Ceea ce trece dânsul cu vederea este însăşi cuvântul Scripturii, în care se arată clar că Saul, care în acel moment nu era nici pe departe îmbunătăţit, ci dimpotrivă, un mare păcătos şi prigonitor al Bisericii, nici o secundă nu se îndoieşte că cel care îi vorbeşte este Cristos (şi bine face, căci "greu îţi este să dai cu piciorul în ţepuşă").

Cum ar fi fost să zică Saul: "Ia stai, de unde ştiu eu că eşti Dumnezeu şi nu satana " ?!!!

Catalin,

Daca sunt intrebata de ce Biserica apartin trebuie sa spun "Biserica Ortodoxa". Am fost in pelerinaj anul trecut in Israel cu un grup de catolici care erau surprinsi sa auda ca ortodocsii nu au si ei un Papa, erau convinsi ca Patriarhul este un fel de Papa pentru ortodocsi. Asa ca am facut efortul sa le explic ca Bisericile Ortodoxe sunt autocefale, fiecare cu Patriarhul ei, si intr-o oarecare masura teritoriale, si apoi le-am explicat si schisma de la 1054 incercand sa le arat puncul ortodox de vedere, si le-am explicat si faptul ca ortodocsii copti de care il auzeau pe ghid vorbind nu sunt cu adevarata ortodoxie din punctul de vedere al greco-ortodocsilor si am incercat sa le explic de ce. Chiar si asa nu prea le era clar de ce sunt mai multe Biserici ortodoxe autocefale din moment ce le-am zis ca aceeasi credinta au toate cele greco-ortodoxe. Daca insa i-as fi trimis sa citeasca la linkul pe care l-ai dat tu despre sinodul de la 1848 al BO, ce ar fi citit ei acolo? Pai nu se mentioneaza Bisericile Ortodoxe, ci tot timpul se vorbeste despre Biserica catolica unica cu credinta ortodoxa (care este exact formularea catolicilor despre Biserica proprie) si nici vorba sa scrie Bisericile Ortodoxe autocefale, ba chiar se mentioneaza ce a zis Papa cutare si cutare, iar Biserica catolica papala, care este intr-adevar unica, nu este mentionata ca atare ci scrie "Bisericile Apusului", ca si cum ar fi mai multe, sau probabil le baga intr-o oala pe cea catolica si cele protestante.
Te intreb acum, daca dau acest text unui catolic sa citeasca ca sa vada punctul de vedere ortodox, ce concluzie crezi ca o sa traga cand o sa vada ca acolo se vorbeste despre Biserica catolica unica?
Si apoi, se arunca cu pietre in infailibilitatea Papala, dar ortodocsii sunt cumva infailibili? Ca tot asta scrie la acel sinod ca parintii bisericii catolice nu puteau sa greseasca si nu vor gresi niciodata! (este parafrazat din memorie, dar pot gasi citatul exact daca vrei) Pai daca dau linkul asta la un catolic, si catolicul vede aceasta afirmatie cum ca parintii bisericii catolice nu au gresit si nu pot gresi niciodata, pai nu o sa inteleaga ca se refera la cei ai Bisericilor Ortodoxe, ci la cei ai Bisericii catolice, ca doar negru pe alb scrie Biserica catolica, una etc.
Daca acesti "parinti" nu puteau gresi, cum de la sinod vorbesc de o Biserica catolica unica, ii mentioneaza pe Papi si invatatura lor, in Crez spun credinta intr-o Biserica catolica unica, insa in practica, daca eu trebuie sa spun de ce Biserica apartin trebuie sa spun Biserica Ortodoxa si inca sa si justific faptul ca nu are Papa si ca sunt mai multe autocefale??
Doar orgoliul ii impiedica pe ortodocsi sa recunoasca ca si ei au gresit in est ca si in vest, ca daca nu ar fi gresit, as fi apartinut acum de Biserica unica, sfanta, catolica si apostolica asa cum spun in Crez cand merg la Biserica! (pentru ca merg la cea greceasca si rusa unde nu se spune "soborniceasca" ci "catolica")

Asa ca eu nu glumesc, ci sunt cat se poate de serioasa. Ortodocsii au gresit si din cauza orgoliului nemasurat, gresesc in continuare. Daca infailibilitatea papala nu exista, pai nici cea a sfintilor "parinti" nu exista, ci exista doar cea a lui Dumnezeu. Si apropos de infailibilitate, tu ai vazut ce enormitate au spus la acel sinod? Au spus ca:

"Dintre aceste erezii raspîndite - pentru judecati pe care le stie Dumnezeu - pe o mare parte a pamîntului era cîndva arianismul, iar astazi este si Papismul[8], dar si acesta (ca si acela, care a disparut cu totul), desi este în putere acum, nu va birui pîna la sfîrsit, ci va trece si va fi doborît si va rasuna marele glas din cer: Doborîtu-s-a (Apocalipsa XII, 10)."

Ei iata ce scrie la Apocalipsa 12:10

"Si am auzit glas mare, in cer, zicand: Acum s-a facut mantuirea si puterea si imparatia Dumnezeului nostru si stapanirea Hristosului Sau, caci aruncat a fost parasul fratilor nostri, cel ce ii para pe ei inaintea Dumnezeului nostru, ziua si noaptea."

Nici vorba sa scrie ce zic ei in Apocalipsa, si cu atat mai putin sa se refere la Papa "parasul", ci se refera la Satana. Se vede insa ca pentru ortodocsii din Sinod, Papa si Satana este unul si acelasi lucru. Si apoi vrei sa ii consider credibili? Cred ca glumesti!

Bine-nteles, cand se trece la practica si nu la teorii, este pierdere de vreme. Pai in cazul asta, ce sa zic, unii cu toria si altii cu practica, si pace buna pentru toti, ca este loc in lumea asta si pentru unii si pentru altii.

"Scuze pentru ceea ce a iesit, nu am stiut ca 12:10 urmat de : va rezulta ceea ce apare pe ecran. Cand am vazut, era prea tarziu, acum nu mai pot re-edita."


Multumesc Vinerea 13, am modificat!

Asa este! Ba chiar l-a intrebat pe Iisus: Cine esti tu Doamne ? Intreba, si in acelasi timp i se adreseaza cu Domn, atat era de evident!

Știți dumneavoastră pentru ce citesc eu Biblia?
Cunoașteți dumneavoastră motivațiile neoprotestanților?
Domnule Cătălin, doar Dumnezeu le cunoaște. Ar trebui să conștientizați că nu aveți acces la motivațiile din inima cuiva.

Eu citesc Biblia pentru a auzi vocea lui Dumnezeu, pentru a cunoaște Voia Lui pentru viața mea. Pentru a mă hrăni din punct de vedere duhovnicesc.

Apreciez moderația dumneavoastră în ceea ce privește vocabularul, lipsa epitetelor și a invectivelor. Apreciez de asemenea lipsa ironiei.
Fii primul în a împlini ceea ce predici.
Dar așteptați-vă să fiți „analizat” dacă vă apreciați interlocutorii drept novici, începători, credincioși care nu-și cunosc credința și, prin urmare sunt mai puțin credibili decât dumneavoastră.

Puteți reedita.
Dați click în dreapta postării, sus, acolo unde scrie #1762.
Postarea se va deschide într-o fereastră noua.
In dreapta paginii, jos, va apărea edit și quote.
Apăsați edit și vă veți putea corecta orice greșeală.

Pentru ortodocsii care citesc acest topic, despre minunile catolice avem articole mai multe articole si carti. O analiza e scrisa aici: http://eresulcatolic.50webs.com/miracole.html

Mihail Urzica a scris depre falsele viziuni ortodxe din tara noastra in cartea "Minuni si false minuni." http://www.scribd.com/doc/6443775/Mi...i-False-Minuni
Tot Mihail Urzica mai are o carte unde analizeaza minunile, http://www.scribd.com/doc/6712954/Bi...i-Mihai-Urzica
Un fragment din carte: http://monicadaniela84.blogspot.com/...-teofanii.html

Un domn amintea aici de inchizitie, acest subiect pe care nu il cunoaste l-am disuctat aici pe forumul catolic: http://www.forum-catolic.cnet.ro/vie...lit=inchizitia

Adriana, in mesajele mele am dat toate lamuririle. Daca doreai sa afli ceva iti raspundeam, dar banuiesc ca doar vrei sa iti confirimi parerile.
In plus nu pot discuta doar cu tine, din moment ce s-a format un grup care va reactiona negativ la orice cuvant spus de mine. Eu nu intru pe forum neaparat pentru cearta.

