Bun punct ai atins, Mirean, caci una e sa le dai nastere si alta e sa-i cresti asa cum trebuie.
Cred ca la acest lucru ar trebui sa mediteze toti aceia, care au de gand sa devina parinti.

Si nu numai Anca, inclusiv cei ce au copiii, pentru ca multi, din ce in ce mai multi , sunt convinsi in sinea lor, ca a fi parinte, inseamna a da adapost, hrana si ceva de buzunar, iar in rest, nimic. Educatia este la pamant, si nu ma refer aici la educatia din invatamant, ce lipseste cu desavarsire ci in primul rand la cei sapte ani de acasa, ce a fost redusa la doi ani de post natal. Atat inteleg unii si din pacate din ce in ce mai multi, ca se rezuma educatia proprilor prunci. Cum o planta, o floare , nici cand nu va inflori, de nu va fi iubita, asa nici pruncul nu va da roade vrednice in viata, de va fi lasat de izbeliste.

Cristian, sunt multe de spus pe aceasta tema; si poate e chiar bine ca ne abatem de la topic, caci s-au spus destule.
As zice ca e necesara o "Scoala a tinerilor parinti", unde sa invete ambii parinti cum se ingrijeste un copil. Nu mai sunt vremurile acelea cand doar mama avea grija de copil. Acum si tatal trebie sa se implice, sa schimbe copilul, sa-i dea mancare cu biberonul, etc. Toate aceste lucruri se pot invata inainte de nasterea copilului. Iar la nastere sa fie prezent langa sotie, nu in carciuma cu prieteni. Astfel va fi sensibilizat si o va aprecia mai mult pe femeia care i-a daruit un copil si l-a facut tata.

Foarte corect. Dar vai de fata ce nu-si deschide ochii bine inainte de nasterea de prunci ! Baiatul, barbatul ce apreciaza mai mul paharul , carciuma, nici cand nu va fi un sot si-un tata vrednic, caci el mai mult ca sigur este victima proprilor "parinti".

Foarte bine spus. Cei sapte ani de acasa sunt absolut necesari, este gresit ca familia sa "arunce" intreaga responsabilitate a educatiei pe sistemul de invatamant, care este asa cum este. Valorile adevarate (evident, includ aici si religia/credinta) sunt insuflate in familie. Asta si numai pentru faptul ca un copil sta (sau arr trebui sa stea) cea mai mare parte a timpului in familie, pe cand la scoala petrece cateva ore.

Imi spunea odata parintele Teofan, daca tinerii si-ar incepe viata sexuala DOAR in momentul in care sunt pregatiti sa devina PARINTI toate ar fi bune. dar..nu e deloc asa.... vin copii..chiuretaje...tratamente ptr sarcini noi ce... intarzie sa mai vina..lacrimi..rugaciune...deznadejde..si aceste DOAR pentru ca nu au fost toate la timpul lor.:2: E greu in ziua de astazi sa fii un parinte bun, dar FERICE de acela care reuseste sa fie! Copilul vine cand da Domnul daca NOI vrem sa Ii dam "libertatea" sa ni-l daruiasca. Dar o dam? :2: