Una este ca ovulele sau spermatozoizii să se distrugă singuri de la sine, aşa cum a lăsat Dumnezeu, şi alta este să le distrugem noi, în mod voit, pentru a evita viţa, naşterea de prunci. Faci diferenţa?

***
"Spovedania o primeste Dumnezeu, iar preotul da iertare in numele Mantuitorului. In familiile cu pacate grave, nespovedite si fara pocainta, apar copii cu grave infirmitati fizice si psihice. In timpul spovedaniei, Ingerul tau pazitor sta in dreapta ta cu sabia scoasa si porunceste diavolului: "Iesi ca te-a pârât". Acesta raspunde: "Eu stau pentru ca nu a spus aşa cum a făcut". Daca ai spus corect pacatul, diavolul pleaca de la tine si trece in spatele preotului. Preotia este prin urmare o cruce greu de dus.
***
!Pacatul ramane daca:
- spui ca te-a indemnat altul (mama, sora, colega etc);
- spui prea incet incat preotul nu aude;
- spui pacatul sub o forma prea usoara, din rusine sau din mandrie;
- te-ai spovedit incorect;
- nu indeplinesti Canonul randuit de preot.
***
Orice păcat este greu şi piedică la mântuire. La fel de grele pot fi cele uşoare ca şi cele grele. Unii se feresc să nu facă păcate mari şi grele dar, pe cele uşoare le fac cu duiumul. Aşa mi-a zis cândva, cineva:
- Părinte, eu am grijă ca păcatele mari să nu le fac, de cele mici nu trebuie să mă feresc prea mult, pe cele mici le iartă Dumnezeu!
- Ia ascultă dumneata! Felul cum gândeşti şi pui problema, faci păcat împotriva Duhului Sfânt. Faci păcatele cu convingerea că, Dumnezeu este Bun şi iartă. Atunci, când faci păcatul bazându-te pe prea marea încredere în bunătatea lui Dumnezeu, acel păcat este îndreptat împotriva Duhului Sfânt. Aceste păcate, fie ele cât de mici, Dumnezeu nu le iartă. În al doilea rând, vreau să te întreb ceva, dacă pui într-un sac un bolovan mare cu care ai umplut sacul, iar în alt sac torni nisip până l-ai umplut, care din cei doi saci cântăresc mai mult, cel cu bolovanul sau cel cu nisip? După ce stă puţin pe gânduri îmi răspunde:
- Amândoi sacii, cântăresc la fel!
- Vezi! Tot aşa este şi cu păcatele, degeaba te fereşti numai de păcatele mari şi grele, dacă nu te fereşti şi de cele mici. Ele fiind multe, greutatea se adună fără să bagi de seamă şi, trage sufletul la iad."
(Sfantul Părinte Ilarion Argatu)

@Conel.Urs Iata cum sta treaba cu pacatul mic. Oricum, oficial, Biserica Ortodoxa nu aproba contraceptivele, si aici intra si prezervativul. Inteleg pe de-o parte ce vrei sa zici cu raul mai mic, dar tare mie ca nu cumva oamenii aceia care aleg raul mai mic, ca le-a zis parintele-tot pe el o sa dea vina oamenii-, sa nu se culce pe o ureche, in loc sa incerce sa se indrepte si sa sporeasca duhovniceste. E mai bine ca duhovnicul sa il scuture, sa il atentioneze, sa il invete ce spune ortodoxia, sa lucreze cu el pana cand renunta la acel mic rau, caci acel rau mic poate fi biletul nostru expres spre iad.

Legat de libertate pun cateva articole bune ptr. cei care vor sa se lamureasca: Libertatea noastră vs. libertatea lui Dumnezeu
Libertatea creştinilor diferă de libertatea celor ce nu cred în Dumnezeu
Ascultarea e libertate
"Aş vrea să vorbesc puţin despre ascultarea în Ortodoxie şi criticile ce i se pot aduce. Noi, ca şi creştini ortodocşi, ştim că baza vieţii noastre în Hristos o are ascultarea. Ascultarea, după Sfinţii Părinţi, e mai importantă decât orice virtute deoarece "ascultarea e cea care aduce smerenie" sau "după cum Adam a căzut din Rai prin neascultare noi vom ajunge înapoi în Rai prin ascultare"."
Voia liberă şi harul
Conlucrarea dintre harul lui Dumnezeu şi libertatea omului
Sunt liber în fiecare secundă să aleg, binele sau răul
########################

In caz ca nu s-a observat, acest topic era despre infranarea de la relatiile trupesti in post, necazuri etc. Nu era vorba daca e buna sau nu, ci despre cum se face aceasta infranare. Era de la bun inceput un subiect despre infrarea in post, nu inteleg de ce trebuie sa se vorbeasca ce e pacat si ce nu e. Initiatorul topicului abia daca a primit unu-doua raspunsuri, in rest tot pe langa.