Fals, nu ai dat toate lamuririle ci ai dat doar o suma de teorii fara nici un exemplu concret. In cel mai bun caz o trimitere catre texte care de fapt nici macar nu sustineau teoriile zise de tine, ci dimpotriva.
Da niste exemple concrete, ca pana acum nu mi-ai dat nici un exemplu concret cu care sa pot sa imi schimb parerea, ci mi-ai dat doar cele care o confirma. De celelalte doar zici ca exista dar nu mi le arati. Si aici ma refer la concret, la practica, nu la teorii. Ia de exemplu din Limonariu, Pateric, Vietile Sfintilor sau ce alte texte preferi, ia te rog cateva exemple practice (cu crestini) care sa sustina teoriile zise de tine si apoi mai vorbim. Altfel intr-adevar este pierdere de vreme, pentru ca teoriile nedemonstrate practic raman teorii nefondate in cel mai bun caz, ca sa nu zic defaimari, mai ales cand exista atatea contra-exemple.

Adriana, de cand discutam pe forum nu am observat ca ti-ai schimbat vreodata vreo conceptie, desi multi ti-ai spus ca gresesti. Un om care e in eroare poate sa afle adevarul dar cel mai des nu doreste asta. Asa ca isi cauta parteneri care sa spuna acelasi lucru si apoi spune ca majoritatea conteaza, nu adevarul. Cand vei dori sa ma intrebi cu sinceritate ceva iti voi raspunde.

Catalin,

Vad ca nu vrei sa dai exemple ci te-ai pus pe judecata. Ba inca judeci si sinceritatea persoanelor. Cand a fost vorba sa dai tot felul de teorii, nu ai avut retineri in a continua sa le tot dai, atunci sinceritatea persoanei nu te-a retinut. Cand este vorba de exemple practice care sa demonstreze ceea ce spui, iata ca te pui pe judecata in loc sa dai exemplele. Pai in cazul asta nu te mira ca invat mai mult de la catolici si (neo)protestanti decat de la ortodocsii care se tin numai de teorii. Eu am nevoie de practica, iar la acest capitol, pana acum, catolicii si (neo)protestantii m-au ajutat mai mult si m-au facut sa imi schimb parerea pentru ca, acum ani buni de zile, eram cam ca tine, credeam in toate teoriile "ortodoxe", in toate povestioarele "ortodoxe" si in infailibilitatea sfintilor si sinoadelor ortodoxe. Si rezultaul a fost ca m-am inrait si m-am indepartat de Dumnezeu in loc sa ma apropii. Si acum inca mai sunt putin rea, razbate din modul in care scriu, dar in trecut era si mai rau. Cam ca tine, cu pretextul ca nu spuneam decat ceea ce au zis sfintii inaintea mea, eram irationala si oarba in fata oricarei evidente, si obsesia asta dogmatica nu face decat sa indeparteze omul de adevaratul mesaj al Domnului. Cand am inceput sa ii intreb pe catolicii obisnuiti din jurul meu ce inseamna pentru ei credinta, mi-au raspuns majoritatea "iubeste-ti aproapele". Dogmele le sunt cam necunoscute, nici macar Crezul nu prea stiu ca exista in afara celui apostolic pe care il zic ei, ce sa mai vorbim de altele. In schimb stiu Evanghelia iubirii a lui Iisus. De asta mi-am pus atatea intrebari daca trebuie sa raman ortodoxa doar pentru dogme, cand riscul este ca din cauza lor sa raman mai rea decat eram ca atee.
Ma bucur sa vad ca exista si ortodocsi care spun ca pentru ei importanta este iubirea si ca ei discuta mereu cu Domnul cum a scris Assiris. Asa am facut si eu intr-o perioada pana cand un dogmatic ortodox care tinea toate canoanele, dogmele si sinoadele si-a inchipuit ca eu vorbesc cu ce stiu eu ce vedenie si ca nu am cum sa vorbesc cu Domnul pentru ca El este in Cer de-a dreapta Tatalui asa cum zicem in Crez si ca atare El nu aude ce spunem noi ci ingerii urca cu rugaciunile noastre pentru ca asa a avut viziune nu mai stiu care mare sfant ortodox. Ca si tine il vedea pe diavol peste tot din cauza povestioarelor citite de el, aceleasi in care te impiedici si tu, si ca atare ma considera eretica dar tinea sa ma aduca pe calea cea "buna" pentru ca ii dezvaluisem ca in trecut am avut darul rugaciunii inimii (rugaciunea a inceput la un moment dat sa se faca singura in inima mea, dar aceasta minune ma speriase si am incetat rugaciunea la timpul respectiv). Asa ca el, vroia sa ma salveze din "ratacirea" in care am cazut dupa ce am primit un asa mare dar, si ca atare, cand vorbea cu mine, facea ca si Paisie, ii zicea diavolului sa plece. Astazi este diagnosticat cu schizofrenie. Sincer, m-am saturat pana peste cap de astfel de aiureli. Iisus este iubire, si pomul se cunoaste dupa roade. Cine il vede peste tot pe diavol, nu prea vad ce roade bune ar avea, dimpotriva, acolo trebuie sa fie o mare problema. Si ii spusesem acelui om sa aiba grija, dar nu vroia pentru ca se credea superior pentru faptul de a se spovedi doar la marii duhovnici renumiti de la noi din manastiri, si facea rugaciunea inimii si cate 6-8 ore pe zi, si tinea toate canoanele la sange. Ei iata roadele a toate acestea: balamucul de care se vorbea ieri. Unde este diavolul, acolo omul innebuneste! Iar la balamuc eu nu vreau sa ajung, nu vreau sa ajung obsedata de diavol ca el, si dupa cum vad si ca tine. In inima mea vreau sa domneasca Iisus, el este centrul Ortodoxiei, nu diavolul.
Poate a fost dur acest mesaj, dar te aflii in mare pericol din cauza negarii permanente a lucrarii lui Dumnezeu de frica diavolului.

Exemple din Pateric:

Oarecari frati s-au dus la avva Antonie ca să-i vestească lui nălucirile pe care le vedeau si să se învete de la dânsul de sunt adevărate sau de la draci. Si aveau ei un măgar care a murit pe cale. Deci, după ce au venit la bătrânul, apucând el mai înainte, le-a zis lor: "Cum a murit măgarul pe cale?".
Au zis lui: "De unde stii, avvo?". Iar el le-a zis lor: "Dracii mi-au arătat". Si ei i-au zis: "Noi pentru aceasta am venit, ca să te întrebăm, că vedem năluciri si de multe ori se fac adevărate. Nu cumva ne înselăm?". Si i-a încredintat pe ei bătrânul, din pilda măgarului, că de la draci sunt. (14-9)

Doi frati s-au dus în pustia cea mai dinăuntru si sase zile se despărteau unul de altul, iar în a saptea zi, întâlnindu-se, făceau rugăciunile si mâncau împreună, nimic mai mult vorbind între dânsii. Deci mergând dracii la unul dintr-însii, îl amăgeau în multe feluri si îi arătau mai înainte veniri de frati si cele ce se făceau în multe locuri. Acestea văzându-le si auzindu-le el că se fac întocmai, credea lor, socotind că sunt îngeri cei ce îi vestesc lui mai înainte acestea. L-au oprit să se mai ducă si la fratele său în ziua cea orânduită.
Deci, s-a dus odată să-l cerceteze pe un frate în mănăstire si a arătat unora din mănăstire, întrebând ca pentru altul de este cu putintă ca cineva să stie cele din lume. Iar ei, auzind si cunoscând că el este cel înselat, l-au cercetat, zicând: "Dacă te îndeletnicesti cu acestea, să nu mai vii la noi".
Si îndată s-a pocăit, lepădând toate. Întorcându-se la locul său, au venit iarăsi dracii după obicei să-l amăgească, dar el îi numea mincinosi si îi certa. Si îndată s-au prefăcut în dobitoace necuvântătoare si, îngrozindu-l, s-au dus. (11-315)

