Haha, asta e tot ce poti spune, cu decizia Sinodului Ecumenic in fata?
Pai unde e frate placa aia cu ortodoxia, cele 7 Sinoade, etc?

Pai cum din ce secta, 'secta' celor 7 Sinoade, tu?

Inteleg, nu esti un tip f. documentat, nici f. destept (ca altfel cum sa faci echipa cu unul ca c2) iar astea sunt probleme care se rezolva in mult, mult timp, dar poti macar sa fii un tip vertical, instant: cand nu ai contra-argument sa pui langa ironie/sarcasm, macar taci, cu orice altceva te descalifici ca om rational sau om pur si simplu.

:21: Ne prezinti si noua canonul care e incalcat prin sfintirea icoanelor?

Asta e din ciclul "e inutil, e nerecomandat, e nesanatos, dar nu e ilegal, adica e OK".

Nu există niciun canon care să interzică să stai într-un picior, cu un deget în nas, şi celălalt în gură, în timpul Liturghiei. Dar asta nu înseamnă că e o practică ortodoxă, chir dacă s-ar întâmpla ca mulţi ortodocşi să o facă. La fel şi cu sfinţirea icoanelor.

"Răspundem acestui al treilea argument spunând că binecuvântrea icoanelor nu este nici necesară, nici indispensabilă." (al VII-lea Sinod Ecumenic de la Niceea)

Păi, logica Zburătoarei,după cum se vede, este aşa: atâta vreme cât nu încălcăm în mod explicit canoanele, e ok.

După cum am zis: există canon care să interzică explicit să stai cu un deget în nas la slujbă ? Nu ! Deci, e ortodox să stai cu un deget în nas la slujbă !!

Există hotărâre a Sinodului ecumenic care stabileşte că binecuvântarea (nici măcar sfinţirea) icoanelor nu e necesară ? Există ! Deci, sfinţirea icoanelor e ortodoxă !!!!!

Ti-a demonstrat deja 'schismaticul' ca e mai limpede in gandire si ortodox in chestiunea asta decat tine.

Deraierile astea rationale cand le vezi la oameni alminteri inteligenti , te pun pe ganduri.
Eu nu pot sa spun decat ca e trist, f. trist, am senzatia ca treci printr-o perioada dificila de ceva vreme, nu e exclus sa fie chiar un substrat care merge chiar si mai mult inapoi in timp.

Important e sa nu ramai asa, ca e suficient un c2 nu e musai sa-l avem si pe 3.

Ce numar are canonul ala care e incalcat ca n-am retinut?:24:

Ecumenistii agresivi de pe forum au avut tot timpul argumentatia asta cu numarul, incercand sa arate ca cel ce nu spune acelasi lucru ca ei e singurul care crede asa (in ciuda faptului ca erau mai multi, sau a citatelor din invatatura), in schimb ei sunt o gasca. De fapt chiar si acum pe forum sunt mai multi ortodocsi care nu au aceste conceptii moderniste (doar cativa din cei ce au scris in ultimul timp: gpalama, DragosP, iorest, flying, bin, Iuliu, Copacel, etc.) Doar ca nu sunt asa agresivi si galagiosi ca unii din tabara cealalta.

Aceasta nu este o afirmatie de la Sinodul VII, cum au crezut si unii care s-au luat dupa tine. Chiar in cartea preotului din Canada scrie ca ar fi fost facuta de Patriarhul Dositei. Iar argumentatia sa erau afirmatiile facute de iconoclasti la sinodul impotriva icoanelor dinaintea Sinodului VII. Sinod ce fusese amintit la Sinodul VII, de aici legatura. Iconoclastii ar fi spus ca nu exista o rugaciune de consacrare, care sa transforme icoana din ceva comun in ceva sfant. Nu stiu daca la asta se refereau. E clar ca icoana nesfintita nu e doar un simplu tablou, dar Biserica a hotarat sa sfinteasca icoanele. La fel cum la inceput credinciosii se impartaseau dupa ce mancau. Si fara sa se spovedeasca personal. Dar Biserica a hotarat la un moment dat sa se faca la fel cum e astazi, spre binele credinciosilor. Astazi icoanele sunt sfintite peste tot, in toate tarile. Biserica a facut mai multe imbunatatiri de-a lungul timpului (ce nu tin de dogma, bineinteles, care ramane aceeasi). Intoarcerea la primele secole e o conceptie protestanta, nu se intelege ca Biserica e infailibila, nu are erori de secole, doar imbunatatiri. La fel cum scrie ca nu se face sfintirea crucilor si acum se face si sfintitrea crucilor.

