Iata ca pana si maresalul Iordanescu a confirmat ceea ce stiam toti. Romanii sunt un popor pasnic. :)

http://i66.tinypic.com/a47p8p.jpg

Intrebare de 1000 de puncte:
Suntem pasnici din cauza moralitatii sau din cauza lasitatii ?

Pai asta era o gluma ca la Euro am dat vreo 2 goluri din 11 metri, in rest ne-am aparat raul si ramul. Dar exista mitul asta in popor ca nu am invadat niciodata vreo alta tara ci am stat cuminti pe aici si am asteptat sa vina altii peste noi. :)

din cauza resurselor financiare. Asta nu inseamna ca nu am avut si conducatori in istorie cu o moralitate ridicata

Prezenta/lipsa resurselor financiare este o consecinta si nu o cauza.

Libertatea spiritului nu se obtine daramind guverne si schimbind ministri, fie acestia chiar ai culturii...:) Libertatea spiritului si a credintei e mai degraba o revolutie interioara, nu exterioara. In inchisorile comuniste cred ca au fost mai multi oameni liberi decat dincoace de gratii.

Cat priveste sansa pe care aminteai ca am avut-o dupa 89, eu cred ca asa cum ai spus e de vazut in ce context s-au petrecut evenimentele "Reformei" / "Tranzitiei" si pe ce fundament omenesc.
Contextul a fost de asa natura incat dupa deschiderea granitelor au patruns si la noi valori, mentalitati, tot soiul de marfuri care proveneau din cu totul alte traditii culturale si spirituale. Nu-i vorba, au mai patruns si deseuri radioactive si alte substante...:(
Iar fundamentul, reprezentat de oamenii peste care au venit ofertele lumii, cred ca avea deja urmele adanci ale pecetii comunismului. Constiintele romanilor care fusesera "educati" in comunism treceau deja mult prea serios prin stomac (si prin alte componente ale spatiului subdiafragmatic). Nevoile bazale exacerbate si mentalitatea romanului care se obisnuise sa reziste prin disimulare, au facut sa se accentueze formalismul care, dupa opinia mea, dainuie si azi nestingherit.
In concluzie, cred ca romanii nu sunt lesinati dupa viata spirituala. Si nici foarte ingrijorati in acest sens, exceptind poate momentele de discurs apocaliptic infricosator care mai puncteaza cerul si urechile patriei prin emanatiile furibund-anxioase ale unor retori zbuciumati sau demagogicele si pestritele sloganuri nationalist-crestine.

Sigur, protestele de la Universitate nu erau pentru libertatea de spirit, ci pentru înlăturarea unui regim ilegitim, care își menținea puterea ascunzând adevărul cu privire la modul în care o obținuse. Cei de acolo înțeleseseră că puterea de fapt nu s-a schimbat, ci doar forma în care o dețineau cei care profitaseră și anterior de ea. Se dorea normalitate și adevăr.

Muriseră niște oameni. Mulți. Și pentru ca moartea lor să aibă sens, era nevoie de o schimbare reală în bine, nu de o revoluție trucată.

Sigur, numai ca nimerindu-ma si eu pe acolo, prin Piata, am constatat ca erau nenumarati gura-casca precum si indivizi care venisera in aglomeratie pentru orice alte motive decat cele ale unei revolutii morale ori spirituale. Tocmai harababura unor personaje care pareau mai degraba antisociale m-a facut sa o sterg repede din Piata si sa nu mai revin.
Sunt foarte rezervat fata de fenomenul Piata Universitatii.
Il consider simptomul unei societati bolnave si nicidecum o miscare de inalta tinuta morala. Sa fiu iertat pentru opinie...

Si eu cred ca era mai degraba un fesenism pe invers decat un fenomen de inalta factura morala. Cei mai multi de acolo l-ar fi vrut pe Iliescu jos ( daca nu mort ) ca sa fie ai lor in fruntea bucatelor, indiferent de felul in care s-ar fi intamplat acest lucru sau indiferent de ce gandeau majoritatea romanilor.

De acord că a degenerat în timp.

