Mirean: Oare intreruperea postului (temporar, nu?), nu este mai mare jerta decat tinerea lui, pentru cei care se considera crestini?

Ai citit undeva acest lucru, Mirene? Mie imi suna a sminteala, stiut fiind ca in post sunt numeroase ispite, mai numeroase decat de obicei. Deci, unde putem citi despre superioritatea intreruperii postului? Pe mine la spovedanie ma intreaba preotul daca am tinut post, nu daca m-am jertfit, intrerupandu-l.

Poi depinde ce faci in acel post, adica daca pe sotz il cuprinde ispita shi doreshte sa se impreuneze cu sotzia sa in post, atunci jertfa ei de a se impreuna cu sotzul ei este binecuvantata caci altfel sotzul ar putea cadea in adulter, asha imi pare, dar sigur ca ea ar trebui sa incerce sa-l convinga cu dragoste ca ar face ambii mai bine sa se infraneze in perioada randuita de post shi rugaciune... Dar in fiecare post ishi alege fiecare ce patimi shi pacte jertfeshte pentru Hristos in a nu le mai urma, unii taie din voiIre, altzii din alcool, altzii din ciocolata, altzii din cafea shi auto-barfa, altzii din curvie, altzii din lacomie, altzii din explicatzii, shi se straduie la a respecta cateceva shi a tzine postul de dulce, asha cum le cere conshtiintza intru Hristos, cum le cere Biserica.... Astfel ca uneori potzi manca in post shi sa nu greshesti, de exemplu atunci cand eshti invitat undeva shi in loc sa te batzi in piept shi sa cazi in laudaroshenia dietei, ca oricum ala nu e post ci e dieta daca nu suportzi ocara, deci in loc sa te lauzi, preferi sa gushti din bucatele puse inainte shi sa multzumeshti cuvincios pentru ele, iata ca atunci n-ai calcat postul ci l-ai incununat caci te-ai smerit ca sa nu sminteshti aproapele osandindu-l shi punandu-l la regimul mintzii tale slabe, dar apoi, dupa ce a trecut ispita, momentul, evenimentul, apoi se cuvine degraba sa-tzi reiei postul la care te-ai inhamat, in taina, ca doar nu posteshti de ochii lumii urmand shi pe maideparte dreapta socotintza din dragoste de Dumnezeu shi aproape, in fatza altor ispite shi evenimente ce sunt puse inaintea noastra in tot momentul... Astfel ca osindirea celui ce a ales sa faca dragoste in post de catre unul care a tzinut postul e mai mare pacat decat insashi netzinerea postului deoarece acesta a tzinut post la alimente dar a papat mandria de a osandi aproapele... care s-a pazit de adulter... de exemplu :)

Pr. Cleopa spune

"Cei ce postesc de nevoie au vreo plata ? Dar cei care nu pot posti din cauza bolii, a muncilor grele sau a lipsei, ce trebuie sa faca ?

Cei care postesc de nevoie, daca vor multumi lui Dumnezeu pentru aceasta si nu vor carti inaintea Lui, vor avea plata pentru rabdarea lor, intrucat este scris : " In lupta aceasta grea aveti nevoie de multa rabdare " ( I Timotei 6, 11 ) . Si iarasi : " intru rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre " si " cine va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui " ( Matei 10, 22; 24, 13; Marcu 13, 13 ) . Cei care nu pot posti din cauza bolii sunt dezlegati de Sfintele Canoane sa manance unele mancaruri de dulce de care au nevoie. ( Canoanele 8 si 10 ale Sfantului Timotei al Alexandriei; canonul 69 Apostolic, etc. ) . Pentru cei care nu pot posti din cauza muncilor grele, nu am gasit in canoane dezlegarea postului pentru ei, doar de vor fi ostasi sau detinuti. Acestia, prin cainta si alte fapte bune, vor completa datoria postului trupesc. Despre aceasta dezlegare, cel mai bine se cuvine a intreba pe episcopul locului si pe preotul respectiv care, de la caz la caz, pot randui alte fapte bune in locul postului."

Oare daca o femeie face tratament pentru fertilitate, nu inseamna ca este bolnava?
Si nu vorbim aici de post de mancare...si nici despre desfranare...

Soro, ia seama, postul nu este numai trupesc, caci altfel se transforma in dieta ori cura de slabire... Si nu asta este scopul...

