E un lucru bun ca exista acest dialog intre catolici si ortodocsi. Cu zelotii, m-am lamurit, clar. Ei probabil ar fi in stare sa ajunga la izolationismul confesional suprem: "nu exista si altii, e doar o iluzie de la dusmanul mintuirii". Una e ca exista un singur adevar, alta ca il percepem diferit fiecare dintre noi.
Evident, acel adevar nu e detinut de anatemizabili schismatici de jure precum saccsiv, teodot, si alti catapultatori de mizerii in ce nu cunosc, nu inteleg si e deasupra lor, marturistorii pluii.
A propos, nu stiu citi constientizeaza ca filantropul Longin de Banceni a dat cu bita rau de tot in eclesiologie, cind a zis ca chipurile ierarhii romini nu mai au Har in Taine la intoarcerea din Creta. A zis-o in discurs public si asumat, nu e vrajeala de blog obscur. In mod normal, ar trebui ca persoana juridica episcopul Longin (ma calca pe nervi slavo-grecismele gen "longhin") sa aiba "persona non grata" pe teritoriile canonice ale BOR. Whadda fuck, insulti niste episcopi (o intreaga ierarhie!!!) cu care de fapt esti in comuniune liturgica, chiar daca indirect, si mult mai grav, te pui in locul lui Dumnezeu, Care e Singurul Care stie unde merge ("Duhul sufla unde voieste") Duhul Sau dumnezeiesc, si pe urma faci pe niznaiul. Trebuia/e sa ramina la ingrijit copii. E un lucru pe care il face excelent, Dumnezeu sa il binecuvinteze pentru lucrarea sa filantropica. Ca episcop si persoana publica in biserica...mai usor cu zelotismul pe scari.
Si da, pr. Iustin Pirvu sustinea mizeria terorista numita legiune. Nu e gluma: exista interviu pe youtube, ca sa nu mai zic de faimoasa si tot publica cintare de catre maici, de ziua sfintiei sale, a imnului legionar, adica fascist. Sint fapte publice, cunoscute. Dumnezeu sa il odihneasca si sa ii ierte pacatele. A fost un mare duhovnic, ca si pr. Cleopa, spiritualmente "a tinut toata Moldova in spate" (expresia lui Danion Vasile). Dar greselile sint greseli, si trebuie aratate, fara a vitupera omul, cum fac unii idioti viciosi, incapabili de empatie si respect (bine, tipic entropiei balcanice: steagul Balcanilor=un caine pe o gramada de gunoi). E uman sa diferentiem intre om si fapte (caz particular, intre pacatos si pacate). E dracesc sa facem altfel.

Da, si pentru continuarea dialogului ar fi bin ca virgula catolicii se se lepede de credinta lor ratacita si sa vina la ortodocsie, altfel dialogul este o pierdere de timp.Daca catolicii nu trec la ortodoxie atunci dialogul este o pierdere de timp.

Cât de infantili sunteți. E incredibil!

Stai linistita, si ei au o "infatuare" asemanatoare :)

[QUOTE-pc-cutza]Du-te bă tată și fa ceva cu viața ta ca serios ți-o pierzi aici pe forum. [/quote]

:21:Da,bre tanti ti-o pierzi aici pe forum...

Bulgarii nu dau nici anafură românilor ortodocși aflați în concediu în țara vecină, pentru că ierarhii români au semnat trădarea Ortodoxiei în Creta


http://prieteniisfantuluiefrem.ro/20...xiei-in-creta/

Dincolo de faptul trist al dezbinărilor între Bisericie locale, înțeleg că anafura a ajuns a fi considerată un fel de împărtășanie, refuzul de a o da echivalând aproape cu scoatere din comuniune. De obicei, în bisericile noastre, aceasta nu o împarte preotul, ci este lăsată la dispoziția credincioșilor, spre binecuvântarea tuturor.

Parca-s povesti din Penthouse - cine a vazut Seinfeld intelege ce am vrut sa spun. :)
Oricum pare mai interesanta decat a aluia care a vazut anafura mucegaita dupa sinod. Aici macar e cu doi oameni care au vorbit engleza pana au facut febra musculara. Cum se zice Theodoros Zisis sau Tselenghidis in englezeste ? :71:

Sau ala cu cipurile care tremura de nu putea fi impartasit :))

Noul Pateric Sectar al BOSV -istilor cu masca de ortodocsi :21:

Ce credul esti,

Nu înțeleg. Ce am vrut să spun este că anafura nu poate să fie folosită ca formă de excomunicare.

Dar poate fi folosita pentru o poveste buna pe un blog. :)

Zgarciti rau bulgarii astia.

We ortodox. We no ecumenists. We love Zisis and hate Daniel and Teofan. Longin ?
Longin Ukraine.
Yes Longin Ukraine! We love Longin! Can we have some anafura plox? :21:

Ești de nota 10, Iuliu :)

Despre anafură.
 

Anafora ajunsă în mîna şi în grija credinciosului capătă cu timpul din credinţa celui care o deţine. Dacă se face prea amară sau capătă mucegai sau se face mai tare ca pietrele sau dacă se face dulce ca mierea... sau dacă devine prea sfărmicioasă sau se preschimbă în ce ştiu eu ce alte posibilităţi atunci asta se datorează exclusiv credinţei celui ce o deţine şi o are în grijă. Practic mai-marele doar s-a rugat pentru a căpăta bucatele (pîinea, apa, untdelemnul şi vinul) cît mai mult HAR. După ce a fost ea împărţită credincioşilor doar de tine depinde cum se va transforma.

Aşa îţi poţi cerceta simplu dacă te afli în dreapta credinţă: Laşi anafora la loc uscat, curat şi înalt şi aşa cum se face ea în timp de o lună sau de o săptămînă aşa este şi credinţa casei tale.

Cînd eşti în dreapta credinţă ea se împietreşte uşor şi devine un pic sfărmicioasă şi dulce ca mierea. O singură bucăţică te satură şi-ţi face viaţa un RAI.

Cînd păcătuieşti şi eşti necredincios ea devine amară.
Cînd devi prea pilos şi prea profitor ea capătă mucegai, uneori alb, alteori negru, alteori verde. Cînd devine prea sfărmicioasă şi amară atunci poate că eşti cam prea risipitor, prea lumesc, prea egoist.

Eu aşa am observat şi aşa am tras concluziile. Dacă mă înşel şi e doar o superstiţie absurdă lansată de mine, atunci îmi cer iertare. Dar minunile astea se întîmplă tot timpul.

Am păţit că transformările sunt reversibile, astfel că după ce a fost dulce a devenit amară sau după ce a fost amară a devenit dulce sau după ce a fost iar dulce a prins mucegai. Chiar şi mucegaiul moare şi devine aşa ca o pudră verde care cade de pe anafură.

Deci depinde de tine în mare măsură gustul anafurii pusă la păstrare peste săptămînă. Şi gustul respectiv e ca o pildă şi o mustrare la adresa credinţei tale.

''Voi sunteţi sarea pămîntului''... dar ''Dacă sarea-şi pierde gustul atunci nu mai rămîne decît să fie aruncată afară ca să fie călcată în picioare, în copitele cailor.''

Anafura este o formă de a te umple de HAR.

Deci ascultînd de sf. Ap. Pavel ''Cercetaţi-vă ca să ştiţi dacă sunteţi în Credinţă.... luînd aminte!''
(Cine se află în credinţă rabdă purtîndu-şi Crucea despătimirii din dragoste de Dumnezeu)

Ovidiu, revino-ți! Harul de regulă nu schimbă proprietățile chimice ale materiei pe care o însoțește, el fiind de altă natură. Într-adevăr e superstițios ce spui.

Iar nu mă crezi şi tot eu cică trebuie să-mi revin.
Păi înseamnă că tu nu ai practică. Deci cred că tu ar trebui să-ţi revi din teorii cărturăreşti (că schimbă sau nu schimbă HARul proprietăţile respective)!

Tu mănînci anafură?..peste săptămînă? Ai mîncat şi timp de o lună din aceiaşi anfură?

Dacă nu ai practica duhovnicească... de ce-mi ceri tu mie să-mi revin?

