Nu le trecem cu vederea, din greseli se invata, nu? sunt consemnari ale unor vremuri istorice, omul are discernamant si stie ce trebuie sa inteleaga, sper ca nu va imaginati ca suntem niste robotei care citesc papagaliceste fara sa judece.
In privinta asa ziselor derapaje, cum ati dori sa constientizeze omul binele, daca n-ar avea la ce sa-l raporteze? ti-ar trebui o credinta oarba. Am spus ca Scriptura ofera o cunoastere obiectiva a lumii. Vechiul Testament e o adevarata "incantare", o istorie a desfraului si a decadentei. Lipsa de perfecţiune a revelaţiei vechi-testamentare nu trebuie raportata la desavarsirea divina, ci la scopul ei: inţelegerea treptată a realităţilor duhovniceşti. De aceea ea are un caracter restrâns, fiind adresată unui singur popor şi adaptată mentalităţii acestuia, ba mai mult în cadrul ei este evidentă o toleranţă faţă de unele cazuri imperfecte de înţelegere şi punere în aplicare a legii morale sau a justiţiei divine. Totuşi preceptele Legii Vechi au contribuit la un mod superior de înţelegere în poporul lui Israel a moralităţii, a relaţiei cu Dumnezeu, cu semenii şi cu celelalte neamuri pregătind astfel morala creştină .

Imi cer scuze dar nu functioneaza asa, daca e o carte sfanta de la Dumnezeu, apai, asa sa ramana, ori e relativa treaba ori absoluta, nu prea merge cu: unde ne convine e, unde nu ne convine nu e.
Deci daca e relativa treaba de ce nu se recunoaste?
Sunt unii care nu isi pun deloc intrebari.

Pentru ca il vad in jurul meu chinuind-i pe oameni cu tot felul de suferinte. Asa cum Imparatia nu trebuie cautata in afara noastra ci in inima noastra, tot asa si Iadul se afla in inima noastra de unde ies toate relele. Si aceste rele aduc suferinta daca nu le curatam pentru a le inlocui cu dulceata Imparatiei.
De aceea sper ca suferinta Iadului din viata asta ii va face pana la urma pe oameni sa nu si-l doreasca pentru o vesnicie. Pentru ca doar cei care iubesc Iadul vor merge acolo pana la urma.

Sincer, nu stiu!

Ce anume este relativ?

Spuneti ca Dumnezeu este impersonal, insa are sau nu constiinta? Cum definiti esenta lui Dumnezeu? Crestinii si-au pus aceste intrebari, au dorit sa-l cunoasca pe Dumnezeu si au pornit in cunoasterea Sa prin intermediul celor create de El. Il definesc ca "ceva" ce trebuie sa aiba constiinta, din moment ce e natura creata de El are o anumita lege a echilibrului, care se manifesta in ritmuri si modele care au o ordine naturala de desfasurare, in care energia se transforma într-o armonie desăvârşită, nu e o natura haotica. De asemenea, crestinii si-au pus intrebarea: "cum poate exista Dumnezeu?" Noi spunem, asemeni lui Spinoza, ca Dumnezeu exista din vesnicie prin El insusi, conceput prin Sine. Tot el spune ca esenta lui Dumnezeu are o infinitate de atribute, dintre care mentioneaza gandirea si intinderea. Noi spunem ca daca Dumnezeu exista din vesnicie, nu poate avea decat o existenta perfecta. O existenta perfecta are in ea constiinta de sine, daca nu, n-ar mai fi deplina. Constiinta divina e un proces de reflectare cognitiva a lumii de catre Dumnezeu, dar si a Lui, Acesta cunoscandu-se in relatiile interpersonale treimice. Dumnezeu se cunoaste pe Sine si ca cel ce gandeste (Tatal) si ca cel gandit (Fiul), cunoscut de sine. De aici rezulta ipostasurile divine , ce exprima modul de existenta divin. Duhul reprezinta purcederea Tatalui (cel ce gandeste) spre Fiu (cel gandit). Spinoza are o conceptie panteista, el insa nu explica si cum exista acea "substanta" ( Dumnezeu), cum se manifesta, spune ca are gandire, insa oare daca ai gandire nu te gandesti (vezi) si pe tine?!

