-i rugăciunile, şi nu a pus numele "sfânt" lui Augustin, spun doar că Biserica se află în primejdie. Mare primejdie.
Că unui fericit putem să cerem rugăciunile, mama şi tata nostru, duhovnicul adormit în Domnul, un trăitor la care avem evlavie, sau alt cunoscut, sau un om necanonizat încă de Biserică, da, ce e greşit? Îi putem numi fericiţi pe foarte mulţi. Dacă noi credem că e în Ceruri, îi putem cere rugăciunile, ne rugăm pentru el, fericit fiind, sau dacă credem că e în iad, cerem Domnului să îl scoată de acolo, căci Biserica poate să facă acest lucru. Sau un om cu viaţă sfântă pentru noi, dar necanonizat, putem să-i alcătuim propriile noastre rugăciuni şi laude, acelui suflet nobil şi să îl pomenim chiar şi pe pomelnicul nostru personal, deci pe calendarul nostru personal. Dar nu în Calendarul Bisericii. Deci ce face Biserica, nu e greşit, dar Biserica e la marginea prăpastiei. E în cumplită primejdie. Primejdie de erezia cea mai mare a tuturor secolelor: ecumenismul. Foarte posibil, ca ecumenismul, la fel ca tot întunericul ce a venit până acum, datorită lui Augustin, la fel şi ecumenismul, să vină tot datorită lui Augustin. Strecurat cu minciuna, ca şarpele în Rai, să ne spună să mâncăm din fructul oprit. Of, Doamne, ai milă de turma Ta cea mică şi ne miluieşte.

Deci n-am cum să fiu împotriva Bisericii, fiindcă ce face Biserica e perfect normal, să ceară rugăciunile unui "fericit", problema ar fi atunci când l-ar numi sfânt, el fiind eretic. Dar câtă vreme, îl numeşte fericit, e bine. Fericit poate fi şi bunicul nostru ce a trăit curat şi minunat, îi putem cere rugăciunile, şi îi putem alcătui un acatist. Evlavia e o virtute, nu e nimic greşit în ea.

Să rămânem în Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie, şi în tâlcuirile şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi, să luptăm cu întunericul care caută să ne stingă iubirea şi să ne piardă prin erezii şi patimi şi alte şiretlicuri, şi cu rugăciune multă, cu luptă, silinţă, voinţă, şi rugăciunile Preacuratei, şi ale tuturor Sfinţilor, să ne mântuim.

Post binecuvântat pe mai departe. Iertaţi-mă.

unde se afla acum Augustin, doar Dumnezeu stie!

Zici ca e normal să fie cerute rugăciunile unui fericit eretic din iad?

Daca ai citit despre Sfantul Maxim, acolo scria si despre Sfantul Papa Martin. In al doilea rand e vorba de monotelism (o singura vointa). Biserica apuseana nu impartasea monotelismul, doar Constantinopolul. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maxim_M%C4%83rturisitorul
De fapt, dupa parerea mea, iti creste si mai mult mandria si asta te face sa crezi ca esti mai intelept ca Biserica si sa nu mai vezi bine adevarul.
Raspunsul e simplu: tu te inseli si Biserica are dreptate. Dar tu, din cauza mandriei, nici macar nu ai luat in calcul aceasta varianta evidenta.
Nu cunosti foarte multe. majoritatea celor de pe forum stiu de apocatastaza la Sf. Grigorie de Nyssa. http://www.sfantulvasile.ro/sf-grigorie-de-nyssa/
Cine spune ca sfintii au fost fara greseala cad in idolatrie, facand sfintii infailibili, ca Dumnezeu. Diferenta intre un eretic si un sfant care a sustinut o greseala dogmatica este smerenia. Ereticii s-au impotrivit adevarului, chiar cand l-au aflat, sfintii au facut-o din nestiinta.
Iar scrii fara sa te informezi. Fericitul e tot sfant, e numit asa doar pentru ca are si greseli dogmatice. Citez: "Fericit: este un apelativ folosit uneori pentru Sfinții a căror operă teologică nu întrunește integral acordul Bisericii, precum Fericitul Augustin de Hippona. Distincția de sorginte romano-catolică între Sfinți (sancti) și Fericiți (beati) nu se face însă cu rigurozitate în Biserica Ortodoxă, asfel că apelativele de Sfânt și Fericit tind să fie considerate echivalente și să fie folosite alternativ (ex: Sfântul/Fericitul Ieronim)."
Nu Biserica se afla in promejdie, ci tu, nu spun asta ironic. Ti-am scris aceste lucruri si cand erai Daniel. Dar nu e nimic pierdut, am incredere in tine.

Igor, Daniel, Emilian... si ce alte personalitati mai poate mintea ta inventa... am si eu doua intrebari. Bine trei.
1. Este posibil ca tu sa te inseli si ca Biserica sa aiba dreptate?
2. Este posibil sa ai probleme ce ar putea avea nevoie de tratament medical? (nu este o intrebare tendentioasa)
3. Ai luat in calcul pana acum cele doua posibilitati de mai sus si le-ai analizat?

Afirmatia asta nu lasa loc de interpretari. Ce faci daca iti demonstrez cu citat ca gresesti si ca exista Sfinti cinstiti de Biserica si care au invataturi eretice?

1. Monotelism, ai dreptate, m-am gândit la monofizitism. Greşeala mea.
2. Dar erezia monotelită era şi în apus, gândeşte logic, frăţior, altfel, nu aduna Sfântul Martin, Patriarhul Romei, sinodul de la Lateran în 649, să combată erezia monotelită, dacă nu exista erezia monotelită în apus, logic, nu? Fi mai atent, te rog.
3. Iar când mai dai trimiteri la wikipedia, dă trimiteri la wikipedia ortodoxă, e mai amplă. http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisitorul
4. Iar "papa", care înseamnă părinte, tată, este dat Patriarhului, cu titlul onorific. Nu înseamnă că trebuie să numim Patriarhii "Papi", Patriarh este exprimarea corectă, ortodoxă, altfel, atribuim unuia sau câtorva mai multe merite, faţă de ceilalţi Patriarhi. Şi asta nu-i creştineşte. Toţi Patriarhii sunt egali şi ei ştiu asta. Ori spui Patriarhi la toţi, ori spui Papi la toţi, nu numai la unu.
Înainte de Marea Schismă, pe bună dreptate se numea la Roma, Patriarhul Romei, patriarhi ai Romei, care sunt şi câţiva Sfinţi. După căderea apusului în erezii, Patriarhul Romei, devine Patriarhul apostat, eretic şi schismatic al Romei, în Licenţa "Ereziile romano-catolice", în exprimare oficială, este numit doar Patriarhul Romei de după 1054, în semn de respect pentru demnitatea lui de fiinţă umană, totuşi. Preferam totuşi, în exprimare oficială, Patriarhul eretic al Romei. Deşi şi titlul de Patriarh, la toţi patriarhii, este onorific, ei fiind tot episcopi, şi ei ştiu asta de asemenea. Dar pentru funcţia administrativă ce o au în plus, sunt numiţi Mitropoliţi şi Patriarhi. După anul 1054, în Ortodoxie, se evită denumirea de "papă", fiind folosit doar cel de Patriarh, chiar şi în amintirea "papilor" din apus, înainte de căderea apusului de după 1054, tocmai pentru a se evita confundarea termenului care după cădere, apusul la autoînsuşit, violând pe nedrept folosirea terminologiei de "papă", pentru susţinerea ereziei primatului papal, la fel cum au violat pe nedrept termenul "romano-catolic".

Da, frăţior iubit, iartă-mă. Ştiu că sunt mândru, mă lupt cu mândria. Nu am spus că sunt smerit, ci spun că sunt mândru. Sunt vai de capul meu. Dacă Sfântul Apostol Pavel se numeşte pe sine, cel dintâi dintre păcătoşi, eu atunci ce sunt? Doamne, ai milă de mine. Să te rogi, să mă pomeneşti, frăţior, că dacă mor, nu pot merge în Rai, fiindcă sunt vrednic de iad.

N-am spus că Biserica nu ar avea dreptate. Spun doar să fie atentă, Biserica, care suntem noi, să fie atentă să nu cadă în ereziile augustiniene. Că dacă Sfântul Sinod cade în ereziile augustiniene, cele 8 exprimate, există Sfânta Neascultare. Şi sincer, eu nu vreau schismă în Biserică. Destule tulburări au fost la ruşi. Ajunge.
Cât despre mine, pomeneşte-mă, că sunt vrednic de iad, din cauza mândriei, cum bine spui şi de nimic nu am fost vreodată vrednic, decât de iad. Nici să respir nu sunt vrednic, la câte păcate fac şi ce mult supăr pe Dumnezeu, în fiecare zi, vai mie, preaspurcatului... Vai mie... Pomeneşte-mă şi iartă-mă.

Greşit!
Eram sigur că te referi la "apocatastaza" Sfântului Grigorie de Nyssa. Aici nu îţi permit. Gata. Acuzi un Sfânt al Bisericii de erezie? Nu îţi permit!
Deci te rog frumos să îmi dai texte reale, cu trimiteri la PG sau PL, sau alte surse de bibliografie serioase, cu pagină, citate exacte, nu trimiteri de pe net. Să fim clar înţeleşi. Că ales sunt copilării, articole fără autor, fără bibliografie cu pagini, surse, etc. Texte reale din care reiese că Sfântul Grigorie de Nyssa, ar spune că dracii se mântuiesc.
Ce mi-ai dat de pe net, articolul acela, spune că Sfântul Grigorie de Nyssa a spus: răul va avea un sfârşit". Şi apoi spune că Biserica a respins apocatastaza.
Stai puţin frate, că acolo nu-i apocatastază. Autorul articolului, poate să facă altceva, că-i este somn, sărăcuţul, dar nu să acuze pe Sfântul Grigorie de Nyssa, un titan al Creştinismului de apocatastază. Autorul articolului e foarte obosit, a aruncat în fix ultimele două rânduri, e gogoaşă cât capul lui de mare şi sminteşte pe cei mici, care citresc şi iau de bun ce elucubraţii spune el acolo.
Să fim clar înţeleşi când spui: "răul va avea un sfârşit", NU este erezia apocatastazei ! Limpede ! Păi în Împărăţia Cerurilor va mai exista răul? Normal că va avea un sfârşit. Sfârşit de unde? Unde se va sfârşi răul? Din turma lui Hristos, dintre sfinţii Lui. În Rai, este odihnă, este bucurie, desfătare, este BINELE, acolo răul, ce l-au trăit aici pe pământ, sfinţii, nu îl vor mai trăi acolo. Acolo răul va avea sfârşit. Nu vor mai fi ispite, cum a fost în Rai, înainte de câderea lui Adam. De ce? Pentru că firea umană, a dobândit cunoştiinţa binelui şi răului, prin consumarea fructului oprit, şi neascultarea de Dumnezeu. Şi din al doilea motiv, nu vor mai fi ispite în Împărăţia Cerurilor, pentru că acolo vom fi îndumnezeiţi, prin Hristos.
Deci nici pomeneală de răutate în Împărăţia Cerurilor. Iadul "cel gătit diavolului şi îngerilor lui" cum ne spune Hristos, la Matei, da? Cei din Împărăţia Cerurilor, nu vor mai avea contact cu iadul, cu răul, căci, vedem la săracul Lazăr, dreptul lui Dumnezeu, Lazăr, care odată ajuns în sânul lui Avraam, nu vedea pe bogatul care se chinuia în iad. Dar bogatul îl vedea. Sfântul Isaac Sirul spune că Raiul şi Iadul, au fost, sunt şi vor fi pline de Iubirea lui Dumnezeu, doar că pe cei din iad, tocmai asta îi va arde, Iubirea lui Dumnezeu. De aceea cei din iad văd Raiul, pentru că totul va fi plin de iubire şi de har, dar pe ei tocmai asta îi va chinui, iubirea. Cum că au putut să creadă şi să accepte cea numită "ortodoxia", adică creştinismul adevărat, dar nu au vrut, s-au răzvrătit, li s-a dat mii şi mii de şanse, în decursul vieţii lor să fie creştini, şi să nu fie eretici, păgâni, hinduşi, atei, etc., dar nu au vrut, nu le-a păsat, nu s-au interesat, au ponegrit, au negriat, au judecat, au urât pe creştinii adevăraţi.
Deci de asta cei din iad văd pe cei din Rai, pentru că se vor alfa efectiv în lumină, în iubire, în har, în slava lui Dumnezeu, iar asta îi va chinui. Iar cei din Rai, nu vor vedea pe cei din iad, pentru că ei, cei din iad, înauntrul lor, înauntrul esenţei lor, al fiinţei lor, al persoanei lor create, vor fi în întuneric, în chin, vor urâ pe Dumnezeu şi pe aproapele, vor fi veşnic răzvrîtiţi şi veşnic nemulţumiţi. Ăsta va fi chinul lor veşnic. Iadul deci este un loc, unde Dumnezeu îi va aduna pe toţi aceştia, iad care iniţial a fost gătit, cum spune Hristos "diavolului şi îngerilor lui" şi care în întuneric fiind, zice la pilda săracului Lazăr, câ între cei din iad şi din Rai, este o prăpastie de netrecut, şi adunaţi acolo fiind, aşa se vor chinui. Singuri se vor chinui. Nu îi vor chinui dracii în cazane cu smoală, ci ei ca esenţă, se vor chinui. Că zice Psalmistul David: "şi de mă voi coborâ la iad, Tu acolo eşti". Deci vor fi chinuiţi de ura lor, de neiubirea lor, se vor autochinui, veşnic, cu toţii. De aceea mai spune Scriptura că "Împărăţia Cerurilor e înăuntrul nostru". Deci şi iadul e înăuntrul nostru. Şi cum Împărăţia Cerurilor se poate trăi încă de aici de pe pământ, la fel şi iadul, se trăieşte şi se dobândeşte încă de aici de pe pământ. Şi trăit în veşnicie, ca o continuare.
Înţelegi, frăţior? Fi mai atent de acum, când faci acuzări la adresa Sfinţilor, precum Sfântul Grigorie de Nyssa. Că toţi au acelaşi glas, al Duhului Sfânt, şi noi, prin ei, la fel.
Fi foarte atent, că poţi cădea foarte uşor în ispite. Ispitele, mai ales în vremurile astea, sunt tot mai mari. Dar se pot birui. Slavă Domnului.