Un frate oarecare, când a părăsit lumea si a venit în pustie să se călugărească, având un copilas, l-a luat cu sine si venind în pustie s-a călugărit si îsi tinea si copilasul cu dânsul. Acestui frate adeseori i se arăta diavolul în chilie, în chip de înger luminat, si îi spunea multe lucruri nestiute precum si despre cele viitoare. I le spunea lui si se izbândeau si erau asa, se împlineau toate cum i le spunea, până s-a încredintat bine cum că este îngerul lui Dumnezeu trimis la dânsul ca să-l învete si să-l povătuiască spre lucrurile si faptele cele folositoare si plăcute lui Dumnezeu.
Deci, odată a început a-i povesti lui si a-i spune despre patriarhul Avraam, cum i-a poruncit Dumnezeu să-l junghie pe Isaac, fiul său cel iubit, jertfă bine primită lui Dumnezeu. Despre aceasta auzind Avraam, nimic n-a cârtit, ci îndată l-a luat pe Isaac, fiul său cel iubit, si l-a dus fără nici o milă să-l junghie după poruncă si pentru acest lucru l-a blagoslovit Dumnezeu pe Avraam si l-a făcut mare si slăvit. "Deci si tu fă acum acest lucru bine primit si foarte iubit lui Dumnezeu, mai vârtos decât toate bunătătile lumii. Ia-ti fiul acesta si-l du la cutare loc, si-l înjunghie acolo cu cutitul si asa vei fi blagoslovit de Dumnezeu si mai mult vei fi slăvit decât Avraam în zilele acestea!"
Însă el, nepricepând si necunoscând viclesugul vrăjmasului, a făcut asa cum acesta i-a zis lui. L-a luat pe copilul său si l-a dus la locul unde i-a zis lui vicleanul vrăjmas si scotând cutitul l-a ascutit si apucând copilul si vrând să-l pună la pământ cu fata în sus, să-l junghie. Copilul fiind priceput, a cunoscut ce vrea să-i facă tatăl său si, smucindu-se din mâinile lui, a fugit si asa a scăpat. (2-307)

Cu îngăduinţa ta, am să încerc şi eu să-ţi explic cum stă treaba.
Tovarăşii tăi de călătorie, catolici, erau îndreptăţiţi să fie uimiţi că ortodocşii nu au papă. Pentru că au! Papă este termenul latin pentru grecescul Patriarh şi desemnează capul unei unităţi administrativ-teritoriale a unei părţi a Bisericii. La momentul Marii Schisme din 1054 existau 5 (cinci) Patriarhii, Constantinopol, Roma, Ierusalim, Antiohia şi Alexandria. Marea Schismă a însemnat ruperea comuniunii dintre Patriarhia Romei şi celelalte 4 Patriarhii, care au rămas în comuniune între ale până azi. Mai târziu, Bisericile Răsăritene apelate sub denumirea de Ortodoxe, au evoluat prin declararea autocefaliei Bisericilor naţionale, astfel rezultând mai multe Patriarhii, naţionale. Patriarhii sunt tot episcopi şi, în cadrul Sinoadelor, votul lor valorează exact la fel de mult ca şi cel al episcopului celei mai mici eparhii. Deci, Patriarhia este o diviziune administrativă şi nu are de-a face cu Trupul Bisericii.
Pe de altă parte Biserica fondată de Hristos înainte de Patimi şi Înviere se numeşte Una Catolică şi Apostolică Biserică, apelativul de Ortodox fiind luat odată cu triumful icoanelor după războiul iconoclast. Termenul Catolic este, surpriză, unul grecesc - katholiki şi înseamnă universal. În România, după unirea din 1918, a fost adoptat termenul de origine slavonă, Sobornicească, pentru că odată cu Unirea Ardealului a pătruns o masă mare de catolici de rit răsăritean (greco-catolicii). Hotărâre nu prea inspirată, după părerea mea, întrucât termenul grecesc este mult mai plin de semnificaţii decât cel slavon.

În ceea ce priveşte "infailibilitatea" de care aminteşti nu este vorba de aşa ceva.
Totul provine din tradiţie şi începe cu primul Sinod al Bisericii, cel Apostolic, la care Sfinţii Apostoli au transmis hotărârea lor precedată de formula "Părutu-sa Duhului Sfânt şi nouă", formulă cu care se încheie şi astăzi toate hotărârile sinodale. Iar hotărâre sinodală înseamnă că acea hotărâre se ia prin votul egal al tuturor episcopilor participanţi şi în concordanţă cu vorbele Mântuitorului care spune că "acolo unde se vor aduna doi sau trei în numele Meu, voi fi şi Eu cu ei"! Spre deosebire de schisma papală (aşa-zisa biserică catolică, care numai catolică nu e) unde hotărârile se iau de către Papă, considerat infailibil, adică fără putinţa de-a greşi, ceea ce este în total dezacord cu credinţa creştină care spune că "nu este om care să nu greşească, fără numai Dumnezeu"!

Având în vedere cele de mai sus, cred ceea ce ai scris mai departe nu mai necesită nici un comentariu...

Catolic este intr-adevar cuvant grecesc si inseamna universal. Nu stiam ca Papa este latinescul pentru Patriarh. Foarte bine ca stiu acum. Si totusi, numai Papii Romei apar desemnati cu acest nume inca dinainte de schisma, iar cel al Romei avea un oarecare primat, chiar si onorific sa fie, primat recunoscut de toti ceilalti. Dar cine a introdus termenul de Patriarh/Papa in loc sa lase sa existe doar episcopi iar hotararile sa se ia prin decizia impreuna a episcopilor? Sunt cumva apostolii considerati Papa/Patriarh? Daca este o treaba pur administrativa, pai de cand se ocupa administratia de cele duhovnicesti?

Sa inteleg ca Papa nu ia hotararile impreuna cu ceilalti episcopi/cardinali? Sa inteleg ca catolicii nu se aduna doi sau trei in numele Domnului ci sunt fiecare de capul lui?

Pana in 1918, cum ziceau ortodocsii Crezul?

Si de ce dupa Schisma, Bisericile Ortodoxe nu s-au chemat in continuare Biserica catolica din moment ce restul erau doar niste eretici despartiti de Biserica Una Catolica si Apostolica? De ce Biserica Catolica a ramas in vest iar bisericile din est sunt faramitate in mai multe Biserici autocefale care nu mai iau toate hotararile impreuna, ci se aduna impreuna foarte rar? Hotararile Patriarhilor la ei in tara, in afara hotararilor sinodale ecumenice, sa inteleg ca nu au valoare?

Ridicarea de catre Patriarhul Athenagoras a anatemei date catolicilor la schisma, este valida avand in vedere ca nu s-au reunit toti patriarhii ortodocsi ci doar cel al Constantinopolului si Papa? In acel moment, avand in vedere ca au fost doi aduneti in numele lui Iisus, a fost si Iisus cu ei? Daca da, calugarii de la noi si de prin muntele Athos, care predica mereu ascultarea si smerenia, de ce nu asculta ci starnesc mirenii impotriva Patriarhilor din tarile lor si ii invata ca acesti Patriarhi ar fi vanduti satanei si masonilor?...

Eram sigura ca pe astea le ai in minte! Exact acestea sunt povestioarele care apoi il fac pe om sa se indoiasca de lucrarile lui Dumnezeu. Pai pentru astea nici nu trebuie sa mearga cineva sa il intrebe pe Avva ca se vede clar ca este lucrul diavolului!

In prima povestioara este vorba de naluciri si un magar mort, nici o legatura cu opera lui Dumnezeu care nu se tine de naluciri si de inselarea omului.

In a doua este vorba de a se arata oamenilor ce se intampla prin alte locuri din lume fara sa existe vreun folos din astea, dimpotriva, le imprastie mintea de la rugaciune, deci iar nu are cum sa fie lucrarea lui Dumnezeu, pentru ca El arata faptele oamenilor si viitorul oamenilor doar cand este un folos real pentru persoana a carei fapte sau viitor se arata.