Spinoza mai spune un lucru, ca Dumnezeu este cauza libera a tuturor lucrurilor intrucat actioneaza din necesitatea naturii sale, iar nu dintr-o vointa arbitrara, acauzala , este cauza imanenta, iar nu transcendenta. Si aici punctul de vedere coincide cu dogma crestina, in sensul ca Dumnezeu n-a creat lumea intr-o relatie de exterioritate, ci a creat-o prin replierea asupra Sa insusi, El nu iese din sine insusi. Totusi, Spinoza il margineste pe Dumnezeu la Univers (macrocosmos), noi spunem ca Universul e creat, iar Dumnezeu transcede si dincolo de planurile de existenta cosmica, deci Universul se afla in interiorul Lui, Dumnezeu fiind imanent prin energiile sale cat si transcendent in esenta.

Omul are o cunoastere limitata, nu una absoluta. Adevarul absolut exista doar teoretic, ar insemna sa ai o infinitate de perspective asupra unei infinitati de lucruri. Adevarul Bibliei e unul cu valoare Universala, nu absoluta. Absolutul e atributul divinitatii.

Ce ar putea sa-si doreasca Dumnezeu in calitatea de Creator? Ca ceea ce a creat sa nu se altereze, sa nu se autodistruga, El sa contemple creatia desavarsita pe care a facut-o. Deci, El se asteapta de la noi, sa refacem in noi “chipul” lui Dumnezeu, iar acesta se obtine prin perfectiunea unitatii dintre trup-minte-suflet, reprezentata prin Iisus. Biblia e “indreptarul”, cea care te calauzeste pentru a atinge aceasta stare, e vointa revelata a lui Dumnezeu.

Ai citi acele scrieri religioase? Cunosti in detaliu doctrina islamului? Daca o cunosti atunci ti se pare moral, normal ca religia sa fie raspandita prin sabie? Este moral sa-i socotesti pe necredinciosi vrednici de moarte daca nu acepta Coranul? E moral ca uciderea unui necredincios sa nu fie pacat dar si mai mult sa fie un seviciu adus lui Allah? E moral sa-i folosesti pe necredinciosi pe post de sclavi iar tu razboinicul sfant al islamului sa huzuresti toata ziua si din cand in cand atunci cand cosideri ca huzurul nu-ti ajunge si socotesti ca ai nevoie de mai mult pamant de mai multi nenenorociti care sa-l lucreze sa pornesti la razboi. Si toate acestea folosind pretextul ca aduci un serviciu lui Allah prin starpirea necredintei.

Cunosti situatia actuala a crestinilor in tarile predominant musulmane?
Draga, in Africa in zilele noastre avem o multime de mucenici crestini ucisi de musulmani doar pentru vina de a nu i se inchina lui Allah.
Cata iubire dezinteresata si jertfa de sine, nu? Deosebit Dumnezeul islamului...

Apoi, matale cunosti situatia Indiei si a altor zone aflate sub influenta nefasta a hinduismului? Cunosti mizeria fizica si morala a poporului indian. Ai luat la cunostinta despre sistemul de caste prezent in India si propovaduit prin hiduism. Sa fie oare iubire in acesta? E moral ca un popor sa fie impartit in brahmani, aristocrati si paria. E moral ca un paria sa fie complet lipsit de drepturi? E moral ca cineva sa nu aiba dreptul sa-si depaseasca conditia ce a mostenit-o prin nastere? E moral ca un paria atunci cand incearca sa-si depaseasca conditia, sa faca parte din alta casta sa fie osandit la moarte de "invatatura sfanta" hindusa. Sunt normale si morale jertfele omenesti? Sunt normale, morale si potirvit firii(folosirii organelor corpului in scopul pentru care au fost randuite) gomoriile si sodomiile? Sunt morale relatiile sexuale dintre persoanele de acelasi sex? E moral, normal ca un animal: sobolan, maimuta, vaca etc sa fie considerate mai presus de om?

Draga, toate religiile cu exceptia crestinismului au la baza o iubire pervertita plina de egoism scoasa in evidenta atat de comportamentul/caracterul zeitatilor dar si de pseudo invataturile acelor religii. Vezi si mitologia greaca, zeitatile romane, religiile vechilor slavi, germani/scandinavi, sa nu mai vorbim de amerindieni, sau de samanism. Toate au acelasi pattern: egoismul zeilor(care numa iubire nu poate fi numita) si urmand exmplul cel al credinciosilor. Spre deosebire acesta n-o sa-l gasesti in crestinism care propovaduieste o iubire dezinteresata, jertfelnica; pentru Hristos toti oamenii sunt la fel de importanti(vezi parabola oii pierdute cand Pastorul lasa celelalte 99 de oi si pleaca in munti in cautarea celei ratacite). Pentru Hristos nu mai exista rob nu mai exista stapan, nu mai exista iudeu, nici elin sau scit, toti sunt la fel de importanti si chemati la mantuire.