Bine spus!

Ancah, citeste aici: http://www.crestinortodox.ro/Dezlegari_de_la_post_7294.html

Mirean: [i] Oare daca o femeie face tratament pentru fertilitate, nu inseamna ca este bolnava?
Si nu vorbim aici de post de mancare...si nici despre desfranare...

Soro, ia seama, postul nu este numai trupesc, caci altfel se transforma in dieta ori cura de slabire... Si nu asta este scopul... "

Mirean, nu acesta e raspunsul asteptat. Era vorba de superioritatea intreruperii postului, pe care tu, ca absolvent de teologie, o afirmi aici.
Se stie ca cel bolnav, este exceptat de la post, si nu i se socoteste lui, ca nu il tine. Deasemeni stiut este ca postul nu e numai trupesc, ci si sufletesc.

Asa, ca frate, ia si tu seama, si nu mai veni cu inovatii, ca smintesti oamenii.

Pe "tianu" n-o poti sminti, caci sotul ei, preotul, stie foarte bine ce are de facut. Cred ca ea nu a fost intru totul de acord cu el, de a incercat marea cu sarea si pe forum, in speranta unui raspuns mai favorabil ei.

Iar o femeie, care poate face copil e o femeie sanatoasa.

Ancah, din pacate, iar ai inteles ce ai vrut. Nu am vorbit niciunde de "superioritatea intreruperii postului", ci numai despre motivele intreruperii lui.

Ca absolvent de Teologie, la cursuri, intre care si cel de "Formare duhovniceasca", "Morala" sau "Drept canonic", inveti ca, in calitate de potential preot lucrezi cu oameni! Cum fiecare om este, evident, unic, iar generalizarile nu fac bine!

Concret, bunul simt (inainte de legi si canoane) spune ca o femeia care urmeaza un tratament de fertilitate pentru a avea prunci este, printre altele (si) un caz medical, deci o persoana bolnava. Astfel ca i se aplica cele pentru bolnavi, de la caz. Aici intra si intreruperea postului, nu ca "superioritate" fata de tinerea lui, ci ca jertfa pentru atingerea scopului pentru care doi oameni se "aduna" intr-o familie, prin Taina casatoriei (printre altele facerea de prunci - "Cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti" (Gen. 1, 28)).

Revenind la "tehnica", subiect expus asiduu de tine o sa citez ceva scris de un pr. prof. de Morala din Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti:
"Sfanta Scriptura numeste unirea conjugala a barbatului cu femeia cu termenul de "cunoastere". Despre Adam se spune ca "a cunoscut pe femeia sa si ea a zamislit si a nascut" (Gen. 4, 1). "Cain a cunoscut pe femeia sa, care a nascut" (Gen. 19, 6). Pentru a intelege mai bine de ce unirea dintre barbat si femeie este o cunoastere, trebuie sa privim spre Dumnezeu, nu spre animal. La acesta din urma imperecherea satisface exigentele naturii si nevoile biologice. Intre barbat si femeie in casatorie nu poate fi vorba de imperechere ca in lumea animala, ci de dar total. In masura in care, din Revelatie, mintea omeneasca intelege ceva din taina cea mare a lui Dumnezeu, ea afirma ca Persoanele Sfintei Treimi se intrepatrund, locuiesc una in alta, fiecare se comunica celeilalte in mod total, ramanand insa ceea ce ea este. Tatal se comunica in intregime Fiului ("Eu si Tatal una suntem" In. 10, 30) si Duhului, Fiu Care il descopera pe Tatal prin Duhul Sfant.

http://www.crestinortodox.ro/Casatoria___Taina_a_daruirii_si_a_desavarsirii_per soanei_11749.html"

Ai episcop nou, "uns" in saptamana care a trecut. Poate te lamureste el mai bine!

Ancah, nu incerc sa te conving de ceva, este o opinie argimentata pe care am postat-o...
Incearca (daca poti) sa combati ideea, nu persoana care o expune.
Cu bine!

Ei,uite de-asta eu ma manifest ceva mai neutra din unele puncte de vedere ale relatiei religie-societate,sau mai bine spus religie-viata pamanteana,caci pana la urma suntem doar niste pamanteni care intretinem acest taram,daruit de Creatorul lui,oamenilor si vietuitoarelor.Omul insa,are ratiune si trebuie sa fie mai cu bagare de seama,nu sa traiasca doar instinctiv.
Vad ca trianul nu am mai dat pe-aici,ori s-a speriat,ori nu a mai prezentat interes acest subiect,fata de opiniile ce le-a vrut a le achizitiona pentru o mai buna intelegere a situatiei pe care o detinea.
Este evident ca biserica se va afla in opozitie fata de acest subiect,insa intensitatea lui este mult mai complexa,tocmai pentru faptul ca se dovedeste a fi putin neconventionala.Pana la urma,cand s-au dat legile si canoanele bisericesti,nu se lua in consideratie si acest aspect al fertilitatii in vitro,al diferitelor tratamente de fertilizare,al metodelor artificiale de a concepe prunci,si deci rezolvarea in sine,pe plan spiritual,ramane la latitudinea partilor implicate,dar si a superiorilor acestora,superiori sub a carui ascultare se afla.
Tratamentele de acest fel sunt destul de costisitoare,tocmai de aceia preoteasa respectiva a luat in consideratie respectarea cu strictete a normelor medicale in acest sens,fiindca poate fi considerat ca in orice boala,ori respecti tratamentul si recomandarile doctorului,ori nu te mai apuci de nici un tratament.Si cum spunea cineva pe-aici,sunt si cazuri speciale in care unii oameni prezinta unele neputinte fata de post,neputinte reale,si astfel li se dezleaga acestora pentru o buna functionare a organismului,relativ buna.Ei bine,religia mai poate interpreta astfel de situatii,ca neputinta se poate datora necredintei,sau ca necredinta in sine fac pe unii sa se abata de la regulile crestinesti...care ar cam trebui batute in cuie,indiferent de situatie,daca te iei dupa severitatea unor canoane.
Si aceasta situatie reprezinta o neputinta si trebuie tratata ca atare,in nici un caz pe un forum,unde multi dintre cei care-si dau cu parerea sunt neavizati,opiniile reprezentand simple conceptii,deseori pur individuale.Este o situatie mai delicata in acest sens,si ea trebuie rezolvata in caminul familie respective,cu duhovnicul familiei respective,si de ce nu a se apela si la parerea altui duhovnic,fiindca poate fi mai constructiv,uneori.Oamenii,de fapt isi cunosc situatia foarte bine,analizand posibilitatile la fel de bine,si deci eventualele rezolvari decente si favorabile.
Exact cum spunea cineva pe-aici,cine a stat sa analizeze si sa numere perioadele fiecaruia de conceptie,sa vedem daca acestea se afla in post sau nu,si cred ca fiecare este copilul Lui Dumnezeu,si peste fiecare straluceste soarele,si apune cu aceiasi naturalete.Nu cred ca,conteaza atat de mult perioada in care un copil este conceput,mai ales in situatii de genul acesta,destul de dificile,conteaza sufletul pe care il dobandim,si cu care mergem dincolo de viata aceasta efemera.Excat cum dupa acceptiunea mea,adevaratele pacate salasluiesc in rautate,care este foarte diversa si periculoasa,si nu in lucruri fizice,inofensive uneori,acestea nu lasa sechele atat de vizibile,ca ura si reutatea care poate capata uneori,forme incredibil de hidoase.
Cred ca pana la urma s-a rezolvat situatia respectivei preotese,uite am depasit deja acest post,si speram ca s-a rezolvat intr-un mod benefic,si pentru ea si pentru multumirea interioara.Sa le dea Bunul Dumnezeu sanatate si biruinta in lupta cu viata si cu uneltirile din aceasta,si sa stiti oameni buni ca Dumnezeu nu este atat de RADICAL cum este deseori perceput de oamenii credinciosi.

Citat Mirean: Oare intreruperea postului (temporar, nu?), nu este mai mare jertfa decat tinerea lui, pentru cei care se considera crestini?

Citat Mirean: Nu am vorbit niciunde de "superioritatea intreruperii postului", ci numai despre motivele intreruperii lui.


Fara cuvinte...

Incearca sa plasezi afirmatiile in context, ancah! "Sectele" sunt cele care scot din context si ajung la erezii! Oricum, nu asta era esenta celor postate de mine.
De altfel, vorbeam de intreruperea postului pentru motive intemeiate (de catre oameni cu suferinte trupesti)!

Plus ca ai tendinta sa confunzi "tehnica" si desfranarea, ori nu cred ca este asa!

Bolnavii si suferinzii, numai dupa consultarea unui medic iscusit, drept credincios crestin, temator de Dumnezeu, care este lamurit ca pacientul sau are trebuinta de supraalimentatie pentru reinsanatosire si intarire, pot capata dezlegare in posturi de la Arhiereul ori Duhovnicul lor, spre a manca anumite feluri de bucate de dulce (frupt), care sunt oprite cu desavarsire a se manca de cei sanatosi, in posturile anului (Can. 69 Apost.). Aceasta se recomanda atat bolnavilor care sunt internati in spitale, cat si celor ce sunt acasa.


Sf. Apostol Pavel zice: "Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca, iar cel ce nu mananca sa nu judece pe cel ce mananca, fiindca Domnul l-a primit... Cel ce mananca, pentru Domnul mananca, caci multumeste lui Dumnezeu; si cel ce nu mananca, pentru Domnul nu mananca si multumeste lui Dumnezeu. Caci nimeni dintre noi (drept-credinciosii, tematorii si iubitorii de Dumnezeu crestini) nu traieste pentru sine si nimeni nu moare pentru sine. Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. Deci si daca traim si daca murim, ai Domnului suntem..." (Rom. 14, 3, 6-8; Mt. 15, 11; Mc. 7, 15; F. Ap. 10, 15; Rom. 14, 20; I Tim. 4, 4; Tit. 1, 15)

Ancah, cu tot respectul, cauti nod in papura, iar prin atitudinea ta "combativa" discutia devine penibila!

Nu vrei si contextul istoric, Mirean?

mirean,
domnule student de la teologie, da-mi voie sa ma indoiesc de toate spusele dumitale, care imi par a fi inselaciuni diavolesti. eu nu stiu ce duhovnic va sfatui 2 soti sa faca dragoste ori sex ori sa se impreuneze in Postul Pastelui sau in orice alt post, cind este bine stiut ca sint canoane ale Sfintilor Parinti care pedespsesc acest pacat. se ajung si zile in care vin oameni si spun ca faci "jerfa" impreunindu-te in post. eu nu stiu, ca si crestin, cit ajutor ai putea primi de la Dumnezeu cit tu te impreunezi cu sotia in post.
deci, Mirrean, fara nici o suparare, dar ce spui dumneata aici este inselaciune.

Ai putea sa citezi un canon care zici d-ta ca "pedepseste"?

rectificare: absolvent, nu student

soro/frate iana,
nu este de datoria mea sa te informez. meri la duhovnicul tau si il intreaba.

Ma gandeam ca atunci cand contrazici ai argumente,(nu pt mine, am citit canoanele). Mirean a adus argumente, a citat, in schimb, d-ta ii aduci acuzatii personale. Iarta-ma pt interventie, dar omul e informat si mai e si politicos.

"...iar femeia se va mantui prin nastere de prunci", deci copii fiind un mijloc de mantuire al femeii si mai ales ca a si urmat tratament nu cred ca e pacat

PACATUL NERESPECTARII ZILELOR DE POST


"Pentru a trăi viata în mod normal, fară abuzuri, fâră ignorarea si încălcarea drepturilor membrilor societătii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite legi morale, religioase, pentru disciplinare. În crestmism, pentru disciplinarea noastră sufletească si trupească, avem lăsat de către Sfintii Părinti legea postului trupesc si sufletesc. Există cele patru posturi mari de peste an, cât si zilele de Miercuri si de Vineri. În aceste zile nu trebuie să mâncăm lapte, brânză, carne, ouă pentru terapia trupească, ce la rândul ei produce terapia sufletească adică înfrânarea de la toate poftele păcătoase ce le putem face cu cele cinci simturi ale noastre. Postul mai are si un caracter de jertfa pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort constient prin care noi oferim lui Dumnezeu, fiinta noastră întreagă, trupul si sufletul. Când nu ne înfrânăm si nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalitătii irationale. Acei oameni care nu postesc nici măcar Miercurea si Vinerea, niciodată nu pot simti prezenta lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovnicesti în viată, nu pot să aibă ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne ajută în viată când îi cerem ajutorul, dar numai dacă reusim să facem cât de cât un efort, pe măsura puterilor noastre omenesti. Postul în familie aduce cele mai mari realizări: alungă ispitele, dă întelegere si dragoste între soti, izbăveste de dusmani, dă întelepciune si luminare de minte celor care studiază, îndepărtează vrajitoriile si toate duhurile satanei necurate din casă, izbăveste de patimi si boli, curătă păcatele si ne dă mântuire. A tine Miercurea si Vinerea post în casă este o regulă minimă crestină. Dacă nu o tinem pe aceasta, niciodată nu putem ajunge la lucruri mari duhovnicesti sau la o simtire crestină matură."