Explicati-mi si mie DE CE considerati ca presedintele Ion Iliescu si primul guvern condus de Petre Roman ca ar fi fost asa-zis ilegitime ?!

Castigasera cu larga majoritate alegerile absolut democratice si libere din mai 1990, si asa au zis si observatorii internationali atunci! Nici cei de la OSCE, nici cei de la CEE, nici cei de la Departamentul de stat a SUA, nu au spus si nu au adus vreo proba concreta ca atunci Ion Iliescu ar fi fraudat sau falsificat rezultatul alegerilor!
Si cum de numai in Bucuresti s-au gasit cativa care sa spuna ca Iliescu ar fi fraudat alegerile, pe când in restul tarii, marea majoritate a populatiei era pro FSN si pro Iliescu atunci ?
De ce acei reporteri care i ridicau in slavi pe protestatarii din piata Universitatii , nu s-au dus si in restul tarii, sa vada ce parere au si cei din provincie ?
Daca se duceau si intrebau si pe un muncitor de la Rulmentul Bârlad sau Mecanica Vaslui, sau pe un taran cooperator dintr-un CAP, sau pe un sofer de autobuz de la ITA sau IJTL, cam ce parere credeti ca aveau acestia despre Iliescu sau despre FSN ?

Iar in privinta activitatii lui Ion Iliescu inainte de revolutie, sa analizam faptele!

Născut în Oltenița, Iliescu, după absolvirea liceului Spiru Haret din București în 1949, a studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București, iar apoi cu sprijinul Anei Pauker la Institutul Energetic din Universitatea din Moscova.
În timpul șederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”. Se credea că îl cunoștea pe Mihail Gorbaciov, cu toate că atât Ion Iliescu cât și Gorbaciov au negat în repetate rânduri acest lucru. Cu toate acestea, în 1990, în revista Paris Match s-a speculat că Nicolae Ceaușescu credea că ar fi existat o conexiune între cei doi, deoarece în timpul vizitei lui Gorbaciov în România din iulie 1989, Iliescu a fost trimis în afara Bucureștiului pentru a preveni orice contact între cei doi. Iliescu este căsătorit din 1951, dar nu au avut niciun copil pentru că soția sa a avut 3 pierderi de sarcină.

S-a speculat ca in timpul studiilor la Moscova, Ion Iliescu ar fi fost recrutat de serviciile de informatii sovietice- KGB si GRU. Insa nici Iulian Vlad (seful DSS-ului, care cu siguranta ar fi aflat acest lucru, si care aveea toate motivele sa-l urasca pe Iliescu), nici amiralul Stefan Dinu (seful Directiei de Informatii a Armatei), nu au confirmat vreodata aceasta supozitie!

A intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 și în Partidul Comunist Român în 1953 unde a avansat în carieră devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 și membru al Comitetului Central al PCR.

In 1956 a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit șef de secție la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC.

La un moment dat a ocupat funcția de sef al Departamentului de propaganda al Comitetului Central al PCR.[8] A servit mai târziu ca ministru pentru problemele legate de tineret între 1967 și 1971.

Cu toate acestea, în 1971, Ceaușescu se simțea amenințat de Iliescu (era văzut ca moștenitorul lui Ceaușescu) și a fost marginalizat de către acesta și îndepărtat din toate funcțiile politice majore, fiindu-i atribuită funcția de vice-președinte al Consiliului Județean Timiș între 1971 și 1974, după care a ocupat funcția de prim-secretar al Consiliului Județean Iași (1974-1979). În 1984 a fost exclus din PCR și până în decembrie 1989 a fost director la Editura Tehnică

Ion Iliescu a criticat unele masuri economice gresite luate de Ceausescu.

A inceput sa fie cunoscut de oameni din timpul cat era prim-secretar la Iasi, datorita deschiderii sale spre dialog si a faptului ca stia sa asculte cu tact si rabdare doleantele oamenilor.
Astfel a fost cunoscut de directori de intreprinderi, directorii de IAS-uri, presedinti de CAP-uri, sefi de intreprinderi, chiar si de oamenii simpli (care atunci când veneau la el pentru rezolvarea unor probleme cotidiene, gaseau intelegere, Iliescu comportandu-se civilizat, spre deosebire de alti prim-secretari, care unii mai erau aroganti si repeziti).

