Ma bazez pe credinciosia lui Dumnezeu:

"Şi aceasta este încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voinţa Lui, El ne ascultă."

Stiu ca e voia Lui sa nu fim amagiti si sa biruim in lupta credintei. De aceea m-am rugat sa ma invete sa deosebesc vocea Lui de vocea duhurilor inselatoare. Nu prea am vedenii, doar ca atunci cand un prooroc vorbeste recunosc vocea lui Dumnezeu, asa cum ai recunoaste tu vocea tatalui tau. Pe ce te bazezi, de fapt? Pe faptul ca il cunosti si stii ca e tatal tau, si orice ar fi nu poate altul sa se dea drept tatal tau ca nu i-ar merge.


Desigur, exista o doza de prudenta si o analiza serioasa a faptelor. Nici vorba de aruncat cu capul inainte. Experienta m-a invatat [sac!] ca atunci cand ma arunc cu capul inainte capul e primul care se loveste... :17:

Este vorba de talantul ingropat. Stapanul [Dumnezeu] i-a dat darul dar omul l-a ingropat sub pacate . Nu i l-a luat Dumnezeu. Omul poate oricand sa dezgroape talantul si sa-l puuna in negot prin pocainta si smerire. Inima lui ar fi din nou curata si darul functional.
"Comportament scandalos", nu. Asta e deja un om dezaxat, nu prooroc. Numai omul care sta langa Dumnezeu poate sa auda vocea lui Dumnezeu si sa ne spuna si noua ce a zis.


Mai ne trezim si cu de astia.

"Copii, este ceasul de pe urmă, şi precum aţi auzit că vine antihrist, iar acum mulţi antihrişti s-au arătat; de aici cunoaştem noi că este ceasul de pe urmă. Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, "

Iar cand suntem vizitati de astfel de amagitori se pot intampla unele lucruri: ori se ridica pastorul si-l da pe fatza ca mincinos, ori alt prooroc, ori tac toti si nu-l cred. Posibil si sa amageasca pe unii . Dar nu pe cei seriosi.

Biblia te contrazice.David nu era deloc un exemplu de moralitate,dimpotriva.

David nu a proorocit cat timp traia in pacat, ci inainte sau dupa ce s-a pocait . Asta apropo de dezgroparea talantului.

Combat preamarirea oricarui sistem religios. Inchinarea si slava se cuvin numai lui Dumnezeu. Daca "adventismul" ar fi inaltat asa cum este inaltata ortodoxia, as combate acest lucru.

Rugaciunea sincera, adresata direct lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, are un caracter sacramental.

Domnul Iisus Hristos a combatut sabloanele si ne-a invatat despre inchinarea in duh si adevar. "Dar vine ceasul, si acum a si venit, cînd închinãtorii adevãrati se vor închina Tatãlui în duh si în adevãr; fiindcã astfel de închinãtori doreste si Tatãl. Dumnezeu este Duh, si cine se închinã Lui, trebuie sã I se închine în duh si în adevãr." (Ioan 4:23,24)

La acest capitol sunt de acord cu tine. Multe din melodiile "cantate lui Dumnezeu", nu au nimic sacru. In plus, unele sunt de o calitate asa de proasta incat nu ar depasi nici faza de preselectie la festivalul de muzica usoara de la Mamaia (asta in cazul in care nu as avea nimic impotriva vre-unui gen muzical).

Desi avem foarte multe imnuri crestine deosebite ca melodie si versuri, genul de muzica "usoara, ieftina" a inceput sa patrunda si in biserica din care fac parte.

Ascult cu placere muzica bizantina ortodoxa. O consider o muzica sacra.


Nu-mi confectionez un "dumnezeu" dupa propriile gusturi. Sfanta Scriptura este "sablonul" meu dupa care invat sa-L cunosc pe Dumnezeu. Nu am un "dumnezeu" al traditiei sau al bisericii.

Citesc Sfanta Scriptura de mai multe ori pentru ca este un izvor nesecat de cunoastere. Rugaciunile nu le repet. Poate subiectul rugaciunilor mele se repeta (cer de mai multe ori acelasi lucru de la Dumnezeu, aduc multumiri repetate, etc.).

Ai o parere foarte urata despre Domnul Iisus Hristos. Il cobori la nivelul unui partizan al unui sitem religios. Mantuitorul a vazut credinta adevarata la un o siro-feniciana sau la un sutas roman. Nu suferea de complexul apartenentei la un grup religios.

De acuze, cred ca sunt vinovat (nu stiu cat au fost de constructive). Cat despre invective, am fost numai la primire.

Probabil te gandesti doar la pacatul din cauza acelei femei,dai el a proorocit si cat timp avea 10 neveste si de acest pacat n-am citit sa se fi cait vreodata.

Pe atunci acesta nu era considerat pacat. Chiar Dumnezeu i-a zis: "Ţi-am dat casa domnului tău şi femeile domnului tău la sânul tău; ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda şi, dacă aceasta este puţin pentru tine, ţi-aş mai adăuga."

Desigur, nu era fara pacat, insa statea langa Dumnezeu si , atat cat stia, se ferea de pacat. Pana cand a facut unul mare si cu buna stiinta. Si asta e foarte grav.

:39::39:In capitolele de dupa cele 10 Porunci,scrie ca e.

Probabil te referi la porunca data de Dumnezeu in Deuteronom 17:

"Atunci să-ţi pui rege peste tine pe acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău: dintre fraţii tăi să-ţi pui rege peste tine;......Să nu-şi înmulţească femeile, ca să nu se răzvrătească inima lui, "

. Ei, David nu a avut multe. :)) Fiul sau, Solomon, a avut 300 neveste si 700 tiitoare, ceea ce a avut un efect dezastruos pentru el si tara. Nevestele straine l-au invatat sa se inchine la idoli, le-a facut si altare si tara s-a spurcat, iar imparatia s-a destramat in timpul fiului sau.