Daca e pacat nerespectarea postului, atunci exista si canon.

Intr-adevar, femeia se va mantui prin nastere de prunci.
Aici problema, care se pune, este, daca copilul sa fie conceput in post. Intr-adevar femeia a facut tratament, dar efectul tratamentului nu dispare, pentru ca tine o luna de post, nu? Iar Dumnezeu binecuvanteaza pe cei, care tin post, dupa cum se vede din postarea de mai sus.

iana,
soro, vad ca aperi o parere necanonica, dar stai linistita, nu te jignesc, cred, daca iti spun ca in indreptare de spovedanie scri ca este pacat.
dar dumneata, iana, crestin ortodox cum te prezinti, vii si ne spui noua ca nu este pacat.
Mirean, dara ar fi foat cu adevarat student la Teologie, ar fi stiut ca este pacat. poate doar cu dezlegare de la preot, dar numai in cazuri speciale, doi soti sa se iubeasca fizic cu binecuvinatarea Bisericii.
dar daca matale, care spui ca ai citit canoanele, sustii in continuare ca nu este pacat, desi duhovnicii spun ca este pacat si pentru asta dau si canon, atunci...
eu nu stiu cit de informat este mirean, insa mie mi se par aiureli ce spune el aici.
iana, matale probabil ca te simti mai bine cind orgoliul iti este satisfacut. eu ma sint bine cind sint aproape de Adevarul Bisericii Ortodoxe.

Draga Andrei, cred ca discutia a degenerat si nu este cazul si nici locul potrivit. Faci o mare greseala ca privesti lucrurile doar prin prisma unei singure pareri. Cum am mai spus, Parintele Arsenie Boca a fost un om remarcabil (desi referirea mea anterioara fusese despre parintele Gh. Babut). Ai insa grija de unde iti iei informatiile. Daca o carte apare sub o anumita semnatura nu inseamna neaparat ca acest lucru este si adevarat. In primul rand, urmareste daca o carte stiintifica (inclusiv teologica) are aparat critic si daca nu are priveste-o cu multa circumspectie. Cartile parintelui Arsenie (unele, nu toate) au aparut sub tot felul de edituri ciudate care nu ofera nici o garantie de autenticitate. Mai mult, nu se ofera nici o certitudine ca tot ce apare sub semnatura pr. Arsenie a si fost scris de el. Dar chiar daca ar fi asa, ce a spus si scris pr. Arsenie sunt pareri personale care pot sau nu sa fie in concordanta cu Sfintii Parinti. Ori Sfintii Parinti nu au pomenit nimic despre "momentul" potrivit sau nepotrivit in care sa se conceapa copiii. Intre Canoanele Sinoadelor Ecumenice ale Bisericii Ortodoxe nu exista nici unul care sa faca referire la asa ceva. Exista, insa, canoane ale Sfintilor Parinti care fac niste recomandari pentru “infranarea sotilor”, toate (recomandarile) pornind de la cea a Sfantului Apostol Pavel de la 1 Cor. 7,5:
- Dionisie al Alexandriei, Canonul 3, “Iar cei ce sunt independenti si casatoriti, trebuie sa-si fie lorusi judecatori, fiindca au auzit pe Pavel care scrie ca este lucru cuviincios a se departa la un timp unul de altul prin consimtamant, pentru ca sa staruiasca in rugaciune si apoi sa se apropie”
- Timotei al Alexandriei, Canonul 13, “Intrebare. Celor insotiti cu impreunarea nuntii, in care zile ale saptamanii trebuie a li se propune sa se fereasca de impreunare unul cu altul, si in care au voie?
Raspuns. Cele ce le-am spus mai inainte le spun si acum. Apostolul zice “Sa nu va lipsiti unul de altul decat numai prin intelegere la timp numit, ca sa va indeletniciti cu rugaciunea, si iarasi sa va impreunati, ca sa nu va ispiteasca pe voi satana pentru neinfranarea voastra” (1 Cor. 7,5). De nevoie insa trebuie a se feri sambata si dumineca, pentru ca in acestea se aduce Domnului jertfa cea duhovniceasca”
Deci, Sfintii Parinti se refera doar la infranare si asceza si aceasta este singura lor grija. Singurele zile “restrictionate” de unii parinti sunt doar sambata si duminica, singurele zile in care se slujeste Sfanta Liturghie in Postul Mare (de exemplu). Postul este o cale, nu o tinta. Calea spre nepatimire, spre a deveni vas al Duhului Sfant.
Totul pornise de la un tratament pentru fertilitate, inceput inaintea postului si care trebuia continuat in post, din motive medicale. De aici si pana la a decreta ca toti copiii conceputi in “anumite momente” sunt condamnati aprioric este cale lunga! Mai mult, asta cam aduce a predestinare. Iar predestinarea este considerata erezie in Biserica Ortodoxa.
Si, fratilor, nu va transformati in judecatori si nu osanditi voi copiii.