Tata a auzit pentru prima data de numele lui Ion Iliescu prin anii 70, când un fost coleg de liceu si foarte bun prieten (care atunci era seful directiei de meteorologie a judetului Iasi), i-a spus- Uite, Valerica, a aparut unul pe la Iasi, Iliescu, care pare mai deschis decat Ceausescu!

Apoi numele lui Iliescu a inceput sa fie spus si la Europa Libera , asadar si cercurile politice din tarile vest-europene si din SUA incepusera sa-l vada pe Iliescu ca pe un posibil inlocuitor pentru Ceausescu.

In timpul intalnirii de la Malta din 1 decembrie 1989, dintre conducatorul URSS Mihail Gorbaciov si presedintele SUA George Bush, s-a cazut de acord in privinta inlaturarii regimului comunist si din Romania. Intelegerea a fost ca URSS sa aibă mana libera in Romania pentru inlaturarea lui Ceausescu, iar SUA sa aibă mana libera in Panama pentru inlaturarea lui Manuel Noriega.

Este greu de precizat cat stia Iliescu de aceasta intelegere. Oricum, cu siguranta Iulian Vlad si securitatea stiau cu siguranta de aceasta intelegere, stiau cu siguranta de popularitatea lui Ion Iliescu, si probabil stiau ca Ceausescu oricum va cadea.
Asta explica si atitudinea securitatii dupa 1 decembrie 1989, care a fost prima care l-a abandonat pe Ceausescu, si atitudinea de non-combat a securitatii in timpul revolutiei.

De asemenea, este cert ca Ion Iliescu simpatiza cu programul reformist a lui Mihail Gorbaciov, si credea sincer ca acest program reformist chiar poate crea un fel de socialism cu fata umana.
Mai tarziu, din fericire, Ion Iliescu si-a dat seama ca glasnostul si perestrioka lui Gorbaciov nu mai pot salva sistemul socialist, si a mers pe ideea de social-democratie.

Mihail Gorbaciov insa, mai naiv, nu si-a dat seama de aceast lucru, si doar tancul pe care s-a urcat Boris Eltan in august 1991, l-a facut sa inteleaga ca a pierdut definitiv partida si a ramas presedinte fara tara!

Puterea nu se schimbase. Ea era deținută de aceiași oameni care o avuseseră și în vechiul regim, de data asta într-o formă mai nocivă, pentru că aveau totul în mână: economie, politică, presă, informații. Pe care le-au folosit în interes propriu și distructiv pentru țară.
Se cerea, la Timișoara și la Universitate, aplicarea punctului 8 - lustrația. Nu era normal ca, după o revoluție (în care muriseră mulți) făcută pentru schimbarea regimului, să fim conduși de oamenii aceluiași regim.
Revoluția se dovedea a fi fost o minciună în care Iliescu&Co s-au folosit de manifestanți pentru a-l da jos pe Ceaușescu, însă păstrând puterea.
Dacă regimul comunist era nelegitim pentru că fusese instaurat cu forța și prin fraudarea alegerilor, noul regim a fost nelegitim din pricină că a luat puterea printr-o minciună imensă numită revoluție și, prin modul în care se folosea de putere, repet, ruinând economia, era împotriva țării.

Dacă vrei să faci un efort de obiectivitate, ar trebui să asculți și partea cealaltă, cum ar fi clipul pe care l-am mai postat: Petru Creția. (aici e numai prima parte)

Si sa analizam actiunile lui Ion Iliescu in timpul revolutiei- unele din ele extrem de dubioase si evident gresite!

In momentul in care elicopterul cu sotii Ceausescu decola de pe acoperisul sediului CC, Ion Iliescu se afla in biroul sau de la editura tehnica, din incinta Casei Scanteii.

Cum a ajuns el de acolo la sediul televiziunii, este o problema inca neelucidata pe deplin. Ori s-a dus din proprie initiativa la sediul televiziuni, ori a fost convinsa sa vina de alte persoane- este greu de spus!