Iar a treia, no comment, numai diavolul poate indemna la ucidere. Dumnezeu a zis clar: "sa nu ucizi".

Nici nu trebuie mers la vreun Avva pentru a intelege ca in astea este diavolul! Nici o legatura cu minunile lui Dumnezeu de vindecare, de rugaciuni catre Dumnezeu, si toate cele deja spuse.

Daca mai ai si altele care intr-adevar sa duca in eroare pe un crestin care are gandul la Domnul, sa mi le scrii, daca nu, pentru mine subiectul este incheiat.

Un singur lucru vroiam sa iti mai scriu: cand am oprit rugaciunea inimii in urma cu ani de zile, am facut-o tocmai din cauza invataturii gresite despre smerenie si inselari diavolesti pe care o luasem din astfel de povestioare. Cand am vazut ca rugaciunea se facea singura, m-am speriat gandindu-ma ca eu sunt prea pacatoasa ca sa primesc un astfel de dar si m-am speriat sa nu fie cumva lucrarea diavolului. De atunci au trecut ani de zile, si abia acum cateva zile mi-am luat din nou inima in dinti si am reluat practica. Abia acum am gasit puterea sa resping toate neadevarurile care strica adevarata fata a Ortodoxiei, si asta datorita cartii pe care mi-ai dat sa o citesc, am vazut ca de fapt aveam dreptate in toate. Pentru fapta asta buna pe care ai facut-o banuiesc ca o sa fii rasplatit de Domnul, chiar daca intentia ta a fost exact pe dos.

Patriarhia este o entitate administrativă. Patriarhul este şi el episcop (cel român al Bucureştilor), dar întrucât Biserica are o organizare ierarhică, cineva trebuie să conducă. Capul Bisericii rămâne, însă, Hristos!
Papa, pe de altă parte, este şi şef de stat - Vaticanul are statut de stat independent, membru al ONU. Deci el este mult mai ancorat în pragmatic decât patriarhii ortodocşi.
Papii erau desemnaţi cu acest nume şi înainte de schismă pentru un motiv foarte prozaic: Roma era singurul loc unde se mai vorbea latina (cea vulgară), până la un moment dat. În celelalte zone ale imperiului Roman de Răsărit (cunoscut sub numele de Bizantin) limba oficială, precum şi cea cultă era limba elină (greacă), deci se folosea termenul grecesc de Patriarh.
Cât despre "primatul Papal" asta este o dorinţă, o năzuinţă, a schismaticei biserici a Romei. care nu s-a materializat niciodată şi este unul din punctele de discordie, alături de cela 4 puncte dogmatice, care a dus la Schisma din 1054. Acestea sunt infailibilitatea papală, teza imaculatei concepţii, folosirea azimei la Sfânta Împărtăşanie şi, nu în ultimul rând, filioque.

Cam aşa ceva... Se întâlnesc şi ei, dar pur consultativ şi, în final, hotărârile le ia Papa de unul singur. Potrivit doctrinei Romei, Papa este reprezentantul lui Hristos pe pământ şi este infailibil, adică fără greşeală.

...Una Sfântă, Apostolicească şi Catolicească Biserică...

Bisericile zise Ortodoxe îşi spun şi azi, conform Crezului niceeo-constantinopolitan tot Catolice, respectiv Soborniceşt, funcţie de influenţa lingvistică. Ţi-am spus de ce românii au trecut de la termenul Catolic la cel de Sobornicesc. Bisericile slave, bine-nţeles că îl folosesc tot pe cel slavon, iar cele istorice ale Constantinopolelui, Ierusalimului, Antiohiei, Alexandriei, care au patriarhi greci, folosesc tot termenul Katholiki.
Pe de altă parte, orice hotărâre luată la un sinod Ortodox, chiar local fiind, şi la care au fost întrunite condiţiile canonice de desfăşurare, deci, orice hotărâre luată la un Sinod Ortodox este valabilă pentru toate Bisericile Ortodoxe!

Patriarhul Constantinopolelui are, dinainte de Marea Schismă de la 1054, titulatura de Ecumenic, fapt care îl face, într-un fel, purtătorul de cuvânt al Ortodoxiei.
Pe de altă parte, într-adevăr, Bisericile Ortodoxe mai au şi păreri şi poziţii divergente, iar apropierea de schismatica Episcopie a Romei nu este privită cu ochi buni de majoritatea episcopilor ortodocşi. Şi asta pentru că Papa nu vrea să renunţe la cele 4 puncte dogmatice care au generat Marea Schismă.

Multumesc Lucian. Scrii foarte clar si nepartinitor. Daca imi permiti, mai continui cu intrebarile, pentru ca nu mi se pare clara totusi situatia.

Din moment ce capul ramane Hristos iar El este acolo unde doi sau mai multi se aduna in numele lui, ce nevoie este de patriarh din moment ce un singur episcop nu are voie sa ia nici o hotarare singur?

De ce este vazut ca ceva negativ faptul de a fi ancorat in pragmatic din moment ce la Judecata vom da socoteala tocmai pentru cele pragmatice (daca am dat saracului sa manance, un acoperis etc)? Am vazut ca pozitia lui de a constitui o institutie pe plan mondial pentru a ajuta tarile sarace, mai ales din Africa, a fost considerata de ortodocsii care nu iubesc papalitatea, ca un semn al antihristului. Cum se poate asa ceva?

Sa inteleg ca Patriarhii din est vorbeau intre ei cu termenul de "Patriarh" cand il pomeneau pe Papa? In cazul asta, cei din sinodul ortodox de la 1848 dat ca exemplu de Catalin, de ce folosesc termenul de Papa in loc de cel de Patriarhul Romei sau apusului, iar la noi, in calendar, sunt sfinti desemnati tot cu numele de Papa?

Cand a aparut pentru prima data formularea ca Papa Romei este primul intre egali?
Si de ce in probleme importante i se cerea parerea in mod special lui, chiar si in afara sinoadelor ecumenice? De ce relatiile Patriarhilor din est in raport cu cel din Roma nu erau la fel ca si cele dintre ei in est?


Eu am citit ca tocmai ca s-au materializat, nu la proportiile de astazi, ci la modul expus in intrebarile de mai sus, si ca discordiile au inceput de fapt cand in est Patriarhul Constantinopolului a dorit sa fie el al doilea intre egali din cauza ca Constantinopolul devenise cel mai important in centrul Imperiului Bizantin. Si asa a aparut rivalitatea cu Roma de care insa Constantinopolul avea in continuare nevoie pentru lupta impotriva otomanilor. Lupta de care romanii s-au spalat pana la urma pe maini si i-au lasat pe ortodocsi pe mana inamicului si asa a luat sfarsit dorinta de putere a Patriarhului grec. Doar temporar, pentru ca a continuat sa doreasca aceasta putere prin pastrarea titulaturii de Patriarh ecumenic si iata ca la discutiile cu Papa in privinta ridicarii anatemelor s-a dus singur, in loc sa fi mers impreuna cu toti Patriarhii.

Unde scrie ca Schisma s-a produs in 1054 din cauza acestor puncte de discordie? Eu am citit ca un ierarh ortodox a fost excomunicat de o comisie venita de la Roma, dupa care un sinod a anatemizat pe doi din acea comisie. Si de aici schisma. De unde rezulta cele insirate de tine ca si motiv de schisma la 1054?


Ce inseamna pur consultativ? Vrei sa zici ca-i ca la noi pe vremea comunistilor cand Ceausescu decidea la cincinale si toti ceilalti trebuiau sa zica "da, suntem de acord", chiar si atunci cand nimeni nu era deacord?

Poate ar fi bine sa se revina la aceasta formulare daca tot suntem drept ortodocsi, nu?