Frate, Andrei. Tu faci niste confuzii grave. Confunzi tabla inmultirii cu tabta zincata, STAS-ul cu parastasul si indreptarele de spovedanie cu Canoanele Bisericii! Pai, a te raporta la un indreptar de spovedanie fata de Canoanele Bisericii e exact ca si cum te-ai raporta la cartea de telefon in loc sa te raportezi la Sfanta Scriptura!

luciand, da-mi te rog voie sa te intreb ceva, referitor la cazul "tianu".
Doamna tianu a facut tratament si doreste sa aiba un copil in timpul postului.
Domnul tianu, care e preot, ce va face? Va incalca postul, ca sa aiba copil, sau va respecta postul, avand in vedere ca are pe multi de spovedit in aceasta perioada?
Ce solutie vezi tu? Respectarea postului, sau "sa facem ce zice popa, nu ce face popa"?

luciand, eu as aprecia in mod deosebit daca ai citi cu atentie dialogul meu cu alti frati si surori si dupa aceea sa ma citezi si sa-mi spui ceeea ce doresti.
pina atunci, Doamne ajuta.

Norma generala a Canoanelor Bisericii este acrivia. Totusi canoanele se aplica cu iconomie. Mai pe inteles, regula generala este una maximala, in timp ce aplicarea este una particulara, tinandu-se cont de fiecare caz in parte. Nu sunt duhovnic, dar parerea mea personala este ca parintele, sotul doamnei, ar face o jertfa mai mare "incalcand postul" decat tinandu-l cu pretul nenasterii propiului copil. Vezi mai sus ce spunea Vsovi. Nu cred ca pot sa spun mai frumos decat el ceea ce gandesc. Cred ca a reusit sa scoata esenta din "cazul" acesta!

Andrei! Tu nu dialoghezi! Nu stii sa faci asta. Tu faci doar monologul surdului! Nu te citez decat in masura in care trebuie sa reteze cineva din ineptiile pe care le debitezi!

luciand, nu este nevoie sa urli la mine.
ai 4 semne ale exclamarii in citeva propozitii. problemele tale nu ti le rezolva tipind la mine, da?
mai citeste inca o data pentru a vedea cine sustine ineptii si cine nu.
eu nu sint printre cei care le sustin.
frate, spune o rugaciune si te calmeaza.

Dumnezeule, te-ai aprins tare, tare, tare. imi semeni cu altcineva care atunci cind nu este aprobat, se inflameaza la fel.
ma iarta.

Nu era vorba despre orgoliul meu aici.
Stiu ca nu ai intentii rele dar nu trebuie sa sarim in extrema cealalta, nu?
Doamne ajuta!

Nu e cazul de fierbinteala, caci noi facem aici un studiu de caz.
Poate nu stiti, dar cand o femeie are probleme, aceste probleme nu se rezolva intr-o luna, ci pe parcursul a multe luni, poate chiar ani. Nu inseamna ca daca intrerupe postul, gata a ramas gravida. Situatia e diferita de o operatie pe cord, care trebuie facuta neaparat, altfel moare pacientul. Cunosc cazuri, care au asteptat nu luni, ci ani, pentru a ramane gravide. In cazul acesta, mai degraba asteptarea da roade, nu graba.