Greşit. Sfântul nu e tot una cu fericitul. Să-ţi intre bine în căpşor.
Nu eşti tu de vină, iei şi tu ce prostii le debitează minţile altora, de la prea multă odihnă sau prea multă oboseală. Scriu articole, fără binecuvântare, fără rugăciune, etc.
Deci prea-fericitul Daniel, e Prea-sfântul Daniel, Patriarhul României? Prea-beatificatul? Vezi ce prostii spui? Te faci de ruşine, frăţior iubit şi nu vreau să fiu eu ăla care te face de ruşine, dar dacă trebuie, fac şi asta, mustrarea trebuie să fie şi în public, conform Scripturii, spre îndreptare.
Citatul tău e o teologumenă. Teologumenele, sau părerile teologice, pot fi uneori nişte prostii mari cât casa. Nu e dogmă. Nu e verset Scripturistic, nu e citat al Sfinţilor Părinţi. Clar, iubite frăţior? Să ai grijă, mare grijă.
Nu mai da exemple cu "sancti" şi "beati", că latina-i vai şi-amar de ea limbă. Praf şi pulbere. Cea mai săracă limbă de pe pământ, în sensuri, în traduceri, etc. Şi limba greacă veache, e cea mai bogată limbă de pe pământ, declar ce spun lingviştii, nu ce spun eu, ne-a spus părintele de greacă şi latină în facultate, nu vorbesc de pe pereţi.
Vai şi-amar de ei "romano-catolici", cu beatificările şi sfinţii lor falşi. Vai şi-amar de ei. Iadul ei îl încep şi îl trăiesc încă de aici de pe pământ. Neiubirea lor şi mândria lor grosolană, bădărană şi nesimţită.
Deci frate, da, şi eu mă aflu în pericol, la fiecare ispită ce o primesc şi mai ales că în multe ispite cad. Şi mă trezesc când am săvârşit păcatul. De aceea ne spune Hristos: "rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită." Nu spune că dacă ne rugăm, nu vor mai fi ispite. Nu, vor fi. Pentru că prin suferinţă vine mântuirea, cum am spus şi în alt topic. E valabil. Ci spune ca să ne rugăm, ca să nu cădem în ispită. Adică să putem birui ispita.
Deci sunt şi eu, şi Biserica este în primejdie. Dacă va numi sfânt pe ereticul Augustin, e în primejdie. Da, şi nu am spuso eu primul, ci părintele Ioannis Romanides, înaintea mea. Datorită lui Augustin e fericit, şi nu sfânt. Părintele Romanides, vroia să fie scos definitiv din calendare, cum şi eu vreau, pe bună dreptate, fiindcă e eretic.
Mulţumesc, şi eu am încredere în tine.

Ai grijă de tine, Cătălin, frate. Fi foarte atent, trezvie, discernământ, dreaptăa socotinţă, îmbrăcate în iubire, cât mai mare, cât mai mare cu putinţă. Mai ales că ai hainele şi statura de teolog, ca şi mine, noi suntem primii atacaţi de vrăjmaşii nevăzuţi, suntem primii doborâţi şi biruiţi, cum spune Scriptura "bate păstorul şi se risipeşte turma". Dar în acelaşi timp, noi primim şi cel mai mare har, şi cea mai mare putere asupra întunericului. Dacă ne facem inimile de copii şi minţile de bărbaţi. Dacă nu mai suntem la măsura laptelui, ci la măsura cărnii. Pentru că până nu vom fi precum pruncii, nu vom moşteni Împărăţia Cerurilor, spune Scriptura.

Hai, curaj la rugăciune, cu mila Domnului ! Doamne miluieşte ! Ajutor de la Domnul, Cel ce a făcut Cerul şi pământul !

Iertare !

Tu nu mă prea iubeşti, deci nu vei crede ce îţi spun eu.
Dute şi vorbeşte cu duhovnicul tău, cel îmbunătăţit, care nădăjduiesc să fie măcar curăţit, dacă nu luminat sau îndumnezeit, iar dacă nici măcar curăţit nu e, găseşte un ierarh, un preot, diacon, sau chiar un monah sau monahie, care să fie măcar curăţit, în cel mai profund sens creştinesc, dacă nu va fi şi luminat sau şi îndumnezeit, şi îţi va răspunde el sau ea, viu, mântuitor, la întrebarea ta.
Nu te îndrum la nimeni, e lupta ta, nu o pot eu purta în locul tău, ce pot să fac, e să te sprijin, ceea ce fac acum, în aceste cuvinte, cu rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să ne miluiască pe noi.
Iartă-mă dacă te-am ofensat sau mâhnit în orice fel.
Post cu biruinţe şi belşug de har şi bucurie pe mai departe.