Inca inainte de abandonarea puterii de Ceausescu, practic (cu cateva ore inainte) puterea reala era detinuta deja de generalul Victor Atanasie Stanculescu, care dadea ordine trupelor MAPn (când Ceausescu se mai afla inca in sediul CC) sa se retraga din fata sediului CC si sa fraternizeze cu revolutionarii.

In primele ore dupa fuga lui Ceausescu, armata preia practic puterea in tara. Militia nu mai exista (toate unitatile si cadrele de militie fusesera preluate de armata), securitatea se retrasesera, iar activistii de partid se ascundeau.

Apoi când Iliescu s-a prezentat la sediul TVR si a intrat in studiou- toti cei de acolo (intre care si unii oameni idealisti si bine intentionati- precum Mircea Dinescu sau Ion Caramitru) l-au primit cu aplauze!

Acuma ramane întrebarea de ce practic generalul Victor Atanasie Stanculescu i-a oferit puterea lui Ion Iliescu si celor din jurul sau.
După fuga soților Ceaușescu din clădirea CC la 22 decembrie 1989, generalul Victor Stănculescu a transmis telefonic, la ora 13:30, Ordinul nr. 38 care prevedea următoarele: "Unitățile militare de pe întreg teritoriul țării se retrag în cazărmi, în ordine și calm, fără a se lăsa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitățile militare care sunt angajate în fața sediilor comitetelor județene de partid vor calma spiritele, fără să tragă, după care se retrag în cazărmi. În unități se va organiza apărarea cazărmilor și a tuturor obiectivelor militare.

De asemenea, el a preluat conducerea Armatei Române, scoțând-o de sub ordinele comandantului suprem al forțelor armate care rămăsese Nicolae Ceaușescu. În nota telefonică nr. 39 transmisă tot atunci, el dădea următorul ordin către Armată: "Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Apărării Naționale. Față de cele ordonate, comandanții militari să asigure paza obiectivelor civile de importanță deosebită cu subunități înarmate, care să nu tragă decât în situația în care sunt atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. Pentru stabilirea priorităților în asigurarea pazei, comandanții militari să se pună de acord cu reprezentanții organelor locale. Militarii care asigură paza acestor obiective să poarte pe brațul stâng banderolă tricoloră.


Explicatia pentru care Victor-Atanasie-Stanculescu a predat puterea lui Ion Iliescu si celor din jurul sau, a fost faptul ca Ion Iliescu era oarecum cunoscut de populatie, aveea un anumit renume de socialist reformator, si ca multi directori de intreprinderi, directori de IAS-uri, presedinti de CAP-uri, etc, il cunoasteau pe Ion Iliescu, din perioada cat acesta fusesera prim-secretar la Iasi.
Evident, nu ma indoiesc ca in alegerea lui Ion Iliescu , din partea lui Victor Stanculescu, au contat si anumite calcule politice, dar si considerente externe (sunt convins ca la aceea ora Victor Stanculescu era informat si stia ca Ion Iliescu este agreat si in est si in vest, ca posibil succesor a lui Ceausescu).

S-a spus ca in locul lui Iliescu era mai bine daca in decembrie 1989 puterea era preluata de liderii partidelor zise istorice- Ion Ratiu, Radu Campeanu sau Corneliu Coposu. Cu toate posibilele lor bune intentii, asa ceva era imposibil! Pur si simplu acei lideri, la aceea ora, erau arhi-necunoscuti pentru marea masa a populatiei din Romania, si omul de rand (muncitorul din fabrica, taranul cooperator, doctorul, profesorul, soferul, etc) mult mai bine i putea cunoaste pe oamenii cu care intrasera in contact nemijlocit inainte de 1989, decat pe niste oameni abia veniti din strainatate si vazuti doar la televizor.

Asa se explica de ce, mai ales in mediul rural, lumea aveea mai mare incredere si erau mai bine cunoscuti presedintele de CAP, seful de post, gestionarul cooperatiei de consum, doctorul de la dispensar si profesorul de la scoala, decat cineva precum Ratiu sau Coposu!

Imi pare rau sa va spun- dar lustratia ar fi fost o mare prostie, si foarte bine ca Ion Iliescu nu a acceptat asemenea enormitate!

Si inainte de 1989, in conducerea tarii, au existat oameni foarte bine pregatiti profesional, in domeniile lor de activitate, care indiferent de regimul politic de atunci, au servit tara si poporul roman, si nu pe Ceausescu!
Sa amintesc doar cativa dintre ei

-Alexandru Filioreanul, directorul regionalei CFR Iasi, timp de 20 de ani. Prin eforturile lui, s-au facut cele mai mari investitii in regionala, si tot el este cel care l-a convins in 1981 pe Ceausescu (la o partida de vanatoarea la Pascani) sa aprobe fondurile pentru constructia cai ferate Pascani- Targu Neamt.

-Florentin Carpanu, directorul Comtim Timisoara

-Generalul Petre Constantinescu, cel care a condus realizarea metroului bucurestean

-Generalul Constantin Olteanu, fost ministru al apararii si primar al capitalei

-Ion Avram, ministru industriei metalurgice

-Mihail Florescu, ministru industriei chimice

-Ion Fratila, prim-secretar al judetului Vaslui, un om deosebit.

-Ioan Neamtu (celebrul Neamtu de la Husi) directorul IAS-ului

Si toti lucratorii de militie si securitate de dupa 1964, care au servit tara si poporul roman, in frunte cu oameni deosebiti si de un mare profesionalism (precum Dumitru Ceacanica-cel mai mare criminalist roman de dupa razboi, Jean Moldoveanul- seful IGM-ului. Printre realizarile sale pot fi amintite-

La lucrările celei de-a 42-a sesiuni a Adunării Generale a OIPC-Interpol de la Viena din 2-9 octombrie 1973, s-a aprobat cererea de afiliere a Militiei Române la această organizație. România a fost reprezentată de o delegație condusă de către generalul Jean Moldoveanu, care a prezentat oficial scrisoarea și documentele prin care România solicita afilierea la Organizația Internaționala de Poliție Criminală-Interpol. Această solicitare a fost aprobată cu 92 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri.
La inițiativa sa, a fost organizat în anul 1978 primul curs de ofițeri experți în afaceri judiciare din România, cu durată de un an. La aceste cursuri au participat opt ofițeri din București și câte unul de la fiecare miliție județeană, care trebuziau să fie formați pentru a rezolva marile afaceri judiciare ale timpului și în special cazurile de omucideri rămase cu autori necunoscuți,

Iulian Vlad, seful DSS-ului, Gheorghe Ardeleanu- comandantul trupelor USLA, care fusesera organizate si antrenate dupa modelul fortelor antiteroriste din RF Germana).


De exemplul, la Husi directorul Sectiei de Utilaj Complex era maistrul Teodor Loghin. Prin mijloace mai specifice (poate mai neortodoxe), acesta reusisera sa obtina contracte de export in China, pentru utilajul petrolier produs la Husi. Atunci SUC Husi aveea cca 2000 de salariati, care castigau si 4000 lei/luna (muncitorii care lucrau in acord global), unitatea sustinand si echipa de fotbal a orasului.
Dupa revolutie, s-au gasit unii idioti (chiar cumatrul lui) sa-l schimbe din functie!
Apoi când au venit chinezii sa reinoaiasca contractele, au spus ca discuta numai cu domnul Loghin. Când noua conducere a incercat sa le explice chinezilor ca Loghin nu mai este la conducerea unitatii si sa discute cu ei, chinezii nici nu au vrut sa auda, au intors spatele si au plecat.
Astfel contractele au fost pierdute, unitatea a decazut, si astazi se chinuie sa supravietuiasca, cu nici 200 de salariati!


Indepartarea acestor oameni din functie dupa 1990 ar fi fost o mare greseala si nedreptate fata de ei, si ar fi dus la blocarea functionarii unor intregi ramuri ale activitatii economice si sociale.

Toti acestia NU erau oamenii lui Ceausescu, ci erau oameni simpli, care cautau doar sa-si faca meseria (indiferent de regimul politic care exista), si care meritau toate stima si toata consideratia si dupa 1990!