Bun, inseamna ca de azi inainte, cand voi mai fi intrebata de ce biserica apartin, voi raspunde: de Biserica catolica.
De cand cei care sunt in biserica cedeaza si schimba numele Bisericii din cauza ereticilor iesiti din ea? Nu este ciudat ca "ereticii" iesiti din Biserica au pastrat numele Bisericii iar cei din Biserica, cu dreapta credinta, s-au vazut nevoiti sa schimbe numele din cauza lor? De-a lungul timpului au aparut o gramada de erezii si secte insa niciodata o secta sau niste eretici nu au luat numele Bisericii ca cei din Biserica sa fie nevoiti sa ii schimbe numele ci mereu a fost invers, ereticii ieseau din Biserica si erau numiti cu alte nume: arieni, nistorieni etc. Erau 5 Patriarhi in Biserica catolica dintre care unul a inceput sa fie eretic, si in loc sa fie acela dat afara, tocmai acela a pastrat numele Bisericii catolice iar ceilalti 4 au trebuit sa schimbe numele propriei biserici, din catolica in ortodoxa. Unde s-a mai intalnit asa ceva?


Da si nu, pentru ca nimeni la mine in oras nu spune ca merge la Biserica catolica greceasca, sau la Biserica soborniceasca romaneasca sau ruseasca, ci zice ca merge la Biserica Ortodoxa greceasca, romaneasca sau ruseasca.

Buun. In cazul asta, interdictiile legate de femeile la ciclu si lauzie in bisericile romanesti este legata de vreo hotarare sinodala sau nu? Pentru ca in biserica greceasca nu exista, femeile putandu-se si Impartasi la ciclu, ba chiar nici nu au habar ca prin alte tari exista asa ceva. Este o hotarare sinodala sau nu?

Deci ramane intrebarea: ridicarea anatemelor este valida in aceste conditii in care s-a facut fara ca Papa sa fi renuntat la cele 4 puncte dogmatice si fara participarea sinodului ortodox, ba chiar multi nici macar nu sunt deacord cu ea? A fost Iisus cu cei doi, Papa si Patriarhul, in acea zi?

Primul lucru care ar trebui sa-l invete un om care se intoarce cu fatza spre Dumnezeu este responsabiltatea
Culpabilizarea altora pentru greselile persoanele este semn ca nu sunteti mai departe decat erati atunci chiar daca va place sa credeti contrariul.

Cunosti macar ce inseamna cuvantul "dogma"?
Ca mie mi se pare ca il invarti ca o bata pe deasupra capului avand impresia ca ai pus mana pe sabie.

Poate nu stii, dar si asta e o dogma, chiar printre primele.
De fapt a doua.
Pacat ca n-au aflat-o inca pe prima, as zice ca fara ea a doua e doar vorba in vant.

Crezul pe care il zic ei nu este "apostolic".
Iar ignoranta nu e o masura a virtutii.

Apropo, cat ai fost "dogmatica"" ortodoxa ai auzit de "lene, ignoranta, uitare"?
Stii ce reprezinta?

Lipsa de responsabilitate e o boala grea, si as putea spune chiar specifica protestantilor.
De unde rezulta? Din dogmele lor.

Sau ai sa zici ca n-au dogme? Fii serioasa.
Pana si cel mai ignorant dintre ei, daca are boala "evanghelizarii" si da peste un ortodox se da de ceasul mortii sa-i impuieze capul cu stereotipurile, pardon, dogmele lor.

[quote]Ma bucur sa vad ca exista si ortodocsi care spun ca pentru ei importanta este iubirea si ca ei discuta mereu cu Domnul cum a scris Assiris. Asa am facut si eu intr-o perioada pana cand un dogmatic ortodox care tinea toate canoanele, dogmele si sinoadele si-a inchipuit ca eu vorbesc cu ce stiu eu ce vedenie si ca nu am cum sa vorbesc cu Domnul pentru ca El este in Cer de-a dreapta Tatalui asa cum zicem in Crez si ca atare El nu aude ce spunem noi ci ingerii urca cu rugaciunile noastre pentru ca asa a avut viziune nu mai stiu care mare sfant ortodox. Ca si tine il vedea pe diavol peste tot din cauza povestioarelor citite de el, aceleasi in care te impiedici si tu, si ca atare ma considera eretica dar tinea sa ma aduca pe calea cea "buna" pentru ca ii dezvaluisem ca in trecut am avut darul rugaciunii inimii (rugaciunea a inceput la un moment dat sa se faca singura in inima mea, dar aceasta minune ma speriase si am incetat rugaciunea la timpul respectiv). Asa ca el, vroia sa ma salveze din "ratacirea" in care am cazut dupa ce am primit un asa mare dar, si ca atare, cand vorbea cu mine, facea ca si Paisie, ii zicea diavolului sa plece. Sincer si fara suparare, tu te-ai dus sa vorbesti cu acelasi psihiatru si sa vezi daca nu primesti un verdict asemanator?

Pe ce/cat punem pariu ca daca ai sa trimiti unui psihatru ceea ce ai scris pe aici, in acesta postare in special ai sa primesti si tu verdict de schizofrenie?


Nu vad, zise orbul cu pretentia ca sa-i fie luate cuvintele drept masura de intelepciune.

Ispite sunt multe iar cea mai frecventa pentru virtuosi este mandria (ceea ce nu inseamna ca daca esti mandra esti si virtuoasa).
Un om care traieste credinta ca la carte nu inseamna ca este ferit de cadere.

Si nici care o ia pe aratatura nu inseamna ca l-a prins pe Dumnezeu de un picior cum crezi (si faci) matale.

Scriptura spune ca in paralel cu lucrarea lui Dumnezeu se desfasoara si o lucrare a inselarii iar diavolul prin acolitii sai este fara doar si poate activ.
Cunosti suficient Scriptura sa gasesti singura pasajele sau te ajut eu?

Cunosti pe "nebunii" care au zis acestea?

Ca şi Cătălin, sunt de partea adevărului!

Vezi tu, în Biserica Creştină sacerdotul este episcopul. Primii sacerdoţi ai creştinismului, primii episcopi au fost cei 12 Apostoli. Potrivit poruncii lui Hrisos ei au plecat în lume să propovăduiască Evanghelia şi să înfiinţeze noi Biserici. Dar până atunci Biserica Apostolilor, cea formată imediat după Înălţare din cei 12 Apostoli, la care se adăugau cei 70 şi toţi ai casei lor, precum toţi care sorbeau din învăţătura lui Hristos (Lazăr, Maria, Marta, Zaheu....), era o comunitate care era formată din doar câteva sute de oameni. Pe măsură ce comunitatea a crescut, s-a simţit nevoia împărţirii sarcinulor şi au fost hirotoniţi cei 7 diaconi. Şi acum, încă, comunitatea era atât de mică încât putea oficia "Frângerea pâinii" - Euharistia fiind toţi în acelaşi loc.
Apostolii au plecat la propovăduire şi Biserica a crescut! Este de înţeles că Biserica a încetat să mai fie o comunitate restrânsă şi au început să fie hirotoniţi alţi episcopi, câte unul pentru fiecare oraş prin care treceau Apostolii şi lăsau în urma lor câte o comunitate creştină. La un moment dat, fiecare comunitate locală a devenit atât de mare încât un episcop, chiar ajutat de diaconi, nu mai făcea faţă îndatoririlor. Atunci episcopii au început să delege o parte din îndatoriri şi au hirotonit preoţi. Preotul era, şi este şi azi, un sacerdot cu delegaţie, putând face tot ceea ce face episcopul, mai puţin să hirotonească la rândul lui alţi preoţi sau episcopi.
La apuseni, după schismă, din cauza pretenţiei episcopului şi Papei Romei că este infailibil, fără greşeală, toate hotărârile au trebuit să fie "cenzurate" şi, în final, chiar luate de către acesta. Dar aceasta nu este Biserica înfiinţată de Hristos. Dacă era aşa, Hristos ar fi ales un singur ucenic şi l-ar fi lăsat pe el singur conducător al bisericii, iar acesta ar fi dat la rândul lui scaunul mai departe. Pe când în Biserica lui Hristos, un episcop nu poate fi hirotonit decât de minimum alţi trei episcopi, prin punerea mâinilor, "dând în dar ceea ce au primit în dar" de la Însuşi Hristos

Nu este nimic negativ în asta. Am făcut remarca despre Vatican, doar ca să vezi că problema administrativă există peste tot, este necesară, chiar. Mai mult, primele comunităţi creştine dădeau şi "asistenţă socială" având grijă de văduve şi orfani. Primul care a făcut acest lucru organizat la nivel de Biserică, a fost Sfântul Vasile cel Mare, care a înfiinţat primele spitale în sensul modern al cuvântului.