Prefer Igor, îţi spun a 3-a oară, mulţumesc pentru înţelegere.
1. Am răspuns deja la Cătălin, la întrebare asta, să cauţi mai sus, te rog frumos.
2. Da, sunt puţin răcit, aş avea nevoie de tratament medicamentos, dar nu mă prea împac eu cu medicina chimică, prefer prevenţie, prin medicina naturistă, şi rugăciune şi multă iubire, când eşti bolnav, e cam târziu. Dar cum scopul Ortodoxiei, e strict medical, de vindecare, Dumnezeu lucrază minunat prin sfinţii Lui, nu? Ce minunat e scopul Bisericii. Ce minunată e întreagă creştinătatea. Toată Ortodoxia de pa pământ, ce minunată e, nu?
3. Da, desigur. Slavă Domnului.

Serios?
Ia demonstrază, puţin credinciosule! :) Dar te rog, fără trimiteri pe net, la articole fără autor, fără bibliografie selectivă, organizată, cu pagini, totului tot.
Grijă mare, că te poţi pierde foarte uşor.
Îţi spun şi ţie, ca şi la Cătălin, grijă mare de tot, frăţior. Multă rugăciune, în tot ce faci.
Demonstrează tot ce ai de demon-strat, dar îţi spun de la bun început că o să fi biruit.
Deci ce fac? Dacă îmi demon-strat că găseşti eretici printre sfinţii? Asta fac, te voi birui. Adică Dumnezeu şi sfinţii Lui, nu eu preaspurcatul.

Iar ca să nu fiu off-topic, reamintesc a fi citite cele 8 erezii ale lui Augustin, de la începutul topicului şi să discutăm cu toţii, care vrem, teologico-dogmatico-patristic, pe marginea lor.

Pomeniţi-mă. Iertare.

Pai Emiliane, nu iti dai seama de absurdul situatiei ?! TU esti acela care, chipurile, ai gasit eretici printre sfintii cinstiti de Biserica, adica tocmai tu ai facut ceea ce spui ca e imposibil de facut.

Prefer Igor, îţi reamintesc, mulţumesc pentru înţelegere.

Absrudul situaţiei ? Dovedeşte. Am amintit, sau reamintit, am întărit sau reîntărit, am adăugat sau readăugat, ce au dovedit alţii înaintea mea, că Augustin e eretic.

Minţi. Repet: Augustin nu e sfânt, nu e cinstit de Biserică ca sfânt. Ci ca fericit. E cu totul altceva. Încetează să mai spui că e cinstit ca sfânt. Augustin şi Ieronim, sunt singurii din tot calendarul care sunt cinstiţi ca fericiţi şi nu ca sfinţi.

Întâmplător? Cu siguranţă că nu.

Ziarul Lumina: http://ziarullumina.ro/patristica/ci...te-pe-augustin
"Trebuie subliniat, de asemenea, că apelativul de "fericit" nu provine nicidecum dintr-o practică similară beatificării catolice. În biserică, vom putea spune "Fericitul Augustin" fără ca acesta să însemne altceva decât "Sfântul Augustin"."
În concluzie, vom putea spune că, pentru ortodocşii informaţi teologic şi responsabili bisericeşte, Augustin va fi citit ca Fericit, dar venerat ca Sfânt."

Sinaxar 15 iunie: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie15.htm
"Atâta vreme cât aceste teze fura considerate drept opinii teologice personale ("teologumene"), ele nu pusera in discutie locul Sfântului Augustin printre Sfintii ortodocsi. Daca, rational, poate fi cinstit Augustin ca Sfânt Ortodox, aceasta se datoreaza mai putin calitatii sale de teolog cât calitatii sale de pastor, si pentru sfintia sa personala indiscutabila. Sfântul Photios scria despre el : "Având în vedere ca unii dintre Parintii nostri si doctori au deviat de la credinta în ceea ce priveste câteva dogme, noi nu primim ca doctrina cele în care au deviat dar noi continuam sa îmbratisam oamenii care au fost ei". Ep. 24, 20 (PG 102, 813)."

Ca o conluzie la acest topic: "Fericite Augustin, ajuta-l pe Daniel si lumineaza-l sa vada adevarul."

Fireşte, Igor, că atunci când există o diferenţă clară între ceea ce afirmă un om şi ceea ce a păstrat Tradiţia ca adevăr de credinţă, e nevoie şi de un semn exterior care să indice diferenţele.

Pe de altă parte, spune-mi te rog: ai avut răgazul, până azi, să citeşti cartea "Confesiuni"? Dar "De dialectica"? (e bilingvă, latină şi română) Ultima e o capodoperă în care Augustin descoperă tainiţele relaţiei dintre gândire şi limbaj.
După cum te cunosc, în cazul că vei citi cu oarece pace "Confesiuni", eu cred că îl vei îndrăgi mult, foarte mult pe Augustin. Şi că vei avea enorm de învăţat de la el, fără să te abaţi de la ortodoxia noastră. Sunt acolo surprinse unele taine ale sufletului omenesc atât de fine, atât de subţiri, cum doar la sfinţii noştri cărturari mai găseşti sau la scriitorii de geniu.
Augustin a fost un mare om, un mare bărbat. Pentru mine, unul dintre cei mai frumoşi învăţători pe care am avut bucuria să îi primesc în dar de la Dumnezeu.

Citeşte, deocamdată! Vorbim mai apoi.

Doamne ajută!

Frate Ioan Cezar, numele nu contează. Afirmaţiile mi le asum şi în viaţa reală, şi în faţa Patriarhului de Constantinopol, sau oricare, sau la oricare episcop, că toţi sunt egali.

Nu mi-e frică, pentru că ştiu că spun Adevărul.

Chiar de-aş fi prigonit, ştiu că mă aşteaptă biruinţa.