Avand in vedere cele de mai sus, imi vine greu sa diger ideea avansata de mai multi useri, si anume ca: "ar face o jertfa mai mare "incalcand postul" decat tinandu-l cu pretul nenasterii propiului copil."
Cum scopul vietii este mantuirea, nu nasterea de prunci, mi se pare mai potrivit sa ne preocupam in primul rand de mantuire in cele doua mari posturi ale anului. Nu mai trebuie sa mentionez, ca un preot, care slujeste duminica Sf. Liturghie, nu are ce incalca postul sub nici o forma.
Oare Dumnezeu vazand cum cei doi soti tin Postul Pastelui, nu-i va binecuvanta cu un copil dupa perioada de Post? Sau omul trebuie sa-si ia soarta in mainile sale si sa faca ce stie el ca e mai bine?!? Speranta noastra tot in Dumnezeu trebuie sa fie, caci de la El vin toate cele bune.
Argumente pentru incalcarea poruncilor dumnezeiseati se pot gasi oricand. Dar oare asta ne dorim? Si apoi credeti ca duhovnicul va da dezlegare in asemenea situatie? Ma indoiesc. Si atunci nu pot intelege sub nici o forma cum incalcare postului poate fi o jertfa mai mare!?! Dupa umila mea parere, e doar o incercare de a nu lasa nimic de la tine, in favoarea lui Dumnezeu.

Perioada de fertilitate a femeilor este de cateva zile, lunar. Din pacate asemenea tratamente au si efecte secundare. Asa ca are tot interesul sa se grabeasca sa faca un copil...

Poate ne spui care sunt cazurile alea speciale! Eu in afara de neputintele trupesti (sanatate si "liniste" conjugala) nu prea am gasit...

Iar asta nu este un caz, cel putin, medical?

Prietene, aici discutam un caz concret, nu generalizam...

Scumpa mea, fara context istoric nici Sfanta Scriptura nu se poate intelege!

"Filip a alergat, si a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: "Intelegi tu ce citesti?" Famenul a raspuns: "Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva?" Si a rugat pe Filip sa se suie in car, si sa sada impreuna cu el. Locul din Scriptura, pe care-l citea, era acesta: "El a fost dus ca o oaie la taiere; si, ca un miel fara glas inaintea celui ce-l tunde, asa nu Si-a deschis gura; in smerenia Lui, judecata I-a fost luata. Si cine va zugravi pe cei din timpul Lui? Caci viata I-a fost luata de pe pamant."

Pentru conformitate, ancah, accentul in postarea mea cade pe "Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva?", din care reies, pe langa evidentele conotatii teologice (in sens "duhovnicesc") si laice, in sensul unei invitatii la abordarea pluridisciplinara a problemei...

Perioada de fertilitate e cand vrea Dumnezeu sa iti daruiasca acel copil ,vad ca s-a ajuns sa nu se mai tina cont de loc de vointa Domnului in acasta privinta.
Si nasterea unui copil anormal din nepazire de post tot de vointa Domnului tine.

Mergand pe linia trasata de tine, nici la dentist nu trebuie sa merg pentru ca vindecarea vine numai de la Dumnezeu.

E o vorba romaneasca: "Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in san".
Ti-a lasar ratiune, vointa, sentiment. Asa ca ai ratiune si ca sa gasesti leac bolilor tale de fiinta cazuta prin pacatul stramosesc...
Iar daca Domnul nu vrea sa iti daruiasca un copil o poate face si cu toate analizele medicale perfecte, asa cum il poate darui si unei femei "sterpe"!

deci, mirean, concluzia dumitale care ar fi?
daca un astfel de tratament dureaza citiva ani, toate posturile de peste an vor fi intrerupte "prin jertfa"?
nu?
ca doara oamenii au uitat de rugaciune si se ascund in spatele unei asa zise dorinti de a face un copil?
bine mirean, matale, care ai terminat facultatea de teologie observ ca gindesti ca un ne-ortodox.

Prietene, postul se intrerupe, canonic, din cauza ca femeia este bolnava. Si nu-i vorba de un post intreg, ci numai de cateva zile din acesta!
Cat despre "jertfa" celui care intrerupe postul, cauta in Pateric (ancah e specialista), eu nu am timp. Vei gasi acolo exemple de calugari care au intrerupt postul din motive binecuvantate. Acestia vorbesc despre "jertfa" celui NEVOIT sa intrerupa postul, nu este o idee scoasa din mintea mea. Astfel de chestiuni se discuta pe la seminarii, in Facultate...