Subscriu asertiunii domnule Mihailc.
Doresc sa precizez ca disputele despre disctinctia intre natura si pacat nu au doar un caracter scolastic (rational) ci si unul filocalic (duhovnicesc)...


Sfantul Simeon Noul teolog afrima inechivoc: intai inviaza sufletul spritual al omului (evident duhovniceste incepand cu duhul,mintea... ce implica metanoia) si apoi trupul omului. Este ceva firesc, natural...

Dupa cum spune si Sfantul Pavel... "ma lupt nu la intamplare lovind in aer ci ma lupt ca sa iau cununa"... hristificarii, sfinteniei, conlucrarii (duhovnicesti, sufletesti-intelectuale si afective, trupesti) ontologice firesti cu harul Duhului Sfant.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Subscriu asertiunii tale pertinente frate Ioan Cezar.

Din nefericire multi parinti in acest mod se automutileaza si isi "mutileaza" pruncii (atat duhovniceste cat si sufleteste spiritual si trupeste) inca din momentul zamislirii si in perioada sarcinii... si mai tarziu cand copii cresc "deformati" sufera si parintii... din cauza cui?

"Ce semanam aia culegem"

Un link elocvent: Maica Siluana - terapie duhovniceasca
http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/1227

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

da, normal, asta e invatatura, dar nu toti au ajuns la acest nivel, trebuie sa recunoastem

tot invataturi ortodoxe bune sunt si interdictia de a ne barbieri noi barbatii, sau femeile sa se epileze; totusi cati reusesc sa traiasca asa?

nu consider nimerita ilustrarea aceea cu cei doi saci, unul plin de multe pacate usoare, altul plin de cateva pacate mari, ca sunt la fel de grei ---
a pacatui usor face parte din firea noastra imperfecta, unii suntem mai nervosi, altii nu reusim sa ne rugam suficient dar totusi toate acestea nu echivaleaza cu un avort, sa zicem.

in fiecare zi facem ceva gresit, de multe ori chiar nu bagam de seama si asta pentru ca suntem toti nascuti in pacatul primordial.

am vrut sa scot in evidenta faptul ca nu exista principiul vital in spermatozoizi si nici in ovule.

invatatura corecta este sa facem atatia copii cati vin, dar in conditiile actuale de cele mai multe ori sotiile sunt slabite si la o eventuala nastere pot muri, atunci ce facem? practicam abstinenta daca suntem foarte indohovniciti, dar pentru unii mai profani ramane varianta prezervativului, daca nu se pot infrana in cadrul casatoriei, varianta mult mai buna decat avortul sau infidelitatea, care sunt pacate sigure.

Si mai sunt si alte motive.
Daca unul din parinti nu se poate ridica la nivelul de parinte, cum sa faci alti copii?

Mai era un exemplu cica pozitiv in "Familia Ortodoxa" de o familie care avea N copii, si femeia a fost in cateva randuri sfatuita sa faca avort din motive medicale, si n-a facut, bravo ei, doar ca parintii in cauza nu aveau nici un venit, traiau intr-o casa facuta de Biserica, ok nu mergem pe modelul capitalist, familia cu 1 copil dar cu casa, doua masini si concedii in Bulgaria, Grecia, dar nici sa traiesti tu si copiii tai din mila altora si totusi sa nu stii sa te opresti cumva nu e tocmai modelul crestin.

Ca sa nu mai zic de cazuri de prin ziare, tot familii fara venituri si bebelusi hraniti doar cu paine si ceai sau altii "uitati" prin diverse locuri prin oras.

Si da, decat infidelitatea cred ca orice compromis e mai bun, atat timp cat nu pune capat unei vieti, si exista totusi macar intentia, poate si vointa (chiar si la un nivel incipient) de a duce lucrurile la un alt nivel, superior.

Pentru ca se vede f. bine ca si supra-natalitatea ridicata la rang de virtute suprema, in practica poate distruge vieti sau chiar curma vieti.

Da, se cheama alocatie, este in valoare de aprox. 50ron si ajunge cam pentru o paine pe zi.

Daca ar creste doar cu paine si apa, bine ar fi.

Si nu ma refer ca ar fi musai sa-si petreaca verile in tabere, sa aiba la 6 ani celular, la 8 laptop si la 18 ani masina.