Nu sunt mândru, ci iubesc din tot adâncul inimii, pe Augustin, şi pe oricare alt eretic.

Am citit Confesiunile lui Augustin, când eram în Seminar. Mi-au plăcut mult. E o căutare cu totul sinceră a lui Dumnezeu.

Atunci însă nu ştiam şi otrava care se ascunde în spatele învăţăturilor sale.

Confesiunile expune foarte puţin din învăţăturile sale, e un fel de jurnal, aş spune eu. E sincer şi frumos. Dar deja când se trece la partea dogmatică, e dezastru.

Iar Augustin, nefiind Sfânt, nu face parte din Sfânta Tradiţie, sau altfel numita azi, învăţăturile Sfinţilor Părinţi, care păstrează învăţăturile de credinţă.

Frate Ioan, eu nu m-am băgat în Augustin, nici măcar în Confesiuni, (care şi acolo are o erezie, alta decât cele 8, "că trebuie să guşti păcatul ca să te ştii feri de el") până nu am avut citite cel puţin 10 volume din Scrierile Sfinţilor Părinţi, ca Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians, Maxim Mărturisitorul, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama, Marcu al Efesului, sau Evghenicul, Isaac Sirul, şi alţii.

Asta cu mult înainte să citesc pe oricare dintre eretici.

Nici nu ştiam că Augustin este eretic, până la părintele Ioannis Romanides, atunci am început să.l citesc mai serios pe Augustin... Şi să mă cutremur...

Frate Ioan, recunoaşte că înafară de Confesiuni, din Augustin nu ai mai citit nimic frăţia ta. Ştiu că aşa este, altfel, nu a-ţi fi vorbit aşa elogios şi frumos, cu nevinovăţie de copil, despre un eretic.

Nu vreau să mă laud, dar am în Biblioteca mea persoanală, acum, în timp ce scriu la laptop, la 1 metru de mine, peste 600 de volume de cărţi, numai literatura creştină.

Din banii de buzunar, în seminar, când colegii ieşeau prin parcuri, eu îmi cumpăram cărţi şi citeam... Iar colegii şi profesorii pot confirma. În facultate, când colegii învăţau pe rupte, eu munceam 8 ore pe zi, de luni până sâmbătă, şi cu salarul, jumate era dat pe cărţi, şi deşi nu am mai reuşit să învăţ aşa bine ca în seminar, tot am fost la facultate, al 7-lea din clasă.

De aceea, când acum 3, din colegii mei de seminar, majoritatea şi colegi de facultate, sunt deja preoţi, iar unul la Catedrală chiar, eu însă nu mă grăbesc să fiu preot, nici nu m-am grăbit.

E doar statistică. La Dumnezeu nu contează diplomele şi meritele materiale. Sunt doar forme de organizare şi recunoaşltere ale lumii. Egale cu zero pentru Dumnezeu.

Mai bine să mor de cancer, de leucemie, sau altă boală grea, decât să nu fiu un stâlp de foc pe pe pământ la cer, "aşa să lumineze lumina voastră, ca vâzând oamenii faptele voastre, să cunoască că Unul este Domnul Dumnezeu" spune Scriptura. Ştiu ce mă aşteaptă în preoţie şi ce datorii am faţă de Dumnezeu şi de aproapele. Orice aş fi, vreau să slujesc lui Dumnezeu. Chiar şi pustnic, întro pădure, dar să nu fiu despărţit de Dumnezeu de nimic şi nimeni !

Sunt campion judeţean la şah, "Cupa Liceelor", puteam alege, o carieră în şah.
Am luat premiu special pentru interpretare, rol principal, locul 1, la "Festivalul Naţional de Artă Dramatică ATU", cu echipa de teatru a şcolii, echipă care a luat locul 1, din 15, am primit bursă de merit pentru a studia Teatrul la Bucureşti, de un actor din membrii juriului, cu carieră promisă şi garantată, după Facultate, la Teatrul Buleandra din Bucureşti şi poate Internaţional, cu cazare gratuită şi 300 de lei lunar pe perioada facultăţii. Diriginta mea era extaziată: "Tu ai aşa un potenţial! Ai să ajungi mai mare şi decât Florin, adică renumitul Piersic".

Am vorbit cu duhovnicul, mi-a spus doar: roagă-te pentru asta, să-ţi descopere Dumnezeu calea.
După câteva zile, fără să fi citit cartea dinainte, merg parcă condus de Cineva, pun mâna pe cartea PSB 23, Omilii la Matei, şi deschid aleatoriu cartea la o omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur, unde în partea morală vorbea acuzator despre teatru. Atât de spus. Şi s-a luminat parcă totul...

Din acel moment, am ştiut că viaţa mea nu poate aparţine decât lui Dumnezeu. Preot, monah, pustnic, sau creştin obişnuit de rând, vreau ca viaţa să-mi aparţină doar lui Dumnezeu. "Toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm". Amin.

Am scris poezii, în cenaclul literar "Ioan Chichere", din Reşiţa, unde am locuit între 14 şi 17 ani. O poezie de peste 500 de strofe, despre viaţa imaginară a unui poet, vroiam să public un volum, dar am fost acuzat de "eminescianism depăşit de literatura rimei albe". Am trecut puţin timp pe rimă albă, apoi m-am lăsat definitiv.

Dar să ne lăudăm cu slăbiciunile, spune Pavel, nu?

Sunt orfan de tată de la 2 ani, suntem 3 fraţi, cu 3 taţi, fiindcă maică-mea e dublă văduvă... şi actualmente singură, aşa a ales, după câtă durere a îndurat. Sunt puţin bâlbâit, am toţi dinţi de sus puşi, îmi miroase repede gura, sunt cam gras, nu vreau să-mi iau permisul, deşi am avut maşină şi ştiu să conduc, am salar de 715 lei, după ce în Anglia, unde am stat aproape 2 ani, am avut 1200 de lire salar, adică 7200 de lei, unde în Anglia, de asemenea iarăşi putem să rămân. Am ales să vin şi să mor în ţara unde m-a aşezat Dumnezeu, cu un scop, care eu încă nu-l ştiu. Atâta ştiu, că vreau să trăiesc pentru Dumnezeu, chiar dacă mor mâine. Ce slăbiciuni mai am? Sunt foarte pretenţios la multe lucruri, fiindcă sunt perfecţionist şi idealist, din spiritul exegetic dezvoltat şi iubit de mine, dar care îmi aduce suferinţă în alte părţi, fiind de aproape 4 ani cu prietena mea şi nu ne căsătorim încă, fiindcă nu simt că ea e aleasa cu care să îmbătrânesc şi să mor. Şi multe alte defecte şi slăbiciuni. N-am adunat nici un ban adunat, nici pentru nunta care teoretic, trebuie să fie în iulie anul ăsta. Ea vrea muzică cu muzicanţi, eu i-am spus că muzicanţii n-au ce să caute la nunta mea, la nunta noastră, după cum minunat spune Sfântul Ioan Gură de Aur la "Cuvântâri despre viaţa de familie", se găseşte de cumpărat pe net.
Mai bine nu mă mai căsătoresc niciodată, decât să încalc învăţăturile Sfinţilor Părinţi! Amin! N-am nimic de ascuns.

