oare? stii ce s-a stabilit la Conciliul Vatican II cu privire la catolicii carismatici?

iar cu privire la traditie, iti pot atasa o carte:
http://www.filedropper.com/2000deani...nismcarismatic

ma refeream la traditia si istoria crestina cu privire la "rugaciunea" in limbi.. ba chiar si la vietile sfintilor si la sfanta scriptura cu privire la acest subiect.. iar linkul pe care l-ai postat nu merge..

nu-i nimic, il incarc cu alt program.
http://www.2shared.com/document/h384...CARISMATI.html

acuma n-ai mai vrea sa ma pun sa si dowlnoadez si sa citesc carti electronice (care probabil nu au de a face cu ce am intrebat) ? mai bine pune-te si raspunde la intrebari.. unde vezi tu in istoria crestinismului, exceptand miscarea protestanta,neo-protestanta si carismatica de orice fel, practica asta a "rugaciunii in limbi" ?

parca ai fi copil, Danut, scrie in cartea asta! este despre manifestarile Duhului (carismele, darurile) si o ia de la A la Z.

si eu ce am intrebat?

"rugaciune in limbi"

de fapt vad ca de cand ai postat versetele alea 2 nu ai fost in stare sa mai raspunzi la nici o intrebare..

bine, incerc un raspuns.
Rugaciunea in limbi este rugaciunea in Duhul, pentru ca nu te rogi cu mintea ci cu duhul, dupa cum explica Pavel, si avem in Biblie astfel de referinte la rugaciunea in limbi:

Iuda 1:20 *Dar voi, iubiţilor, zidiţi-vă pe voi înşivă, întru a voastră prea sfântă credinţă, rugându-vă în Duhul Sfânt.

Iuda 1:20 *Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră Preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt,

si mai clar la apostolul Pavel:

1 Corinteni 14:14 *Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.

1 Corinteni 14:14 *Căci, dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.

ok , asa mai merge..

Mai rar asemenea dovadă de incompetenţă sau de rea voinţă în materie de logică. De unde ai ajuns dumneata să concluzionezi că rugăciunea în limbi este rugăciunea în Duhul este mai mult decât straniu. În primul rând că aşa-zisa "rugăciune în limbi" a penticostaliiilor nu este nici o rugăciune în limbi ci sunt doar nişte fenomene psihologice bazate pe tehnici specifice de sugestie şi autosugestie. Rugăciunea în Duhul nu implică în mod necesar nu ştiu ce vorbire în limbi extraterestre, ci ea este rugăciunea profundă a omului care este umbrit de harul Duhului Sfânt. Exemple de astfel de rugăciune se întâlneau la marii călugări şi la marii sfinţi, şi nu avea nici o legătură cu fenomenele bizare care au loc în sectele "penticostale". Apostolul Paul spune că atunci când se ruga în limbi străine, se ruga şi duhul, dar asta nu înseamnă că rugăciunea duhovnicească nu poate exista în afara rugăciunii în altă limbă. Cu late cuvinte nu există nici o bază scripturistică pentru a argumenta această poziţie mai mult decât fantezistă pe care ai enunţat-o; astfel dacă nu te rogi în limbi asta nu înseamnă cu nici un chip că nu ai o rugăciune duhovnicească !!