Se spunea despre avva Ioan persul ca venind la dansul niste oameni rai, a adus lighean si se ruga sa le spele picioarele, iar aceia cucernicindu-se, au inceput a se pocai.

Cel ce e smerit in cugetul sau si implineste o lucrare dumnezeiasca, cand citeste dumnezeiestile Scripturi, pe toate le aduce in legatura cu sine si nu cu altul.

"Mintea celui mandru, atunci cand citeste Sfanta Scriptura, raporteaza cele citite nu la sine, ci la altii. De exemplu, cand citeste ca cel ce a zis fratelui sau "nebunule" vrednic va fi de osanda, isi aminteste de cei care l-au jignit si se se bucura de osanda care ii asteapta, dar nu se vede pe sine ca a mahnit pe altii. Tot ce citim trebuie sa aducem in legatura cu noi insine, pentru a ne indrepta, dar sa nu masuram pe altii cu dreptarul celor citite."

Istorioare cu talc
 

Sfatul Avvei Olimp
Un frate de mănăstire l-a întrebat pe avva Olimp:
– Dă-mi un sfat!
– Să nu şezi cu ereticii, îi spune el! Înfrânează-ţi limba şi pântecele şi, oriunde te-ai afla, spune necontenit: „Sunt străin“. (după Ioan Evcrata, Limonariu)
http://www.ziarullumina.ro/articole;...vei-Olimp.html

Chilia monahului cheamă milostivirea lui Dumnezeu
Un frate l-a întrebat pe un bătrân zicând:
- Spune-mi mie, părinte, care este acea temniţă ce este scrisă în Evanghelie, unde zice: în temniţă am fost şi aţi venit la Mine?
Iar bătrânul i-a răspuns:
- Acea temniţă, fiule, este chilia călugărului, în care, şezând călugărul, pururea cheamă milostivirea lui Dumnezeu.
(Cuvinte folositoare ale sfinţilor bătrâni cei fără de nume, Editura Doxologia, 2009)
http://www.ziarullumina.ro/articole;...-Dumnezeu.html

O decizie înţeleaptă
Un eremit din pustiul Egiptului istoriseşte: „Tatăl meu era funcţionar bine cunoscut, care, deşi îşi aduna averi, era plin de milă cu cei săraci şi nenorociţi. Când a simţit că i se apropie sfârşitul, m-a chemat, mi-a arătat banii şi bogăţiile sale, zicându-mi:
- Iubitul meu fiu, ştiu că nu voi mai trăi mult şi înainte de a muri voiesc să-mi las afacerile în regulă. Vreau să-ţi pun o întrebare: iată aici banii şi avuţiile mele, să te las în grija lor sau a lui Dumnezeu?
I-am răspuns hotărât:
- Pun veşnicia înaintea celor trecătoare, de aceea îl aleg pe Dumnezeu şi renunţ la avuţiile pe care rugina le roade şi hoţii le fură. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)
http://www.ziarullumina.ro/articole;...nteleapta.html

S-a dus odata, avva Isaac tebeul la o chinovie si a vazut pe un frate ca a gresit si l-a osandit. Iar dupa ce a iesit la pustie, a venit ingerul Domnului si a stat inaintea usii chiliei lui, zicand : nu te las sa intri. Iar el se ruga zicand : care este pricina ? Si raspunzand ingerul, i-a zis : Dumnezeu m-a trimis, zicand : spune-i lui, unde poruncesti sa pui pe fratele cel gresit, pe care l-ai judecat ? Si indata s-a pocait, zicand : am gresit, iarta-ma ! Si i-a zis ingerul : scoala-te, te-a iertat Dumnezeu ! Dar pazeste-te de acum inainte sa nu judeci pe cineva mai inainte de a-l judeca Dumnezeu.

Se zicea despre avva Arsenie si despre avva Theodor al Fermei ca, mai mult decat toate, urau slava oamenilor. Pentru aceasta Arsenie nu primea usor pe cineva, iar avva Theodor, desi primea, ca o sabie le era tuturor.

"Pentru a scapa de linguselile oamenilor, avva Arsenie s-a retras in adancul pustiului si nu primea pe nimeni, iar celor care ii reprosau ca nu arata dragoste fata de vizitatori Sfantul le spunea: "Iubeste pe toti si fugi de toti." Avva Theodor, desi primea pe cei care il cautau, era aspru si taios la vorba, pentru a nu da indrazneala vizitatorilor sa-l laude in ceva, dar si pentru a curma curajul de a-l vizita degraba celor care nu aveau o treaba cu adevarat importanta. De aceea se spunea ca era ca o sabie."

S-au adunat odata cei din Schit, certandu-se pentru Melchisedec si au uitat sa cheme pe avva Copri. Mai pe urma chemandu-l, il intrebara de aceasta. Iar el lovindu-se de trei ori peste gura , a zis : vai tie, Coprie ! Vai tie, Coprie ! Vai tie, Coprie ! Caci cele ce ti-a poruncit Dumnezeu sa le faci, le-ai lasat si cele ce nu le cere de la tine, le cauti. Si auzind fratii acestea, au fugit la chiliile lor.

Trecand odata de la lunca la chilia sa, avva Macarie ducea zmicele de finic, si iata l-a intampinat pe el diavolul pe cale cu secerea si vrand sa-l loveasca n-a putut. Si i-a zis lui : multa sila am de la tine, Macarie, caci nu pot asupra ta. Iata orice faci si eu fac. Tu postesti, dar eu nicidecum nu mananc. Priveghezi, dar eu nicidecum nu dorm. Numai una este cu care ma biruiesti. I-a zis lui avva Macarie : care este ? Iar el a zis : smerenia ta si pentru aceasta nu pot asupra ta.

Avva Macarie cel mare zicea fratilor in Schit, dupa ce ieseau din biserica : fugiti fratilor ! Si i-a zis lui cineva din batrani : unde putem sa fugim mai mult decat in pustia aceasta ? Iar el si-a pus degetele pe gura, zicand : de aceasta sa fugiti. Si a intrat in chilia sa si incuia usa si sedea.

Una din cele mai frumoase pilde:

Un frate s-a dus la avva Macarie egipteanul si i-a zis : avvo, spune-mi cuvant sa ma mantuiesc ! Si i-a zis batranul : du-te la mormant si ocaraste mortii ! Deci ducandu-se fratele a ocarat si a azvarlit cu pietre si venind a vestit batranului. Si i-a zis batranul : nimic nu ti-au grait ? Iar el a raspuns : nu. I-a zis lui batranul : du-te si maine si ii slaveste ! Deci mergand fratele, i-a slavit zicand : apostolilor, sfintilor si dreptilor ! Si a venit la batranul si i-a zis : i-am slavit. Si-a zis batranul : nimic nu ti-au raspuns ? A zis fratele : nu. I-a zis lui batranul : stii cu cate i-ai necinstit si nimic nu ti-au raspuns si cu cate i-ai slavit si nimic nu ti-au grait ? Asa si tu, daca voiesti sa te mantuiesti, fa-te mort; nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor sa nu o socotesti, ca cei morti sa fii si poti sa te mantuiesti.

Trecand odata avva Macarie cu fratii prin Egipt, a auzit un copil zicand mamei sale : mama, un bogat ma iubeste si eu il urasc si un sarac ma uraste si eu il iubesc, si auzind avva Macarie, s-a mirat. Si i-au zis lui fratii : ce este vorba aceasta parinte, ca te-ai mirat ? Si le-a zis lor batranul : cu adevarat, Domnul nostru este bogat si ne iubeste pe noi si nu voim sa-L ascultam. Iar vrajmasul nostru, diavolul este sarac si ne uraste si iubim necuratia lui.

Se spune despre avva Macarie, ca de venea la el vreun frate ca la un sfant batran si mare cu frica, nimic nu vorbea cu el. Iar de-i zicea vreunul din frati, defaimandu-l : avvo, oare cand erai camilar si furai sapun si-l vindeai, nu te bateau pazitorii ? De-i zicea acestea cineva, vorbea cu el bucuros orice il intreba.

Spuneau parintii despre avva Macarie cel mare, ca s-a facut, precum este scris, dumnezeu pamantesc. Ca precum este Dumnezeu acoperind lumea, asa s-a facut si avva Macarie acoperind greselile ce le vedea, ca si cum nu le-ar fi vazut si care le auzea, ca si cum nu le-ar fi auzit.

A zis avva Macarie : de ne vom aduce aminte de rautatile ce ne fac oamenii, ridicam puterea aducerii aminte de Dumnezeu. Iar de ne vom aduce aminte de rautatile diavolilor, vom fi neraniti.