Şi sincer, nu am nicio calitate, sunt doar apreciat de unii oameni, apreciat pe nedrept, pentru nişte lucruri, pe care şi ei, cu puţină voinţă, le pot dobândi foarte repede şi uşor.

Vorbesc din suflet şi spun Adevărul.

Ştiu că iadul va fi pavat cu feţe bisericeşti, spune Sfântul Ioan Gură de Aur şi mă cutremur de lucrul ăsta, de aceea nu alerg la preoţie, şi nici nu o să alerg vreodată. Ce va fi, va fi, mulţumesc lui Dumnezeu, pentru cele bune şi de folos dar şi pentru slăbiciuni, neputinţe, defecte, necazuri, El ştie şi câte fire de păr am în cap. Ştiu doar că nu mă silesc îndeajuns să fac ceea ce trebuie pentru Dumnezeu şi ştiu că nu voi fi vreodată vrednic de nicio firimitură de Rai...

Şi ca să dau cu bâta-n bală, fleosc! :) deci serios vorbind, să nu las impresia de om smerit sau imagine bună în urma mea, că am fost acuzat de asta, de falsă smerenie, când eu nici nu ştiu ce-i aia smerenie, vai de capu meu, afirm din nou şi întăresc fiindcă cred cu tărie că Acesta e Adevărul:

DOAR ORTODOCŞII SE VOR MÂNTUI ! AMIN ! :)

Articol fără autor şi fără bibliografie. Ţi-am spus şi te-am rugat, scrie şi fă trimitere la lucruri serioase. Vii !

Acolo poate scrie oricine ce vrea, iar la final pune un legendar: "Datorez majoritatea informaţiilor istorice lui..." cine-o fi.

Un articol infect, scris de un iubitor al ecumenismului !

Înţelege, fericit nu înseamnă sfânt, numai fiindcă aşa a spus Xulescu. Aplică-l Biblic, aplică-l Patristic. În duhul Sfinţilor Părinţi. Cum iasă numirea Patriarhului: preasfântul Patriarh Daniel ? Numai Preasfânta Născătoare de Dumnezeu are acest minunat titlu.

Nu vezi de calitatea execrabilă şi josnică are articolul ce l-ai citat?

"Cine îl cunoaşte pe Augustin"? Ei uite eu îl cunosc. Am citit din el serios, şi alături de mine părintele Ioannis Romanides îl cunoaşte pe ereticul Augustin, şi alţi teologi ruşi.

Datorită lui Augustin, e Filioqve şi alte nenorociri pentru turma lui Hristos. La cât de mult a secerat sufletele oamenilor, în istorie, prin ereziile lui, Augustin, vai vai... Hitler, faţă de Augustin, e copil mic... Deşi îi iubesc la fel de mult şi pe Augustin şi pe Hitler.

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." - Matei 10, 28.

Iată-l pe "Fericitul" Augustin, ucigaşul de suflete.

Niciodată Augustin să nu fie venerat ca sfânt. Ci da, cum bine spui, citit ca fericit, şi gândit cu multă ură faţă de ereziile lui, pe care apropo, ştiu că nu le-ai citit, cele 8 de la începutul topicului, dar faci front comun cu ereziile lui.

Omule bun, aici vorbim DOGMATICĂ !

Nu Sinaxarul evlavioşilor scriitori de vieţi de sfinţi. Înţelege.

Acolo se adună evlavioasa Tudoreta, cu evlaviosul Tudor şi scriu despre evlaviosul şi "sfântul" Augustin.

Nu aşa. Dă-mi exemple Dogmatice, din scrierile lui Augustin. Fi serios, punctual şi succesiv. Vorbim dacă vrei despre cele 8 erezii de la începutul topicului.

Să dovedeşti că nu sunt erezii.

Hristos a înviat !

N-am treabă cu Daniel, spune-mi Igor, mulţumesc pentru înţelegere.

Să ne ajute Dumnezeu să ne păzim de ereziile lui Augustin, care NU e sfânt şi nu va fi niciodată, decât dacă Biserica cade în erezie, în ecumenism, unire cu ereziile "romano-catolicilor" sau alte blestemate fapte.

Erezie a sfantului Iustin Martirul si Filosoful. Una dintre ele pentru ca are mai multe.
"Dialogul cu iudeul Trifon" din cartea "Apologeti de limba greaca" apatura la Editura Institutului Biblic si de misiune a BOR 1980
pag 154, Capitolul 56
"Revenind la Scripturi, ma voi încerca să va conving ca Aceasta, care se scrie si se zice ca S-a aratat lui Avraaam, lui Isaac si lui Icov este un alt Dumnezeu decât Dumnezeu Creatorul tuturor si, cand zic asa înteleg că este un altul cu numarul;"

Fericite Augustin, ajuta-ne pe noi pacatosii.

Fericite Augustine, roaga-te pentru mai multa minte sanatoasa la cei care te defaimeaza in prostia si nebunia lor.

Mataluta nu ai simtul penibilului?
Pe mine ma incearca, citind toate astea, desi nu despre mine e vorba aici.

Sa stii ca nu din rautate ti se spune (insistent) ca ai probleme si ar trebui sa faci ceva in legatura cu asta.

Iartă-mă, Alin, dacă te-am smintit. Îmi cer iertare. Te rog să mă ierţi.