În limba română, cuvintele provenite din alte limbi îşi păstrează forma şi pronunţia din limba respectivă. Ambii termeni sunt pentru limba română străini, aşa că se păstrează conotaţia pentru fiecare în parte. E doar o chestie de traducere...



Până capitala Imperiului Roman a fost la Roma, era firesc ca Episcopul Romei să fie cel mai important, un fel de primul între egali. Dar acest lucru nu a durat mult. Imperiul şi-a mutat capitala la Constantinopol, apoi s-a divizat şi reunit de mai multe ori, iar la scurt timp partea de Apus a fost cucerită de goţi (Odoacru, 476). Importanţa Romei a trecut în plan secund, în urma noii capitale şi a celei de-a doua Rome - Constantinopolul.
Treaba cu "relaţiile" privilegiate cu Episcopul Romei este o speculaţie, doar.
Este o exagerare a apusenilor!




Nu poţi sintetiza 15 secole de istorie în câteva cuvinte. Ceea ce spui tu cu "spălarea pe mâini" a apusenilor se întâmpla la 1450. Până atunci mai sunt multe episoade, dintre care cel mai dramatic este "monstruoasa" Cruciadă a IV-a din 1204, când oştile cruciate, influenţate de veneţieni, au deturnat ţelurile Cruciadei şi atacat şi cucerit Constantinopolul. Asta a făcut ca ruptura să devină ireparabilă şi a slăbit ireparabil Imperiul Bizantin.

In primul rand ca in acel paragraf nu era vorba de nici o culpabilizare ci Catalin era cel care ma acuza ca eu nu vreau sa imi schimb ideile ci vreau sa aud de la altii doar ceea ce cred si eu, iar eu i-am aratat ca tocmai dimpotriva, eu mi-am schimbat ideile in timp, ascultandu-i si pe altii, mai ales pe catolici si protestanti, pentru ca la inceputuri eram cam ca si el. Nu este nici urma de culpabilizare. Ba chiar dimpotriva, Catalin este cel care nu isi schimba niciodata ideile convins fiind ca el zice ca sfintii si ca sinoadele si ca nu-i urma de greseala in ceea ce zice el. De aceea i-am cerut sa imi dea exemple concrete ca sa-i arat ca aplica total anapoda teoria si asta pentru ca eram sigura ca acele exemple le va da tocmai pentru ca am cazut in trecut exact in aceleasi capcane in care a cazut si el. El insa este cel care tot in ele a ramas, in timp ce eu m-am schimbat, si iata ca el ma acuza pe mine ca nu vreau sa invat nimic de la altii. Nici urma aici de lipsa de responsabilitate, ba dimpotriva, lipsa de responsabilitate este sa isi tina cineva ochii si urechile inchise in fata oricarei evidente.
Daca insa isi deschide ochii si urechile, poate cadea intr-adevar in capcane ca si cea de a pune pe seama diavolului operele lui Dumnezeu. Dupa parerea ta, unul care cade in capcana este singur responsabil de caderea lui. Iata insa ca Domnul are o alta parere, El a zis ca este vai de cel care ii inseala pe cei mici ai Lui, ca mai bine pentru ei ar fi sa isi puna o piatra de gat si stii continuarea. Responsabilitatea dupa cum vezi se imparte intre cel care cade si cel care il duce la cadere.

Bine-nteles, exista peste tot dictionare, Dex-ul este chiar si on-line si are o gramada de definitii.
Iti scriu una dintre ele: "Învățătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepții ei, care nu poate fi supusă criticii și nu admite obiecții."
Ei, daca intrii pe site-ul Vaticanului ca sa vezi invataturile fundamentale ale Bisericii catolice, o sa gasesti pagini intregi, cu zecile, depinde de profunzimea la care vrei sa ajungi. Nici un catolic din cati cunosc nu s-a obosit vreodata sa le citeasca si sa le aprofundeze, ci au invatat doar ceea ce li s-a spus la orele de catechism cat au fost copiii, si asta le cam ajunge. Restul este pentru preoti, teologi etc, nu-si bat ei capul. Nu stau sa studieze de la cine purcede Duhul Sfant, daca purcederea este tot una cu trimiterea, nu stau sa scormoneasca daca intotdeauna dogma a fost cum zice biserica sau a fost cumva modificata, si apoi sa intre pe forumuri sa tot dezbata problema, sau sa isi bata capul daca daca purgatoriul exista ca poate biserica lor le spune prostii etc. Ei stiu ca trebuie sa creada in Iisus, in Sfanta Fecioara, in ceea ce le zice Biserica catolica si cu asta basta. Mai mult nu isi bat capul.

Iti place sa fii ironic cand nu ai argumente, pentru ca altfel ai inteles foarte bine la ce m-am referit, dar ti-am raspuns totusi.

Este simbolul apostolilor de la Niceea, scris in anul 325. Pe acesta il spun ei in toate bisericile catolice in care am fost pana acum.

Depinde ce se hotaraste omul sa ignore.

Bine-nteles, ca toata lumea. Din fericire sunt dintre cei curiosi, foarte activi si cu memorie foarte buna.

Mai sa fie! Protestantii au inventat lipsa de responsabilitate, ca pana la venirea lor, tot omul era responsabil, iar acum se duce lumea pe rapa din cauza lor. Chiar asa sa fie?

Sa nu le amestecam. Cei care nu isi bat capul deloc sunt catolicii, si m-am referit strict la cei din jurul meu. Ca pe forumul acesta de exemplu, sunt destui catolici foarte bine informati.
Si de fapt si ortodocsi sunt destui ignoranti, si la noi, dar mai ales in tari ca Grecia unde nici macar o Biblie intreaga nu se gaseste de cumparat decat daca se bat manastirile in cautarea uneia! Romania este cunoscuta in mediul ortodox din afara ca fiind printre tarile cele mai religioase. Nu la fel sta treaba cu toate tarile ortodoxe.
Protestantii insa sunt cunoscuti pentru zelul lor in studierea Bibliei si bravo lor! De aceea am avut multe de invatat de la ei, pentru ca erau aspecte din Biblie pe care nu le-am observat fiind concentrata doar pe cele indicate de ortodocsi. Si inca mai am multe de invatat de la ei.


Sunt medic si stiu in ce consta diagnosticul de schizofrenie si cum se comporta un schizofren. Acel om are schizofrenie cu adevarat, si nu vreau sa dau aici detalii despre boala lui. Nici macar ceea ce mi s-a intamplat cand am ajuns credincioasa nu poate fi incadrat in asa ceva, in vremea aceea am ajuns la tot felul de medici si am relatat tot ceea ce simteam. Singurul lucru pe care l-au facut a fost sa imi dea calciu si vitamina D intravenos pentru crizele de spasm laringian, si ceva extract de plante sa dorm bine noaptea. Calciul l-am luat, plantele le-am aruncat la cos spre stupefactia mamei care mi-a zis: "Daca tu nu respecti tratamentul unui medic, cum atunci vrei sa te faci medic?" Eh, iata ca am ajuns medic si am inteles foarte bine cine este de fapt medicul si cum lucreaza El.

Imi pare rau ca pariul vine de la diavol, ca daca nu, te-as fi facut sa simti ignoranta ta in materie de medicina :p

Pe asta nu o stiam. Dar poate fi intelepciune faptul de a nu vedea toate mizeriile umane.

Nu cartile feresc de cadere ci Domnul. Cine isi pune nadejdea in carte, pai cu cartea in mana poate cadea. Cine se uita tinta la Domnul fara sa mai caste ochii in stanga si in dreapta la valuri si vant (cum a facut Petru) este clar ca nu cade.

Eh, Dumnezeu nu se prinde de picior, ci vine de buna voie, Tatal si Fiul, la cei care au credinta si o pun in practica. Tot dintr-o "carte" luat ;)


Cunosc si continuarea: cum trebuie procedat pentru a nu cadea in capcana. Dar se pare ca unii de pe aici au adormit inainte de a ajunge cu cititul pana la sfarsit :p

În istorie! "Ierarhul" ortodox la care te referi era chiar Patriarhul Constantinopolului, Mihail Celularie, iar episodul se întâmpla în chiar Catedrala Patriarhală, celebra Aghia Sofia, cea mai frumoasă Biserică Creştină din toate timpurile. Iar "comisia" de la Roma, era delegaţia trimisă de Papa Leon al IX, condusă de cardinalul Humboldt, care a aruncat anatema pe Masa Sfântului Altar, în timpul Liturgiei! Un gest "creştinesc", făcut de un "creştin adevărat" care avea delegaţie din partea episcopului său doar pentru a negocia principalul element de neînţelegere dintre cei doi patriarhi, introducerea în crezul Niceeo-Constantinopolitan al adaosului filioque.



Mi se pare puţin prea tare comparaţia: să zicem, mai degrabă, ca le cere doar părerea, ca unor consilieri, apoi decide cum îi dictează "infailibilitatea"!



Eu sunt pentru, mai ales că formularea slavonă nu-mi place (degustibus) dar mai şi creează grave confuzii!



Nu-i suficient! Trebuie să spui aşa: aparţin Bisericii Una Sfântă, Apostolică, Catolică şi Ortodoxă! Pentru că primele 4 atribute sunt cuprinse în Crezul lăsat de Sfinţii Părinţi de la Sinoadele Ecumenice De la Niceea şi Constantinopol (întâiul şi al II-lea), în timp ce ultimul a fost câştigat la Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Constantinopol când a fost restaurată cinstirea icoanelor şi a triumfat Ortodoxia - dreapta slăvire, fapt care se sărbătoreşte în prima duminică a Postului Sfintelor Paşti, în duminica Ortodoxiei



Vezi tu, ăsta-i un indiciu că o societate este bolnavă, atunci când membrii ei uită lucruri care ţin de fiinţa acelei societăţi! Aşa dispar civilizaţiile, dinlăuntrul lor, prin uitare!



E o chestie locală. Eu ştiu preoţi români care împărtăşesc femeile la ciclu. Treaba cu lăuzia este însă altceva. Este o slujbă care se face după botezul pruncului, prin care mama poate reintra în biserică după 6 săptămâni de absenţă. Este valabilă în toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. La apuseni, nu ştiu.


Efectul dispare atunci când dispare şi cauza care l-a generat. Cauza Schismei de la 1054 este grava deosebire de credinţă materializată, la momentul acela, prin cele 4 puncte: infailibilitatea papală, teza despre imaculata concepţie, azima la împărtăşanie şi filioque. Problema e mai complexă astăzi. Dacă la momentul schismei Episcopia Romei era la limita ereziei, după schismă, ea a devenit eretică de-a-binelea! E ca şi cum ai tăia o ramură dintr-un copac. După ce ai tăiat-o (schisma) ea începe să se usuce până moare (erezia).
Judecă (deliberează, nu osândi) şi tu singură!

PS
Mesajul n-a încâput pe o singură pagină...

Tot repeti ca te-ai schimbat, te-ai schimbat adica tu ai impresia ca te-ai schimbat in bine cand de fapt din ceea ce spui si cum vorbesti pari sa te fi schimbat in rau.
Adica crezi ca invatatura ortodoxa era vina ratacirii tale si nu tu care nu puneai nimic in practica si invarteai totul in cap si acolo prost.

A fi sceptic fata de miracol, chair cand are haine ortodoxe nu e un pacat.

A nu crede in miracole atunci cand ele se produc Bisericii ortodoxe si vor sa promoveze o invatatura straina, e chiar un act de intelepciune.

Serios? Unde ai vazut tu cuvantul "imparte"?
Cu cata usurinta "completezi" tu Scriptura..

Nu se imparte deloc, fiecare e cu responsabilitatea lui.

Nu chiar asa, iresponsabilitatea a fost introdusa oarecum de catolici cu indulgentele, ei au ridicat-o la un nivel superior.

Si pana la urma care e ideea cu catolicii din jur tau ca sunt asa ignoranti si limitati cum zici?

Si de fapt si ortodocsi sunt destui ignoranti, si la noi, dar mai ales in tari ca Grecia unde nici macar o Biblie intreaga nu se gaseste de cumparat decat daca se bat manastirile in cautarea uneia! Romania este cunoscuta in mediul ortodox din afara ca fiind printre tarile cele mai religioase. Nu la fel sta treaba cu toate tarile ortodoxe.

Daca o studiaza nu inseamna ca musai o inteleg, mai ales cand pleaca in studierea ei de la premize gresite.

Aha, erai concentrata pe interpretarea ortodoxa si ti-ai mutat convingerile pe interpretarea protestanta.
Ce performanta spirituala deosebita!



Esti medic psihiatru?
Daca nu, atunci e f. posibil sa te inseli atat in ceea ce priveste diagnosticul lui cat si al tau.

Deci te-ai dus la psihiatri, le spuneai ca stai de vorba cu Dumnezeu si ti-au dat calciu, vitamine si extract de plante..

No coment.

Serios? De unde certitudinea?
Ia sa vedem..

Depinde, fiecare poate fi foarte partinitor atunci cand se judeca pe sine si mai ales cand nu are nici un alt reper exterior, un judecator impartial, adica totul se intampla in capul lui, a se vedea subiectul "schizofrenia".

Perfect. In cazul asta stii ca adevarul este o persoana, Iisus Hristos "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata". Cine este de partea Adevarului este deci de partea lui Iisus. Iar de partea lui Iisus sunt toti crestinii. Nici un crestin nu este contra lui Iisus, ci toti sunt de partea lui, deci sunt de partea Adevarului (Iisus = Adevar).

Unde scrie ca Apostolii au fost episcopi? In Biblie scrie cu totul altceva, scrie ca la un moment dat, fiind tot mai multi crestini, apostolii au zis ca nu se cuvine ca ei sa piarda timpul cu organizarea bisericii pentru ca misiunea lor este anuntarea Evangheliei, asa ca au ales episcopi pentru a se ocupa cu partea organizatorica, si "batrani", acestia din urma dupa modelul evreiesc in care biserica nu era condusa de preoti ci de batrani (presbiteros). Doar in Biblia romaneasca s-a inlocuit termenul de batran cu cel de preot.

Unde apare porunca lui Hristos de a infiinta biserici?

Erau prezbiteri, nu preoti. In NT, cu numele de "preoti" este desemnata doar preotia universala care apartine tuturor crestinilor. Iar apostolii au ramas mereu apostoli, niciodata nu s-au numit episcopi tocmai pentru ca nu se ocupau de organizarea bisericii, asa cum nimeni nu s-a mai numit apoi apostol decat Sf. Ap. Pavel tocmai pentru ca el tot numai cu vestitul Evangheliei a fost trimis.
Unde este deci patriarhul in toata povestea asta?

Exemple?

Dar Patriarhul este biserica infiintata de Hristos? Cand a infiintat Hristos biserica? A zis El ca vrea episcopi si preoti si diaconi? El i-a lasat pe oameni sa se organizeze singuri, si le-a dat puterea sa lege si sa dezlege aceasta organizare dupa cum doresc. Nu le-a zis apostolilor sa faca vreo ierarhie, ba chiar dimpotriva, le-a spus ca tocmai asta sa nu faca, ci cel care vrea sa fie mai presus de ceilalti, sa se faca pe sine mic si sa slujeasca lor. Asa a vrut Iisus sa fie toti ucenicii lui (crestinii), pentru ca Biserica nu este altceva decat toti crestinii laolalta si Iisus acest raport a dorit sa il aiba intre ei, sa fie cu totii frati, nici unul mai mare peste celalalt. Insa i-a lasat pe oameni liberi sa se organizeze cum vor si oamenii au ales organizarea ierarhica a Imparatilor in loc sa o evite dupa cuvantul Domnului.