De exemplul cati nu veneau inainte de 1989 la directorul IAS-Husi sa-i ajute cu diverse probleme, cati nu veneau inainte de 1989 la prima secretara a orasului Aneta Slivneanu sa-i ajute cu diverse probleme, cati nu veneau la directorul ICSM-ului Hristea ?!
Si au fost intelesi, au fost ajutati, cum se putea atunci!

Iar dupa revolutie exact acei oameni care cu cateva zile inainte se rugau de cei numiti mai sus sa-i ajute in diverse probleme, au inceput sa le zica huo comunistilor si alte idiotenii!

Asta inseamna dupa dumneavoastra democratie si libertate, si caracter uman ?!

Când un om te ajuta, se comporta omeneste cu tine (indiferent de regimul politic, indiferent de ce functie ocupa acel om la un moment dat), normal este sa te comporti si tu la fel cu el!

Eu nu spun ca Iliescu a fost el KGB-ist. Desi daca ne uitam la alti nomenclaturisti care au cazut in dizgratie in timpul regimului comunist, mai toti au protestat pentru ca aveau spatele asigurat de catre Moscova. Exemplul cel mai la indemana este Parvulescu.

Eu am spus ca nu se poate nega implicarea KGB-ului in evenimentele din decembrie. Avem atat KGB-isti notorii care apar in prim plan ( cum era Militaru ) cat si oameni care erau in cercurile de cunoscuti ai unor KGB-isti notorii ( cum era Gogu Radulescu ), si care participa in prim plan la revolutie si la preluarea puterii. Ca Iliescu a fost si el parte a conspiratiei sau a fost adus pentru ca sovieticii si americanii cazusera de acord ca trebuie un comunist cu fata umana in fruntea statului, asta conteaza dar mai putin. Cert e ca Iliescu nu a facut nimic pentru ca noi sa aflam adevarul despre revolutie ci a preferat comoditatea puterii.

Iar despre naivitatea lui Gorbaciov...sa fim seriosi. :71:
Poate nu ai aflat sau ai uitat ca in 91, Gorbaciov este luat prizonier tocmai de catre naivi care isi doreau salvarea URSS.

Și, potrivit zicalei „la vremuri noi tot noi”, au rămas tot ei la putere – nu doar politic, ci mai ales economic –, iar falimentele, pe care acum le deplângi, au apărut ca ciupercile după ploaie. Și manipularea mediatică, și corupția ca principal mod de succes în afaceri.

Era oricum o enormitate de vreme ce era impotriva vointei majoritatii oamenilor. In plus mai existau si securistii si informatorii lor, dintre care multi s-au refugiat in tabara adversara lui Iliescu. Plus odraslele vechilor stalinisti, care fac reforma morala prin revista 22 si prin altele. :)

In general de acord cu dumneavoastra, cu cateva precizari!

-Nu stiu de ce neaga Ion Iliescu implicarea serviciilor de informatii sovietice (dar si maghiare) in desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989. Exista marturii, dovezi care atesta indiscutabil acest lucru.

-De ce Ion Iliescu l-a schimbat din functia de ministru al apararii pe generalul Victor Atanasie Stanculescu, care pana atunci se comportasera ireprosabil (il convinsesera pe Ceausescu sa abandoneze puterea, predasera puterea lui Iliescu si celor din jurul sau! Cum a zis Stanculescu- daca vroiam puteam sa dau o lovitura stat si sa pastrez puterea ) ?

-Este foarte greu de demonstrat daca Iliescu avea sau nu cunostiinta de faptul ca Nicolae Militaru este tradator de tara (agent sovietic dovedit), când l-a numit ministru apararii!

Toate inscenarile cu teroristii si schimburile de focuri au inceput dupa numirea lui Militaru ca ministru al apararii!

-Apoi, conform marturiilor generalului Stefan Gusa, a generalului Ion Hortopan, a lui Dumitru Mazilu, Ion Iliescu telefoneaza la ambasada sovietica, solicitând sprijin militar sovietic! Dar din fericire Stefan Gusa se opune ideeii- folosind o expresie mai neortodoxa- Domnulu Iliescu, ia mai datii in p.....a pe rusi!
Raspunsul URSS a fost- Va oferim orice fel de sprijin, cu exceptia trimiterii de trupe regulate a armatei sovietice.