Ar mai fi de discutat problema intreruperii postului. Se intrerupe acesta cu adevarat? Cred ca "tehnica", cum spunea ancah, nu are a face cu desfranarea. Problema este in capul celor care nu pot face separatia intre "facerea de prunci" si concupiscenta.

Este insa o chestiune subtila, dar se pare ma multi dintre forumisti au inteles ce spuneam eu.
Inca ceva, nu ai raspuns niciuneia dintre postarile mele, te-ai legat doar de mine...

poi ancah sarmana probabil are in minte ceea ce ma sminteshte pe mine mereu, shi aplicat la post s-ar traduce cam ashea: pentru ca nu cumva sa intrerup postul, sa nu cumva sa cad in pacat, sa nu cumva sa calc stramb sunt in stare de cele mai mari laudaroshenii shi rautatzi... mie mi se intampla din hiperbolizarea disperarii... shi tzin atunci cu dintzii de litera care omoara a postului uitand de litera care da viatza shi sens adica de duhul/invatzatura postului shi Har, de taina lui.

shi atent shi foarte concentrat sa nu cad ma smintesc shi nu vad in ce mari pacate ma mocirlesc, ca sunt cu ochii tzinta la a nu manca shi ma feresc chiar ostentativ, dar nu vad shi nici nu ma intereseaza sa constat ci cuprins de veselie ma balacesc in lacomia de femeia straina sau laudarosheniile explicatziilor sau necredintza pentru a-mi arata credintza shi asha mai departe, tot felul de judecatzi shi rautatzi shi unele judecatzi par a fi pentru Dumnezeu... nu primeshte Dumnezeu hulitorul shi judecatorul shi osanditorul shi lepadatorul shi paraciosul creshtinului.......

dar revenind la subiect, la intrebarea ca daca e urat sa te impreunezi in post, e urat nu numai sa te impreunezi indiferent pentru ce dar shi sa te gandeshti la asha ceva sau sa creezi shi sa inchipui astfel de "frumoase" indeletniciri... ca este scris peundeva ca in posturi shi in sarbatorile sfinte nu e voie sa avem mintea furata spre astfel de lacomii shi placeri trupeshti, dar exista shi cazuri particulare, cand discernamantul shi conshtiintza individuala intru Hristos sau ascultarea de duhovnic primeaza shi ascultarea trebuie cu foarte multa dreapta socotintza mai ales atunci cand nu suntem complet singuri ci trebuie sa dam socoteala sa nu maniem pe Dumnezeu prin pacatele noastre sau nedreptatzind vre-un apropiat....

deci raspunsul este sa-i ierte Dumnezeu daca au greshit calcand porunca dar piatra de poticniri pusa de Balac fiul lui Matzoc ca fii imparatziei sa manance din jertfele idoleshti se poate interpreta ca sunt puse pietre de poticnire fie intru dreptate fie intru nedreptate deci sa ne scape Hristos sa gasim calea cea buna care sa fie Voia Lui dar shi cum este Voia Lui....

astfel ca intrebarea daca au greshit impreunandu-se in post, este asha cum a zis Ancah ca defapt au greshit, ca asha scrie la sfintele conoane... dar daca nu tzineau seama de tratamentele medicale in vederea zamislirii de copii era mai rau, ca rugaciunile lor erau risipite prin neascultare deci iata ca n-au greshit caci ascultand de Dumnezeu nu se poate ca in acelashi timp sa-i shi gresheshti, iar zilele randuite de post sunt tot pentru ei, spre insanatoshirea sufletelor shi trupurilor, astfel ca dreapta socotintza a fiecarui credincios primeaza in cazul sau shi al aproapelui sau in a asculta de Biserica de sfintele canoane shi de scripturi astfel ca falsele remushcari sunt tot spaima inutila de litera care ucide shi nu frica smerita de judecata literei care da viatza, de Harul Duhului Sfant in care am face bine sa ne incredem mai mult (ma refer la mine mai mult ca sunt cam necredincios shi n-am invatzat sa-mi pun nadejdea in Dumnezeu), iconomul shi vistierul bunatatzilor.