Nu cred că eşti cinstit şi nici serios dacă tu îmi spui mie că eu trebuie să-mi revin în timp ce unei batjocuri lansate de iuliu dai nota 10.

Deci dragă Cristian, te rog să-ţi revi tu însuţi, să faci şi tu practica duhovnicească respectivă şi abea apoi să mă judeci dacă chiar vrei să mă judeci. Ok?

Am avut anafură păstrată poate și mai multe luni. Dacă este bine uscată așa rămâne, nu se strică.

Bah, bre anafora depinde din painea din care este facuta.Daca painea este plina
de E-uri atunci aceasta va mucegai indiferent de taria credintei tale.Iar
daca este facuta din paine dospita natural fara E-uri (vezi prescurile) atunci
nu mucegaieste ci se transforma in pesmet.

Pe langa aceasta, conteaza si umiditatea unde este pusa anafora.
Intr-un mediu umed si salin mugegaieste in 12 ore.Intr-un mediu uscat si
ventilat devine pesmet.

Deci ceea ce conteaza: reteta dupa care este facuta painea + mediul in care
este depozitata.Restul e fantezie.Ura si la gara.

Intamplarea face sa am anafora si de 2 ani uitata prin buzunare.Si este pesmet
foarte bun.

Înseamnă că ai o credință extrem de dreaptă, după vsovi. Ești aproape un sfânt. Iar el ar trebui să facă ascultare de tine.

@vsovi: Anafura este o binecuvântare concretizată într-o fărâmă de pâine, dăruită credincioșilor. Nu noi o sfințim, ci harul Duhului Sfânt, la liturghie. Credința pe care o avem are și ea mare importanță, pentru că ea constituie receptaculul harului, iar dacă nu e curată, suntem opaci față de har.

Păi da, după proprietăţile anafurei păstrate în buzunar timp de 2 ani e aproape un sfînt... sfîntul Copăcel. :)

Tu-l ironizezi dar dacă nu minte, şi nu cred că minte, înseamnă că se află în Dreapta Credinţă... adică înseamnă că se străduie să nu păcătuiască. Asta însă nu înseamnă că tot ce spune el e valabil ci e clar că îndrugă multe prostii, vezi exemplul de mai sus, deci nu e infailibil, dar sigur se află pe Calea cea bună spre darul nepăcătuirii.

Deci eu îl cred... dar nu fără discernămînt... sau nu-ţi aminteşti cum mă trimite el mereu la toţi doctorii gLumii?... deşi sunt perfect sănătos. Chiar doctoriţa de la medicina muncii s-a mirat că sunt mai sănătos ca anul trecut încît toate analizele (inclusiv cele psihologice şi de plămîni) îmi sunt mai bune! Niciun parametru nu a ieşit din domeniul de valori normale.

Dar AlinB are dreptate, degeaba sunt sănătos dacă pe dinăuntru sunt putred şi găunos... de la păcate că mi se mucegăieşte şi mi se pietrifică şi mi se sfarmă anafura cît de amară îmi devine. Prin pocăinţă îşi revine uneori! Doar Mila Domnului ne scapă!

Nu pe Copăcel îl ironizasem, ci afirmația ta.
Felicitări pentru analize; ține-o tot așa.

Dincolo de faptul ca esti aproape sfant, nu pot sa nu remarc si:
2. anafora nu se tine prin scorburi, pardon, prin buzunare ci la loc de cinste, undeva pe langa icoane
3. ca-ti speli hainele cam rar. 2 ani, zici?!! :) A, scuze! Era vorba de scoarta...

Corect, era vorba de cuiburile ascunse din scoarţă.
Dar asta e cea mai bună dovadă a lipsei oricăror griji... (afară de cea a mîntuirii.)
Deci e clar că mai înainte Copăcelul caută Împărăţia Cerurilor şi Pămîntul Drepţilor... ca să-şi înfigă rădăcinile.

Anafora nu este un mijloc prin care ne umplem de har, nici un instrument prin care ne masuram sfintenia.
Asa ma minteam si eu candva, ca daca plang pentru pacatul comis mi se iarta in felul asta si nu mai e nevoie sa-l spovedesc. Ei bine, nu s-a iertat decat la spovedanie.
Daca constiinta iti spune ca e ceva in neregula, ca gresesti, ca te-ai lipsit de har si este departe de sfintenie - Sf. Spovedanie este cheia. Nu anafora!