Uite, îţi spune Pavel câteva cuvinte:

I Corinteni 4:

1. Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.
2. Iar, la iconomi, mai ales, se cere ca fiecare să fie aflat credincios.
3. Dar mie prea puţin îmi este că sunt judecat de voi sau de vreo omenească judecată de toată ziua; fiindcă nici eu nu mă judec pe mine însumi.
4. Căci nu mă ştiu vinovat cu nimic, dar nu întru aceasta m-am îndreptat. Cel care mă judecă pe mine este Domnul.
5. De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda.
9. Căci mi se pare că Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă ne-am făcut privelişte lumii şi îngerilor şi oamenilor.
10. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar noi suntem întru necinste!
11. Până în ceasul de acum flămânzim şi însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim,
12. Şi ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm.
13. Huliţi fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi.
14. Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei iubiţi.

Fiecare creştin e un Apostol, în felul lui.

Da, vreau să fiu considerat nebun, slab, întru necinste, flămând, însetat, ostenit, ocărât, prigonit, hulit, gunoiul lumii... Cu probleme, defecte, neputinţe, de care vrei tu...

Sunt rănit de dragostea de Hristos şi de Biserică. Iar asta nici moartea nu o poate lua de la mine, Alin... prin simţul penibilului pe care tu îl ai şi eu nu îl am... Nu mă supăr, ţi-l las ţie pe tot.

Iartă-mă din nou, cu sinceritate îţi cer. Pomeneşte-mă, frate Alin şi iartă-mă. Te îmbrăţişez în Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, fereşte-ne pe noi, turma şi Biserica Ta, de secerişul diavolului din erezii.

Sunt 3 probleme cu afirmatia asta:
1. Practic ai recunoscut ca de fapt nu cauti raspunsurile in invataturile Bisericii, ci procedezi precum sectantii si interpretazi tu cu mintea ta. Ca ai sa cauti ajutorul altora in sustinerea a ceea ce crezi tu nu schimba afirmatia cu nimic.
2. Dai impresia ca esti adeptul “dogmei infailibilitatii sfintilor”.
3. Nu pornesti de la premisa corecta ca trebui sa verifici, ci cauti sa ma contrazici pentru ca presupui ca este gresit ce am zis eu. “Stii” rezultatul, si, desi abia acum ai aflat “problema” cauti modalitati de a ajunge la el. Abordarea corecta este ca atunci cand afli “problema” sa cauti rezultatul, nu sa pormesti in demonstrarea a ceea ce crezi tu ca este rezultatul.


PS: Tu esti cel care lupta impotriva a ceea ce invata Biserica: cinstirea de catre aceasta a Fericitului Augustin. Biserica nu sustine ca Fericitul Augustin nu are si invataturi gresite, dar spre deosebire de tine care “l-ai judecat si osandit”, ea ne invata sa il cinstim.

Probabil e stilist, asa se explica multe.

Daniele, ia zi-ne, care e pozitia ta vizavi de schimbarea calendarului?

Recomand cartea "Locul Fericitului Augustin in Biserica ortodoxa" scrisa de Cuv. Serafim Rose.

"Cum oare ar putea fi facuti sa vada, pana nu e prea tarziu, ca toti ar trebui sa fim mai smeriti si sa nu avem o parere asa de inalta fata de propria „teologie” ca poate ne aflam toti sub „influente apusene” de tot fe*lul, dar aceasta nu trebuie sa ne excluda din Ortodoxie atata vreme cat ne straduim sa intele*gem adevarul." Cuv. Serafim Rose

“Astazi ‘robia apuseana’ impresoara si adesea domina chiar atmosfera si tonul Ortodoxiei noastre, care adesea este ‘corecta’ teoretic, dar lipsita de adeva*ratul duh crestinesc si de gustul de nedescris al adevaratului crestinism...”

“Fericitul Augustin are intr-adevar ceva de spus generatiei noastre de crestini ortodocsi „precisi” si „corecti”, dar reci si fara simtire“.

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...upercorecti-i/

Asta clar nu-i erezie !

Ai văzut că minţi şi că acuzi, osândeşti şi prigoneşti Biserica?

Ai nota de subsol 472: "Sfântul Iustin, potrivit capitolului CXXVIII, 3-4 şi CXXIX, 1-3, deosebeşte numeric pe Dumnezeu-Cuvântul de Dumnezeu-Tată al tuturor. Este lămurit, totuşi, că Sfântul Iustin nu cunoaşte încă formula (exprimată de Biserică): Un singur Dumnezeu în trei Persoane (Ipostasuri), fiindcă dogma aceasta s-a stabilit de Biserică mult mai târziu."

E limpede?

Ce arată Sfântul Iustin, era deosebirea dintre Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Duhul Sfânt, FĂRĂ să aibe FORMULA Trinitară a Persoanelor ca Ipostas, şi definire a înţelegerii lui Dumnezeu Unul, în Treime, dogmă stabilită ca hotar faţă de erezie, câteva sute de ani mai târziu.

El ştia deja că: "altul cu numărul, iar nu cu voinţa personală". Era conştient că era erau diferiţi, neamestecaţi, neschimbaţi, dar nu ştia să exprime. Era altul cu numărul, adică din Treime, dar nu voinţa personală. Adică voinţa Sfintei Treimi era aceaşi, de a Crea lumea, de a veni Hristos să se răstignească pentru lume, ca om deplin şi Dumnezeu deplin, să învie, să ne mântuiască. Deci NU ARE nicio erezie.

Iar dacă te încăpăţinezi din cale-afară să-l acuzi de vreo erezie, poţi spune că nu a exprimat formula Trinitară completă, pentru că ea nu exista, a trăit la o vreme, cu 200 de ani înainte de Primul Sfânt Sinod Ecumenic(!!!)

Ce vrei să fie mai clar şi mai limpede de atât?

Orice alt cuvânt al tău este o acuză şi o ofensă faţă de Biserică.

Pe când Augustin de Hipponia, este CLAR inventatorul lui Filioqve, şi nu poate nimeni spune că în anul 381, când a fost Sfântul Sinod al II Ecumenic, la Constantinopol, şi s-a stabilit clar că Duhul Sfânt, de la Tatăl purcede, NICIODATĂ nu purcede şi de la Fiul, conform Bibliei, de altfel, nu numai a Sfântului Sinod.

