'O usurinta in a da citate ascunde absenta gandirii originale.' ;-)

De acelasi autor:

'In lume este numita Toleranta, dar in iad este numita Disperare... pacatul de a nu crede in nimic, de a nu-ti pasa de nimic, de a nu cauta sa stii nimic, de a nu te amesteca in nimic, de a nu te bucura de nimic, de a nu urî nimic, de a nu gasi sens in nimic, de a nu trai pentru nimic, si de a continua sa ramai in viata deoarece nu exista nimic / nici un lucru pentru care ai vrea sa mori.'

Si inca unul de acelasi:

'Chiar si idiotii vorbesc cateodata adevarat in mod intamplator.'

(traducerea - cam ad hoc - imi apartine; voi da originalul dupa ce incercati sa ghiciti)

Nu incearca nimeni? Va dau o indicatie: este de fapt o autoare; limba originala este engleza.

Dorothy L. Sayers?

Ooh! Da! Nu prea ma asteptam sa ghiceasca cineva. (Dovada de orgoliu din partea mea ;-))
Este ultima mea descoperire. O autoare de inspiratie crestina intr-un stil foarte englezesc.

Acum, ca ai confirmat, mărturisesc că tot internetul m-a ajutat - am gasit primul citat, în engleză, e drept. Nu am vrut să trişez, dar fiindcă ai insistat... :-)

He he.. Eu care credeam ca daca nu il dau in engleza nu se poate gasi cu internetul.
Iata citatele in original:

“A facility for quotation covers the absence of original thought.”
― Dorothy L. Sayers, Gaudy Night

“In the world it is called Tolerance, but in hell it is called Despair...the sin that believes in nothing, cares for nothing, seeks to know nothing, interferes with nothing, enjoys nothing, hates nothing, finds purpose in nothing, lives for nothing, and remains alive because there is nothing for which it will die.”
― Dorothy L. Sayers

“Even idiots ocasionally speak the truth accidentally.”
Dorothy L. Sayers, Whose Body?

Să înţeleg că pot alege următorul citat?

Cam asa ma inteles. Desi eu m-am bagat peste rand. Scuze...
Dar vroiam sa va impartasesc bucuria de a fi descoperit un nou autor interesant.

Foarte bine că ai intervenit :-) şi succes în continuare!

Fragmentul ales de mine:

"În orice caz, libertatea ca alteritate nu este doar un lucru negativ; caracterul ei ontologic implică un aspect pozitiv exprimat ca impuls spre dragoste şi creativitate. Libertatea de a fi altul implică tendinţa de a crea o lume alta decât cea dată, adică de a cauza alteritatea în sensul ontologic radical al apariţiei de noi identităţi purtând pecetea celui care iubeşte sau a personalităţii creatorului. Aceasta se exprimă în artă, când rezultatul nu este o simplă copie a realităţii, ci o caracteristică distinctă a fiinţelor umane în creaţie. Aceasta este, de asemenea, exprimată în eros, după cum vom vedea mai departe. De aceea, creativitatea şi erosul constituie exerciţiul pozitiv al libertăţii umane şi oglindesc voinţa lui Dumnezeu şi capacitatea de a cauza liber alte fiinţe decât fiinţa proprie, fiinţe care poartă pecetea Sa personală, deşi, în cazul fiinţei umane, nu din nimic, ci dintr-o lume dată. Aceasta este posibilă şi datorită faptului că fiinţa umană posedă un tropos, capacitate de modificare şi inovaţie, dacă e să-l amintim pe Sfântul Maxim încă o dată."

S-ar putea sa fie Yannaras.