Povestea avva Macarie : umbland odata prin pustie am gasit o capatana de mort aruncata la pamant. Si clatindu-o cu toiagul cel de finic, mi-a grait capatana. Si am zis ei : tu cine esti ? Si mi-a raspuns capatana : eu am fost slujitor al idolitor si al elinilor celor ce au petrecut prin locul acesta, iar tu esti Macarie, purtatorul de duh si in orice ceas te vei milostivi spre cei ce sunt in chinuri si te vei ruga pentru dansii, se mangaie putin. I-a zis ei batranul : care este mangaierea si care chinul ? I-a raspuns lui : pe cat este de departe cerul de pamant, atata este focul de dedesubtul nostru, fiindca de la picioare pana la cap stam in mijlocul focului si nu este cu putinta sa se vada cineva fata catre fata, ci fata fiecaruia este lipita de spatele celuilalt. Deci cand te rogi pentru noi, din parte vede cineva fata celuilait. Aceasta este mangaierea. Si plangand batranul, a zis : vai zilei aceleia in care s-a nascut omul, daca aceasta este mangaierea muncii ! I-a zis ei batranul : este alta munca mai rea ? I-a raspuns lui capatana : noi, ca cei ce nu am cunoscut pe Dumnezeu, macar putin sunteni miluiti, iar cei ce au cunoscut pe Dumnezeu si S-au lepadat de El si nu au facut voia Lui, dedesubtut nostru sunt. Si luand batranul capatana, a ingropat-o.

Altadata facandu-se adunare in Schit, vrand parintii sa-l certe, i-au defaimat pe dansul, zicand : pentru ce vine in mijlocul nostru si etiopeanul acesta ? Iar el auzind a tacut. Iar dupa slobozirea adunarii, i-a zis lui : avvo, nu te-ai tulburat intru nimic ? Zis-a lor : m-am tulburat, dar nu am grait.

A auzit odata stapanul locului despre avva Moise si s-a dus la Schit ca sa-l vada. Si i-au vestit unii batranului de aceasta. Atunci s-a sculat sa fuga in lunca si i-a intalnit, zicand : spune, batranule, unde este chilia lui avva Moise ? Le-a zis lor : ce voiti de la dansul ? Caci este om nebun. Si venind stapanul locului la biserica, a zis catre clerici : eu auzind cele despre avva Moise, m-am pogorat sa-l vad. Si iata ne-au intalnit un batran care se ducea in Egipt si i-am zis lui : unde este chilia lui avva Moise ? Si ne-a zis : ce voiti de la dansul ? Nebun este. Deci auzind clericii, s-au mahnit zicand : oare cine este batranul care a grait acestea despre sfant ? Iar ei au zis : un batran purtand haine vechi, inalt si negricios. Atunci au zis : el este avva Moise. Si pentru ca sa nu se intalneasca cu voi, v-a zis acestea. Si mult folosindu-se stapanul, s-a dus.

Multumim, Andrei, pentru pildele acestea frumoase din Pateric.

Tare mult imi place si mie de avva Moise arapul. :25: etiopian de origine, s-a nascut in anul 330 ca sclav, in familia unor dregatori egipteni. ajunge calugar si preot. Dumnezeu i-a dat daruri deoserite, fiind foarte bland din fire. in anul 405 este ucis de berberi, cand acestia au atacat man. Petra.
http://saints.sqpn.com/stm34002.jpg

tare frumoasa icoana aceea. am gasit si despre moartea muceniceasca a Sfantului Moise Arapul:

Sezand odata fratii langa dansul, le zicea lor : iata barbarii astazi vin la Schit. Sculati-va si fugiti ! Dar tu nu fugi, avvo ? Iar el le-a zis : de atatia ani astept ziua aceasta, sa se implineasea cuvantul Domnului Hristos, care zice : toti cei ce scot sabia, de sabie vor muri. Ei i-au zis : nici noi nu fugim, ci cu tine vom muri. Atunci el le-a zis : eu nu am nici o vina. Fiecare sa vada cum sade. Si erau sapte frati, carora le-a zis : iata barbarii se apropie de usa. Si intrand i-au omorat. Iar unul dintr-insii temandu-se, s-a ascuns dupa impletiturite de cosnite si a vazut sapte cununi pogorandu-se si incununandu-i pe dansii.

Un frate a venit la avva Matoi si i-a zis lui : cum schitenii faceau mai mult decat Scriptura, iubind pe vrajmasii lor mai mult decat pe sine ? I-a zis lui avva Matoi : eu, nici pe cel ce ma iubeste, nu-l iubesc ca pe mine insumi.

A zis avva Matoi ca trei batrani s-au dus la avva Pafnutie, caruia i se zicea Chefala, ca sa-l intrebe un cuvant. Si le-a zis lor batranul : ce voiti sa va zic voua, cuvant duhovnicesc sau trupesc ? I-au raspuns lui : duhovnicesc. Le-a zis lor batranul : duceti-va, iubiti necazul mai mult decat odihna si necinstea mai mult decat slava si a da mai vartos decat a lua.

Sunt la un click distanta de a citi eu insumi Patericul ,sau sa il cumpar pe hartie.
Si cu toate astea imi place asa mult Patericul si pildele care le selectezi tu andrei :)
Cred ca n-am trecut de stadiul biberonului. Una e sa citesti,alta e sa participi.Tare frumos.

cumpara-l frate, si citeste-l pe tot. neaparat!! mai sunt multe pilde fff folositoare pe langa acestea. uneori pare necrutator sa faci selectie din Pateric, caci poti transcrie absolut tot...

Stiu de mult Patericul.Nu e vb de asta .Ci de faptul ca se creaza o caldura,o legatura,care e mai potrivita cu atmosfera acelor comuninuni de frati ce vietuiau in smerenie.
Eu apreciam doar atmosfera in care se face aceasta lectura comuna,a acestei carti 'extraterestre'.Si in plus vroiam sa te inccurajz si sa apreciez osteneala ta.

tocmai asta e ideea, ca nu e deloc "extraterestra". asta ar trebui sa ne puna pe ganduri si mai ales - pe treaba! :)

Mie mi se pare cu totul iesita din comun fata de restul celorlalte carti.E vorba de viata,de traire,de simplitate,de cuvinte putine. Sunt pilde concrete,rostite de oameni reali,si care se nevoiau spre sfintenie.Nu intalnesti aici expuneri,teorii,multe cuvinte,ci doar adancime duhovniceasca.Si mediul in care se desfasoara conteaza,nu s-ar putea da astfel de invataturi traind in lume.
Si comuniunea lor,in care toti erau intr-un gand,de la mic la mare.
Suntem atat de departe de acele timpuri..Si ce ne-ar trebui?Doar cateva colibe...si multa nevointa sufleteasca

mai ales de determinare avem nevoie. de vointa... cu rugaciune si smerenie ai putea pune de un "mic Pateric", chiar si pe scara blocului. s-ar forma cate un Pateric in fiecare comunitate, daca ar arde pocainta in noi...
e putin diferita fata de alta carti pentru ca ni se prezinta atat trairea cat si invatatura. acestea doua, nedespartite, au caracterizat vietile tuturor sfintilor parinti ai Bisericii. chiar daca nu aflam dintr-o omilie a Sfantului Ioan Gura de Aur nimic despre trairea sa, despre nevointa sa, cuvintele vorbesc de la sine. le citesti si te zdrobesc pur si simplu. realizezi ca ele nu pot proveni decat dintr-o asceza de neimaginat, dintr-o rugaciune puternica.

Mai vorbim peste 20 de pilde :)
E locul unde cuvintele sunt cumpanite si la obiect,e o oaza .

Se spunea despre avva Meghetie, ca iesea din chilie si daca ii venea gand sa se duca la locul acela, nu se mai intorcea la chilia lui, caci nu avea ceva din lucrurile veacului acestuia decat o undrea cu care despica smicelele de finic, caci lucra in toate zilele cate trei cosnite pentru hrana lui.

A fost intrebat avva Mios de un ostas daca primeste Dumnezeu pocainta. Iar el, dupa ce l-a sfatuit cu multe cuvante, a zis catre dansul : spune-mi, iubite, de ti se va rupe haina, o lepezi afara ? Zis-a : nu, ci o cos si o port. Zis-a catre dansul batranul : deci dar, daca iti este mila de haina, lui Dumnezeu nu-i va fi mila de zidirea Sa ?

Avva Iosif zis-a lui avva Nistero : ce voi face limbii mele, caci nu o pot stapani ? Si i-a zis lui batranul : dar de vei vorbi, ai odihna ? I-a zis lui : nu. Si a zis batranul : deci, daca nu ai odihna pentru ce vorbesti ? Mai bine taci si de se va intampla vorba, mai vartos asculta decat sa vorbesti.

Intrebat fiind avva Nistero de avva Pimen, de unde a castigat aceasta fapta buna, caci oricand i s-a intamplat necaz in chinovie, nu graia, nici nu intra in imijloc, a raspuns : iarta-ma, avvo ! Cand am intrat la inceput in chinovie am zis cugetului meu : ca tu si magarul una sunteti. Precum magarul se bate si nu graieste, se ocaraste si nimic nu raspunde, asa si tu. Dupa cum zice psalmistui : ca un dobitoc eram inaintea Ta, dar eu sunt pururea cu Tine.

Un frate l-a intrebat pe avva Pimen zicand : am facut pacat mare si voiesc sa ma pocaiesc trei ani. I-a zis lui batranul : este mult. Si a zis fratele : dar pana la un an ? Si a zis iarasi batranul : mult este. Iar cei ce erau de fata au zis : dar pana la patruzeci de zile ? Si iarasi a zis : mult este. Si a adaus : eu zic ca daca din toata inima se va pocai omul si nu va mai continua sa faca pacatul si in trei zile il primeste pe el Dumnezeu.

Extraordinar! Acu 2 ore am vrut sa postez si eu aceasta pilda,aici :)