Augustin totuşi vomită erezia Filioqve, apoi dezvoltă alte 7 erezii, exprimate foarte clar la începutul topicului, nu citeşte nici unul din Părinţii Greci, nici hotărârile de la Sinodul al II-lea, pentru că nu ştia greacă, şi se considera prea mândru să aducă un traducător la casa lui de episcop, să vadă ce s-a vorbit. Şi apoi, mai târziu, îşi trimite ereziile, vomele, la Roma, şi de acolo pleacă Apusul din erezie în erezie, desconsiderând şi Roma, apoi, făţiş, hotărârile Sinodului II Ecumenic.

Doamne ajută.

1. Unde spun eu că nu caut răspunsul în învăţăturile Bisericii? Ba tocmai acolo l-am căutat. Aşa am găsit cele 8 mari erezii ale lui Augustin. Unde procedez ca sectanţii şi interpetez eu cu mintea mea? Al cui ajutor am căutat? Prin faptul că şi alţii înaintea mea au scris despre ereziile lui Augustin, înseamnă că am ajutorul altora? Linişteşte-te, că n-ai dreptate. Iar prin faptul că am arătat ereziile unui eretic, şi nu sfânt, procedez ca un sectar? Greşit. Ereziile trebuie arătate, oricând, a oricui ar fi, şi orice titlu şi rang sau funcţie ar purta. Biserica suntem noi, oamenii, creştinii. Biserica e Biblia, Sfinţii Părinţi, Sfintele Canoane şi noi, care o compunem, credem şi ne mântuim.
2. Impresie înţeleasă de tine, după cum ţi-e ţie inima, dar nicidecum pretenţia ca impresia ta să fie Adevărul.
3. GREŞIT. Exact tocmai că am verificat ce vorbesc, nu m-am apucat ca să fac o licenţă, copy-paste. Chiar am muncit cu sârg la licenţa mea. Am VERIFICAT în multe surse, am cercetat, am comparat, am înţeles, apoi am arătat şi am demonstrat, ereziile lui Augustin, faţă de Adevărul mântuitor al Bisericii lui Hristos.
Da, este greşit ce ai spus tu, anume că Augustin NU e eretic şi Sfântul Iustin Martirul E eretic. Ai defăimat Biserica în cel mai josnic hal. Da, ştiu rezultatul, se vede, l-am aflat de la alţii, era stabilit de mai demult, am aflat şi problemele, cu mila lui Dumnezeu, şi rugăciunile Preasfintei Născătoare, şi AM AJUNS la el, nu mai caut modalităţi să ajung la el. Rezultatul era demult, rezultatul era chiar de dinainte ca Augustin, să-şi scrie ereziile, Biserica avea şi formula "rezultatul", contra pnevmatomahilor, iar Augustin, denigra pe Duhul Sfânt, prin Filioqve. Nu-i de mirare, că odată preluate ereziile lui de Apus, Duhul Sfânt a părăsit Apusul, iar franco-latinii au înnebunit, şi au început să măcelărească omenirea, şi alte atrocităţi mai mari au făcut, ucigând sufletele, obligându-i să accepte ereziile lor.

Repet, eu nu lupt împotriva a ceea ce învaţă Biserica: dacă Biserica spune Fericite Augustin, roagă-te pentru noi, aşa spun şi eu.
Diferenţa e că pe lângă asta, după ce-i gata slujba, am mers să văd de ce e numit fericit şi nu-i sfânt, şi am descoperit că are nişte EREZII ABOMINABILE !
Nu numai că Augustin a despărţit Apusul de Răsărit, dar acum tot Augustin, tinde să arunce şi Răsăritul în aceleaşi erezii, prin blestematul de Dumnezeu, ecumenism.
Dacă Biserica o să cadă în ereziile lui Augustin, aceea nu va mai fi Biserica lui Hristos, şi voi lupta împotriva ei, cu preţul sângelui meu, dacă trebuie, fără să rănesc fizic pe nimeni, dar apărând adevărata Biserică a lui Hristos, faţă de erezie, prin Sfânta Neascultare, faţă de ierarhii eretici, mă rog, care poate vor fi căzuţi în erezie. Să nu fie aşa ceva niciodată.
"Mântuieşte Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini, asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta, păzeşte, pe poporul Tău."

Iertare dacă am fost puţin mai aspru, dar am spus că mi-e greu să lupt împotriva ortodocşilor, dar când ei se află în primejdie, lupt împotriva unei ideologii, ca să apăr sufletele lor. Amin.

Alin, prefer Igor, mulţumesc pentru înţelegere şi bunul simţ de care dai dovadă înţelegând dorinţa mea.

Nu sunt stilist. Mă supun deciziei Bisericii, din iubire faţă de Adevărul exprimat de ea, fiindcă găsesc afirmaţiile Bisericii mântuitoare.

Deci: unele Biserici sunt pe calendarul nou, românii, grecii, etc., alţii pe calendarul vechi, ruşii, athosul. Deci în orice loc mă aflu, mă supun calendarului Bisericii aceleia, Creştine, fără erezie, Autocefale a lui Hristos.

Calendarul NU este o dogmă, NU mântuie, iar ontologic, se trăiesc toate sărbătorile în fiecare zi, şi întreaga istorie a omenirii, o arată fiecare 24 de ore. Dar nu intrăm în filosofii, nu e cazul.

E limpede acum că sunt creştin? Fără erezie. Ortodox.

Dobrin7m, teologumenele părintelui Serafim Rose, NU sunt expresii dogmatice faţă de ereziile lui Augustin şi nu au altă valoare decât faţă de evlavie şi cateheză pentru iubirea şi egalitatea faţă de toţi oamenii. Sunt de acord cu ce spune părintele Serafim Rose, atâta vreme cât nu intră în dogmatică, pentru că atunci când intră în dogmatică, nu mai poate tăgădui şi nu se mai poate îndoi de faptul că Augustin are cel puţin 8 erezii, dovedite.

Ortodoxia este precisă şi corectă, tocmai pentru că este caldă şi cu simţire, nicidecum rece şi fără de simţire, cum spune părintele Serafim Rose, că suntem reci şi fără simţire. Sunt convins că părintele Serafim, nu a citit opere dogmatice la Augustin. Dar nu-i nimic, e bine că în cartea lui, îşi exprimă teologumena, şi nu tratează nimic dogmatic.

Iertaţi.