Pidalion, Prolegomena despre Sfântul şi Ecumenicul al VII-lea Sinod, pag. 240 (online) sau 324 (cel editat), subnota 258: http://www.sufletortodox.ro/arhiva/c...nal%201841.pdf

"Sfintele Icoane nu trebuie a se unge cu Sfântul Mir, sau a se sfinţi cu rugăciuni de preot:

1. Pentru că noi nu ne închinăm lor pentru că sunt miruite, sau pentru că sunt sfinţite cu rugăciuni, ci îndată ce vedem chip Sfânt, fără a cerceta măcar despre Mir şi rugăciune, ne închinăm lui, şi pentru numele Sfântului, şi pentru asemănarea ce are cu acela a căruia este chipul. Pentru aceasta în a 6-a praxă a sinodului acestuia, sinodul luptătorilor de Icoane cel din vremea lui Copronim au prihănit pe Sfintele Icoane zicând, că numirea Icoanelor nici sfinţită rugăciune au, care să le sfinţească; ca din aceasta către sfinţenie să se mute din lucru obştesc, ci rămâne o obştească şi necinstită, precum o a făcut zugravul. Iar către acestea sfântul al 7-lea sinod răspunzând prin Epifanie diaconul, nu a zise că s-a făcut rugăciune asupra Icoanelor, ci a zis că, precum multe sfinţite lucruri, rugăciune sfinţită nu primesc, ci de la însuşi numele lor sunt pline de dar şi de sfinţenie, precum este chipul Sfintei Cruci, car este vrednică de cinste şi de închinăciune la noi, cu toate că se face fără de vreo rugăciune, şi noi cu singură închipuirea ei credem că luăm sfinţenie, şi cu închinăciunea ce-i facem, şi cu însemnarea ei pe frunte, şi cu pecetluirea ei ce în aer se face cu degetul (vezi că nu cu trei degete se făcea din învechime semnul Crucii, ca acum, ci cu un deget, care zice şi Hrisostom în oarecare cuvânt al său, şi vezi despre aceasta în a 2-a însemnare a canonului 91 al lui Vasilie) nădăjduim să izgonim pe draci. Asemeni precum şi multe vase sfinţite avem, şi le sărutăm, şi nădăjduim că vom lua de la ele sfinţenie, măcar că sfinţită rugăciune nu au. Asemeni şi Sfânta Icoană, ce nu are rugăciune, închinându-ne ei şi sărutându-o, ne împărtăşim de sfinţenie, înălţând cinstea la cel închipuit pe ea. Iar de nu pot luptătorii de Icoane să zică că Sfintele Vase sunt necinstite şi de obşte, fiindcă nu au rugăciune, ci sunt precum le-au făcut, ţesătorul, zugravul, şi argintarul, şi le au pe ele sfinte şi cinstite. Asemeni dar se cuvine să aibă şi pe cinstitele Icoane ca sfinte şi cinstite şi sfinţite, deşi nu au rugăciune.

2. Nu au trebuinţă Sfintele Icoane de rugăciune şi miruire; pentru că după Dositei foaia 658 din Dodecavivlon numai singur papistaşilor nelegiuire este de a face Icoane prin rugăciuni şi prin oarecare alcătuiri. Că ei se fălesc, că papa alcătuieşte Icoane din ceară curată, din Sfântul Mir şi din apa sfinţeniei (adică din Aghiasmă), şi că citeşte asupra lor rugăciuni minunate, şi că pentru aceasta Icoanele acelea fac minuni. (Precum mint ei, că Leon al 3-lea a trimis o Icoană ca aceasta lui Carol regele Franţei, şi acela o avea la evlavie. Şi că papa Urban altă una a trimis lui Ioan Paleologului, şi că acesta s-a cinstit cu litanii în Biserică.) Vezi că rugăciunea cea pentru Sfintele Icoane este papistăşească, şi nu dreptslăvitoare? Şi din nou izvodită şi nu veche? Pentru aceasta nici într-un Evhologhion (Molitfelnic) din cele vechi manuscrise aceasta nu se află. Şi am luat aminte că această rugăciune nici în cele tipărite mai-nainte de 100 de ani nu se află.

3. Se face cunoscut că Sfintele Icoane de rugăciune şi de miruire nu au trebuinţă. Pentru că şi pe pereţii Bisericii se zugrăvesc, şi în nartice, şi în curţile lor, şi de obşte pe căi, şi pe uşi, şi pe Sfintele Vase; şi nici se miruiesc cândva, nici rugăciuni li se citesc, şi cu toate acestea se cinstesc şi se închină. Pentru asemănarea ce au cu aceia ale cărora sunt.

Sunt pline tarabele din ograda locaşulilor de cult de reprezentări necanonice, dar "sfinţite". Dacă este "sfinţită" nu mai contează canonicitatea reprezentării. Să nu mai vorbim de iconiţe pe post de breloc. Şi dacă aşa se practică la modul general, înseamnă că aşa e bine.