Ba este un mijloc simplu şi bun prin care poţi să te umpli de HAR... doar consumînd puţină anafură şi puţină apă sfinţită.

Păi dacă nu te poţi spovedi zilnic ca în unele mănăstiri... între timp păcatele mai mici sau mai mari sau cele neluate în seamă sau din contră Credinţa ta cea bună lipsită de griji gLumeşti ca a lui Copăcel de exemplu îşi pune amprenta pe anafura din dotare, uitată prin buzunare şi ea îşi schimbă proprietăţile şi gustul în funcţie de Viaţa în Hristos pe care o mărturiseşti... după Cuvîntul: ''Cercetaţi-vă să vedeţi dacă sunteţi în Credinţă!''

E vorba deci că Harul lucrează şi te mustră dacă eşti necredincios sau se îndulceşte dacă eşti cuminte.

Acuma nu înseamnă că prin asta o să ajungi să te spovedeşti la bucăţica de anafură lepădînd preoţii şi pe Dumnezeu... ci înseamnă că şi ea poate să mărturisească Adevărul despre casa în care ea este păstrată... cu sfinţenie.

Cand te-ai spovedit ultima data?

:)) Bună poanta.

(pe de altă parte spovedania e o taină sfîntă)

Nu te-am intrebat ce pacate ai spovedit ci cand te-ai spovedit ultima data. Daca iti mai amintesti.

Sfatul meu e sa nu mai amani adevarata spovedanie, aia in care iti pleci genunchii in fata unui duhovnic ortodox, ti se pune epitrahilul pe cap si cu smerenie iti spovedesti pacatele (toate pacatele de care esti constient) iar la sfarsit parintele iti rosteste rugaciunea de dezlegare. Incearca, fiindca vei avea multe de castigat!

Tu chiar crezi că nu-mi amintesc de două rînduri scrise de tine mai sus? Dar ţi-am spus că şi faptul de a te spovedi sau nu dar şi cînd anume te-ai spovedit ultima oară face parte din aceiaşi taină sfîntă... încît este destul de indiscret şi ruşinos ca să-ţi permiţi să întrebi pe cineva aşa ceva.

Ce anume te-a determinat pe tine să te apuci să-mi dai sfaturi şi să-mi explici atît de frumos ce înseamnă o spovedanie? Ţi se pare din ceea ce am scris că n-aş fi un ortodox practicant veritabil? Mulţumesc de sfaturi... aşa am făcut şi precis aşa am să fac, exact aşa cum zici şi descrii tu de parcă ai ştii că eu nu am făcut şi nu fac aşa. Deci aşa o să mai fac multă vreme de acum încolo dacă nu cumva ecumeniştii sau antiecumeniştii, între timp o să facă ei ceva încît o să apară inchiziţia ''ortodoxă'' şi ea o să mă dea afară din BOR, pe mine mirean cinstit, pentru dreapta mea credinţă... în timp ce anafura amărîtă primită de la ei mi se va reîndulci cu trecerea timpului de la Credinţa mea... primită şi ea tot în dar printr-o sfîntă şi frumoasă Taină bună.

Mie mi se pare că dacă ai lepădat credinţa în Harul din anafură aşa cum ai mărturisit mai sus... atunci ai început să tot mergi pe panta necredinţei şi iată ai ajuns să te îndoieşti de credinţa celor cu care discuţi.

Atunci îţi zic şi eu ca Hristos lui Petru: ''Pentru ce te-ai îndoit puţin credinciosule?''. (Răspunde te rog la întrebarea asta la prima spovedanie, nu mie ci Domnului... căci nu se poate să ştii aşa de bine ce înseamnă ea şi să nu o foloseşti spre Încredinţare.)

Hai, nu te supara! Diavolul face totul sa te tina departe de spovedanie, asa ca nu esti tu cel care refuza. De parca n-as stii si eu cat este de greu sa ajungi sa te spovedesti. Sa te ajute Dumnezeu sa reusesti pana la urma!