In privinta lui Gorbaciov, acesta, prin glasnost si perestroka, nu a dorit sub nici o forma desfiintarea URSS, ci dimpotriva, reformarea si supravietuirea uniunii!

Insa Gorbaciov nu a inteles un lucru! La aceea ora (in 1985), URSS mai functiona doar in virtutea inertiei, iar in societatea sovietica se acumulasera multe frustrari, nemultumiri, tensiuni, care au fost tinute sub pres, mai ales in timpul lui Leonid Brejnev, Iuri Andropov si Constantin Cernenko.
Gorbaciov a ridicat capacul de pe o oala sub presiune, a declansat forte si convulsii pe care- precum in ucenicul vrajitor- nu le-a mai putut controla si s-au intors impotriva lui.

Se pare că această „enormitate” s-a petrecut în Polonia în 1997, iar lucrurile cred că stau mai bine la ei din punctul de vedere al normalității.
Și bineînțeles că dacă s-ar fi petrecut, i-ar fi măturat și pe securiștii care au virat, oportunist, spre dreapta, reușind să compromită tot spectrul politic.

P.S. La „22” există unii autori care-mi plac și alții care nu-mi plac. Cine e odraslă de vechi stalinist?

Pai spre deosebire de Polonia, la noi s-a rezistat pe timpul comunismului prin cultura, tacand pe salarii bunicele. Au existat foarte putini dizidenti autentici si nu a existat nici o miscare. In plus, poate polonezii chiar si-au dorit asta, la noi oamenii isi doreau sa fie condusi de Iliescu si sa fie liniste. :)

Haide bre Florinvs, parca aia din armata nu stiau cine-i Militaru. Ce crezi ca ii facuse Ceausescu pe toti generali cum sunt acum ?
Se cunosteau foarte bine intre ei, stai fara grija. La fel si amiralul ala cred ca si el era tot KGB-ist. De aia au si raspandit zvonul cu securitatea care lupta de partea lui Ceausescu, ca sa nu apara vreunul din securistii aia patrioti despre care ne tot spui sa le zica oamenilor ca aia-s agenti KGB. :71:

Păi zi repede de cine-ţi place şi de cine nu.
Scoatem dosarul mintenaş!:21:

Cornea de exemplu. :p
Cam asta s-a intamplat la noi dupa 89. "Brucan", dorea sa-l "lustreze" pe Iliescu. :21:
Nu el personal ci tipul ala de gandire pe care il regasim mai tarziu si la GDS si pana astazi cand unul ne explica de ce ar trebui interzise reclamele la Pepsi - pentru ca fac apologia regimului comunist. :21:
E aceeasi mentalitate si la fesenisti si la ceilalti. ( la cea mai mare parte, nu spun ca nu or fi existat doi trei oameni care chiar visau la democratie sau libertate pentru toti ).

Parca nu stim ca-i place de Pora. :)

Cu-i nui place de ea?:44:

Bine că nu-mi place :)
Pe de altă parte, nu știu cât de adevărat este că taică-su a fost stalinist. Depinde cine face afirmația asta și pe ce se întemeiază. Când calomniile circulă atât de frecvent în presă de la stânga la dreapta și invers, nu mă grăbesc să mănânc tot ce zboară.
La o scurtă căutare am aflat că este evreu (Paul Cornea), că a fost un comunist convins, dar unii spun că nu și stalinist.

:21:

Cica am aflat ca a fost evreu si a detinut functii importante dar nu a fost stalinist. Ghici care era tiparul stalinistului din Romania in anii 50. :21:

Chiar vroiam sa te intreb: unde gasesti explicatia diferentei dintre starea de lucruri din Ro si alte tari care au schimbat regimul comunist?
Sa fie ceva insusiri specifice poporului respectiv? Adica polonezii or fi mai harnici, cinstiti, onesti, dotati decat romanii?
Sa fie vorba despre credinta? Catolici versus ortodocsi?
Despre avutiile nationale?
Despre relatiile diplomatice cu marile puteri ale lumii?

De ce crezi ca polonezii (si nu numai) sunt mai "normali" astazi decat noi?