Crestinismul(cel autentic intrucat in Apus in evul mediu au existat anumite derapaje: cruciade, iobagie, Inchizitie; dar n-are rost sa vorbim despre asta aici aflandu-ne pe un forum ortodox) condamna exploatarea omului de catre om ceea ce a dus o data cu triumful crestinismului la desfiintarea sclaviei in imperiul Roman. Astfel cel putin 1000 si ceva de ani atat timp cat imperiul Bizantin(Roaman de rasarit - leaganul crestinismului ortodox) a existat o oaza in care fiecare si-a castigat traiul din lucrul mainilor lui, in functie de modul in care cineva era capabil sa-si puna in valoare calitatile. Astfel cineva putea sa acceada de la statutul de simplu cetatean la cel de imparat(imparatul Iustin, Sf. imparat Iustinian cel Mare) sau de la statul de actrita si mai apoi mica intreprinzatoare(burgheza) la cel de imparateasa(Teodora sotia Sf. imparat Iustinian cel Mare). Nu strica sa cunoasteti si faptul ca in Constantinopol si in alte orase importante ale imperiului painea si uleiul de masline(alimentele de baza atunci) erau gratis(pana la invazia musulmanilor) astfel ca cei saraci, cei care nu gaseau de lucru, sau cei ce nu erau apti de lucru sa nu moara de foame.



Ca o concluzie: exista diferente majore intre Adevarul crestin si pseudo adevarurile propovaduite de alte religii. Exista diferente majore intre o societate construite pe valorile autentic crestine si societati ce au la baza perceptele islamului, hunduismului, etc. Prima este una profund morala in conformitate cu normalul, cu legea morala sau naturala, cu glasul lui Dumnezeu in om. Celelalte sunt niste societati pervertite uneori chiar descompuse in care primeaza nedrepatea si egoismul.

Mantuitorul spune ca fiecare pom(aici religie) se cunoaste de este bun sau rau dupa roadele sale.

In cele din urma fiecare este liber sa aleaga binele sau raul, adevarul sau minciuna, lumina sau intunericul, dreptatea sau nedreptatea, iubirea dezintersata, jertfelnica sau o pseudo iubire, o iubirea pervertita, plina de egoism si indrepatatire de sine.

Din Iad au fost eliberati doar dreptii si nu toti oamenii. Biblia atat in Noul cat si in Vechiul Testament spune foarte clar ca idolatri(cei ce se inchina la zei pagani: Zeus, Marte, Venus, Ra, Osiris, Krisna, Kali....), luptatorii impotriva lui Dumnezeu, savarsitorii de nedreptati, desfranatii etc nu vor intra in Imaparatia lui Dumnezeu. Fiecare ne vom lua plata pe masura vietii noastre, a modului in care am raspuns la chemarea lui Hristos('Eu stau la usa si bat de va deschide cineva...', mostenind imparatia lui Dumnezeu sau Iadul.

Daca te cosideri crestin ortodoxa inceteaza a-ti mai raspandii propriile pareri si invataturi. Crestin insemna urmator, marturisitor si implicit propovaduitor al invataturii lui Hristos, iar alaturarea cuvantului ortodox(drept credincios, ortho = dreapta, doxa = slavire) semnifica ca marturisirea, urmarea lui Hrisos este una corecta, dreapta. Hristos spune foarte clar ca in afara invataturii transmise de el apostolilor nu exista alt adevar. Ca urmare un sfat(iarta-ma ca imi permit) limiteaza-te la ceea ce spune Biblia si Sfanta Traditie(cheia pentru a dezlega versetele dificil de inteles ale Bibliei). Biblia nu se citeste pe sarite si apoi te consideri mare cunoscator. Pentru a intelege un pasaj din Noul o sa ai nevoie de un verset/capitol sau chiar carte din Vechiul si invers.

Nu se citeşte pe sărite Biblia e drept, dar se folosesc talanţii minţii pe care ni i-a dat Dumnezeu , cel care ştie despre evoluţia umană la nivel de inţelegere prin timp, spiritual vorbind.

Ne fiind vorba de o corespondenta privata, am cerut sa ne spuna noua, celor de pe forum, caci nu doar eu citesc ceea ce se scrie. Avand in vedere ca intre Miha si anca este liniuta de legatura, e vorba de o singura persoana, cea care scrie: iar cei care il citesc nenumarat de multi.

Si, draga Man Teo, inainte de a te preocupa de dragostea ce o port eu, mai bine foloseste timpul pentru a te intreba pe tine insuti cata dragoste porti; asa e crestineste.