Anafora nu-ti ofera indicii despre starea ta duhovniceasta. E doar o incercare de-a ta de a-ti adormi constiinta. Mai bine las-o sa strige! Si striga si tu la Dumnezeu sa te ajute!

Fa-ti curaj, mergi si spovedeste-te! Impacarea cu Dumnezeu iti va da aripi!

O ţi mereu pe a ta. Nu mă supăr, însă nu întotdeauna diavolul te ţine departe de spovedanie ci de cele mai multe ori te îndeamnă să te duci... doar aşa aiurea, fără o pregătire şi fără să iei aminte la sfatul duhovnicului şi ca să calci canonul cu nepăsare sau ca să scapi aşa ca puii de năpîrcă sau de viperă de frica răului care vine fără să mai aduci în timp roade vrednice de pocăinţă... adică fără să te şi îndrepţi cu adevărat ci doar aşa ca să scapi de griji pentru ca să poţi păcătui mai abitir pe proaspăt sau pe curat.


Ţi-am zis că nu mai crezi în Harul din anafură şi din apa sfinţită şi că-ţi pierzi treptat credinţa pe panta pe care te afli şi tu în loc să-ţi dai seama ai început să-ţi găseşti motivaţii în ''păcatele'' mele cică nespovedite.

Eu am fost nu demult... deci cred că tu urmezi!

Daca te-ai spovedit, ma bucur!
Dar parintele la care te spovedesti ce spune despre cartile albe, sfanta verginica si cele 7 trambite etc? I-ai cerut sfatul?

Aha, acum încep să pricep de unde se trage ''grija'' ta.

Adică tu defapt vrei să mă lepăd de Dumnezeu... pentru că defapt tu nu crezi în ce cred eu şi asta numeşti tu ''spovedanie''.

Păi dragul meu, în mod normal, orice credincios caută să capete o şi mai mare Dreaptă Credinţă citind şi molipsindu-se de la cei mai eroici dintre credincioşi, aşa cum au fost şi cum sunt cele 7 Sfinte Trîmbiţe Apocaliptice, şi nu caută să molipsească, pe alţii care cred mai mult ca ei, de molima necredinţei lor crezînd că prin asta aduc ''jertfe'' de miros bun înaintea lui Dumnezeu.

Dacă mă întrebi aşa de frumos şi cu atîta indiscreţie din tainele spovedaniei atunci
te rog dă-mi voie să te întreb şi eu pe tine:

Ai citit Cuvîntul mărturisit, Trîmbiţarea scrisă de vreuna din cele 7 sfinte Trîmbiţe Apocaliptice? Ai citit ce au mărturisit cu propria lor viaţă sfîntă?

Dacă n-ai citit nimic sau dacă ai citit superficial şi fără să pricepi dreptatea şi Adevărul cum de ai curajul să ai păreri atît de sigure?.. la adresa mea.

Crezi oare în necredinţa celor care te-au molipsit?Păi nu-ţi dai seama că era insuflată de duhul serv-viciilor acoperite? Ar trebui să vă daţi seama că lucrează colaboraţionismul aşa ca scorpia în pîrîşi căci au cam trecut mai mult de 70 de ani de totalitarism al cultului personalităţilor... impostoare.

Păi nu în necredinţa în Dumnezeu ne-a chemat Dumnezeu să credem ci în Credinţa în El şi în Trimişii Lui.

Deci iată că defapt faci parte din neoinchiziţia ''ortodoxă'' pusă la cale de către ecumenişti sau antiecumenişti în timp ce ambele tabere leapădă fără probleme dogmatice sau canonice pe însuşi Cuvîntul lui Dumnezeu... făcîndu-L sectă sau eres sau altceva mult mai rău.

Oare cine păcătuieşte şi cine are nevoie defapt de spovedanie?

Voi L-aţi pune şi pe Dumnezeu să se ''spovedească''!.. aşa cum aţi pus sfintele Trîmbiţe Apocaliptice sau cum au pus înaintaşii smintiţi pe sfinţi să se spovedească idolilor şi dacă nu au vrut atunci martirizîndu-i. :)))))))))))))

Rîd, dar nu e de rîs! E ceva curat murdar vorba lui nenea Iancu... Jianul. (Întîi Zapciu, apoi Haiduc şi abea apoi călugăr.)