Pai nu le pun ieuropenii sanctiuni ? Pentru ca spre deosebire de noi care suntem cuminti aia nu-si vad de treaba ? Eu asa citisem, ca polonezii s-au lasat condusi de extremisti spre deosebire de noi care suntem condusi numai de oameni caldicei. :)

Deci dacă cele două calități se asociază rezultă un stalinist ?
N-am știut.

Sunt altfel structurați ca neam. Au altă alcătuire. Mai multă demnitate. Nu știu de ce, dar se vede în istoria lor, mai ales în cea recentă.
Nu cred că e vorba de credință, avuții sau diplomație.

Pai astia erau stalinistii din anii 50. Evrei (in marea lor majoritate ) cu functii in aparatul de partid si de stat.

Uite altul :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonte_Tism%C4%83neanu

Ca un arc peste timp, fiul sau, scrie in revista 22 un articol elogios la adresa lui Paul Cornea. :21:

Sau altul :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Silviu_Brucan

Omul care pune bazele ghedeseului dupa 89.

Ce treabă avem cu Leonte Tismăneanu? Ai văzut ultima frază din articol?

„Leonte Tismăneanu a fost descris de fiul său, Vladimir, ca fiind „un leninist fanatic și dur”, în timp ce alții l-au caracterizat ca fiind „unul dintre tartorii ideologici” ai perioadei staliniste.”

Nu tot ce naște din pisică mănâncă șoareci, zic eu. Vezi și cazul Savatie Baștovoi.

P.S. Dacă staliniștii erau comuniști evrei, nu înseamnă că toți evreii comuniști erau staliniști. E un principiu de bază al logicii, nu mai știu cum îi zice.

Pai da bre dar cand esti fiul cui esti, nu te apuci sa faci reforma morala. Daca era vorba despre oameni care au stat prin inchisori sau macar au dat din gura in perioada aia, mai ziceam. Dar la noi anticomunistii au fost mai galagiosi ca oriunde incercand sa ascunda faptul ca in perioada dinainte au tacut malc. Sau au fost odraslele fostilor stalinisti din anii 50 care fusesera indepartati de catre comunistii romani.

Imi aduc aminte de un dialog dintre Plesu si Liiceanu in care Plesu spunea ca trebuie sa iertam, ca nu putem trai toata viata cu obsesia asta, iar Liiceanu ii replica : "Cum Andrei ? Cum sa-i iertam pe cei care nu stiu ce i-au facut Monicai Lovinescu ?"
Sigur, ar fi fost mai interesant daca ne spunea ce i-au facut lui, dar la noi astia-s anticomunistii galagiosi, oamenii care inainte au tinut capul la cutie. :)

Deci spui tu ca in anii 50, existau comunisti in Romania si mai mult, evrei care aveau si functii de conducere si care nu erau stalinisti. E foarte bun principiul asta al logicii despre care ai uitat cum ii zice. :)

Păi vezi că nu știi despre Liiceanu, da' zici? Imediat după ce a terminat facultatea și s-a angajat la nu știu ce institut, într-o ședință publică au vrut să-l dea afară pe un coleg, pe criterii politice sau de apartenență socială. A fost singurul care s-a opus, punându-se rău cu conducerea și având apoi de suferit în carieră.

Ai uitat sa spui ca impreuna cu alte persoane se adunau in diferite locuri si spuneau bancuri cu Ceausescu si daca intra securitatea pe fir, ori schimbau locul de intalnire ori schimbau bancurile. :1:

Vorbim despre o atitudine publica asa cum a avut de pilda Mircea Dinescu ( care nu-i nici pe departe asa de mare anticomunist precum Liiceanu ). Un apel catre lichele inainte de 89, nu dupa, cand apelul ar fi trebuit sa inceapa cu formula " dintre care prima lichea sunt eu". :1:

E cam aiurea să reproșăm altora lipsa curajului. De ce? Pentru că acum au atitudine. De apreciat cei care l-au avut. Dinescu, într-adevăr, nu este anti-comunist și se împacă chiar prea bine cu regimul actual. El a avut ce-a avut cu Ceaușescu.