Si ziceai ca te-ai spovedit. Fie, daca preferi sa minti si sa te minti...

Sigur că ziceam şi mai zic şi nu minţeam aşa cum defapt minţi tu fără nicio problemă din acelaşi minteres al necredinţei care se pretinde Credinţă.

De ce crezi tu că dacă tu nu crezi în ce cred eu atunci eu te mint că m-aş fi mărturisit cînd defapt nu m-am mărturisit?

Tu crezi că ştii că preoţii din BOR m-ar pune şi ei aşa ca tine să mă lepăd de cele 7 sfinte trîmbiţe Apocaliptice?

Păi de ce tu chiar crezi că toţi preoţii din BOR nu mai au HARul care să le spună ceea ce e drept şi ceea ce e nedrept cînd îşi permit să sfătuiască credincioşii? Crezi că şi-au pierdut frica de Dumnezeu? Păi ei răspund de mîntuirea fiecăruia aşa că nu-şi pot permite să mintă în Taina Spovedaniei îndemnîndu-te să te lepezi de Dumnezeu. Unii preferă să se rezume la păcatele cu care crezi că ai păcătuit Domnului şi nu se transformă în neoinchiziţia ''ortodoxă'' ! Deci iată că presupunerile tale nu sunt valabile şi logica ta e greşită! Aşa că nu eu mint ci tu dus de ea!

Deci de ce crezi tu că necredinţa ta e atît de dreaptă încît iată că eşti în stare să susţii pentru ea că eu te mint?

Păi la spovedanie să spun păcatele şi nu te duci acolo să zici:

''Doamne te rog să mă ierţi că iar cred în Tine şi în Cuvîntul lui Dumnezeu'' ci acolo te duci să spui: ''Iartă-mă Doamne că de la ultima spovedanie iar am păcătuit... cu gîndul, cu fapta, cu simţurile, cu vorba, cu pofta, cu sentimentele, iar m-am uitat la filme sexy, iar am poftit cu perversiuni fetele pe stradă, iar am lepădat autocenzura, rugăciunile şi privegherile, iar înjur şi vorbesc murdar, iar spun bancuri porcoase, iar profit de părinţi şi de omul sărac, iar mitui şi primesc mită ca să calc canoanele şi rînduielile, iar fac răul fără măsură mîncînd şi bînd cu nemiluita şi dorm pînă la 12 şi urăsc să lucrez pentru pîinea cea de toate zilele...

Deci de ce vreţi voi să se apuce credincioşii să se spovedească pe sfinvers?

Aveţi interese ecumeniste sau antiecumeniste sau ascultaţi de serv-viciile acoperite înfiltrate care vă dau ordin?

Lămuriţi-vă deci dacă sunteţi în Credinţă cercetînd ce gust capătă anafora din dotare, din posesia voastră! Poate simţind gustul amar o să pricepeţi că Harul nu ridică mărturie mincinoasă împotriva aprapelui Său!

Crincrin, acuma si dvs. puneti asa niste intrebari.... Pai spovedania e mai intima decat toate celelalte. Cum ar fi daca eu sau vsovi, din dragostea frateasca, v-am intreba cand ... nu stiu ce? Cu atat mai mult e nepotrivit sa chestionam omu' despre spovedanie.
Si lasati, ca-i baiat mare!... Stie el mai bine ce si cum si, in orice caz, de o face sau nu e pe propria-i piele. Sa-i dorim, mai degraba, toate cele bune. Evident si spovedanie. Dar nu neaparat asa cum stim sau credem noi ca e asta, ci asa cum ii poarta de grija Bunul Dumnezeu.

Pai depinde de haina.Intamplarea face ca anofora am gasit-o intr-o geaca de
schi , pe care o port numai cand sunt -10..-20 de grade afara.
Cum la noi iarna n-a mai fost de doi ani, a stat la pastrare, impreuna cu punga
de anafora din buzunar.

Asta daca iti mai amintesti de ea.