Exact, daca vroia ierarhie, asa ar fi facut. Si iata ca nu a vrut ierarhie, ci o comunitate fraternala in care nimeni sa nu fie mai mare peste altii, ba chiar sa se smereasca in chip de sluga daca ar avea astfel de dorinte. Biserica insa nu este fraternala ci ierarhica.

Exact, nici de preoti nu poate fi hirotonit un episcop, iar preotii la randul lor nu pot hirotoni, deci biserica nu este frateasca asa cum le-a zis Domnul apostolilor, ca ei sa fie frati, ci este o ierarhie pe verticala in care unii sunt superiori altora prin putere, nu prin slujirea smerita a celorlalti (vezi spalarea picioarelor).

pentru Luciand - continuare
 

Bun, daca nu este nimic negativ, inseamna ca macar in punctul asta nu pot fi acuzati de greseala. Si totusi calugari ortodocsi din manastiri il acuza de vindere antihristului si a noii ordini mondiale pentru ca vrea sa faca un sistem mai eficace pentru a ajuta tarile sarace. Si ii mai intarata si pe mireni in astfel de defaimare.


Nu-i adevarat, pentru ca si in greceste se zice tot Papa (fonetic Papas). Ba chiar mai mult, in greceste Vaticanul (Scaunul Papal) este numit "Sfantul Scaun". De cand ereticii primesc apelativul de "sfant" de la cei care i-au dat afara din Biserica lor?

Firesc de ce? Imperiul Roman nu este tot una cu Biserica crestina. Cu alte cuvinte, inca de la inceput, Biserica avea un conducator in functie de importanta economica si politica detinuta de Imperiul in care se gasea, si asta cu acceptiunea tuturor partilor implicate. Si zici si tu ca Episcopul Romei era "cel mai important" desi mai adineaori ai negat spunand ca este doar un vis al lor. Si la fel negi si mai jos. Pai era mai important sau nu? Sau vrei sa zici ca era mai important in materie de politica, razboi, economie etc, si mai putin important in cele duhovnicesti? De ce au permis Patriarhii din est ierarhii pe baza alta decat duhovniceasca din moment ce "era firesc ca Episcopul Romei să fie cel mai important, un fel de primul între egali"?

In ce an? Nu cumva aproape de schisma? Fiind de fapt si motivul schismei, pentru ca Roma nu a acceptat sa piarda primatul in fata Constantinopolului care acum il revendica pe drept, conform intelegerii ca primatul se afla la cel cu puterea politico-economica? 3Pe drept" conform intelegerii, pentru ca altfel, nimic din toata aceasta lupta de putere nu a fost ceva drept. Ca si ierarhia in sine, si este si motivul pentru care Iisus a cerut evitarea ierarhiei in favoarea slujirii, tocmai ca sa nu se ajunga la invidii si lupta pentru putere intre frati.

Acum exagereaza fata de ceea ce a fost in trecut, iti dau dreptate, insa Papa a fost considerat mai important, si tocmai ai scris ca era chiar firesc sa fie asa.

Intr-adevar nu se poate sintetiza in cateva cuvinte. Dar hai totusi sa incepem cu prima cruciada din 1095. Ce au facut ortodocsii cand pelerinii apuseni au pus mana pe arme impotriva arabilor pentru a elibera Ierusalimul si a face posibila reluarea pelerinajului crestin la locurile sfinte? Au convocat cumva vreun sinod in care sa zica ca nu-i bine ca pelerinii sa puna mana pe arme, ca nu asa invata Iisus? Din cate am citit nici vorba de asa ceva, ba am gasit ca de fapt ortodocsii ar fi fost cu ideea si i-au chemat pe apuseni. Si apoi, la a 4-a cruciada, este clar ca a fost un masacru impotriva ortodocsilor. Cine pleaca la razboi ca sa ucida in numele lui Iisus pe cei de o alta credinta, nu poate fi decat cu satana. Daca ii ucidem pe arabi, pai nu ne prea intereseaza, daca insa devenim noi victimele, sarim in sus, pai cum este posibil asa ceva?
Asta nu inseamna ca daca un ucenic al satanei isi spune catolic, toti catolicii sunt cu satana. Cruciatii l-au urmat pe diavol, ei nu erau cu Iisus. Cei care insa s-au impotrivit si au aratat ca nu este bine sa se faca cruciade, aceia au fost cu Iisus si nu a plecat Harul de la ei din cauza ratacitilor de cruciati. Este ca si cum ai zice ca o biserica cade intreaga din Har din cauza unor rataciti.

Istoria este scrisa de oameni si fiecare o scrie dupa propriul interes. Dar din fericire, daca se studiaza toate parerile, deseori se poate ajunge la o redare cat de cat fidela a ceea ce s-a intamplat.

In cazul asta, ce anatema au aruncat Patriarhului Constantinopolului daca ei de fapt aveau ceva discutii de tinut? Cine a scris si semnat anatema? Si in ce conditii este valabila o anatema? Cine putea excomunica un Patriarh daca nu exista instanta superioara? Sinodul cumva?
Sunt deacord ca modul in care au procedat cu anatema a fost unul total necrestinesc si necivilizat chiar. Dar ai zis ca Schisma a aparut din cauza a 4 puncte, iar acum arati ca de fapt nu punctele i-au facut sa se rupa, ci exact evenimentul cu anatemele. Pai hai sa continuam evenimentul. Ce s-a intamplat apoi? Nu cumva un sinod din rasarit i-a anatemizat pe cei fara rusine? Si apoi? De ce nu s-au intalnit din nou sa discute? Sau sa se fi deplasat esticii la vest ca sa lamureasca problema. De unde si pana unde anul 1054 este dat ca schisma din cauza celor 4 puncte cand de fapt un cu totul alt eveniment a facut sa fie desemnat acest an ca an al schismei?

Este tare pentru ca asa il prezinta ortodocsii pe Papa, ca pe un despot care face cum vrea el in timp ce ceilalti saracii, nu au un cuvant de spus.
Acum vad ca totusi le cere parerea. Si sa zicem ca ceilalti nu sunt deacord cu ceea ce zice Papa, ce se intampla? In ciuda opozitiei celorlati, el face tot cum vrea el? Sau daca ceilalti se opun renunta la idea proprie?

Esti printre putinii, pentru ca cei mai multi justifica prin "evitarea confuziei cu Biserica Catolica"

Ok, nu-i suficient, insa nu-i nici cum zici tu ci cum au scris cei din sinod: Bisericii Una Sfanta, Catolica si Apostolica, cu credinta ortodoxa.
Este exact formularea Bisericii Catolice din Apus. Iar "credinta ortodoxa" isi zic nu pentru cinstirea icoanelor ci pentru a arata ca ei au credinta dreapta, adica ortodoxa.

Asa este, si vorbim aici de societatea ortodoxa, asa-i? De ce oare au uitat? Pai mirenii au fost cei care au renuntat sa isi numeasca Biserica catolica, sau a fost alegerea capilor lor?

Si cine are adevarul daca toti sunt ortodocsi?

La apuseni nici vorba sa se lege cineva de ciclul femeii si de femeie in general. Doar la diaconie, preotie si alte ranguri ierarhice nu are voie, in rest este mult mai respectata ca in est.
O sa intreb la greci despre lauzie, desi ma indoiesc sa existe asa ceva dupa raspunsul pe care l-am primit cand am intrebat de ciclu: "Ce are ciclul femeii cu biserica?"

Insisti cu ideea asta dar prin cele spuse de "istorie" nu reiese acelasi lucru. Nu a avut loc nici un sinod ecumenic in 1054 sau intalnire de vreun fel care sa dezbata cele 4 puncte si in urma dezbaterilor fara succes sa hotarasca Patriarhii din Rasarit despartirea de Roma. Exista vreun act din 1054 care sa ateste asa ceva? Singurele lucruri care exista sunt cele doua anateme care nu sunt date bisericilor ci au tinta foarte precisa, niste ierarhi.

De ce? Nu tot aceleasi 4 puncte sunt? Acum avem stranepotii "ereticilor" cu aceleasi 4 puncte. Si apropos, esti sigur ca Imaculata conceptie si Infailibilitatea Papala existau pe vremea schismei?

Judec si deliberez. Care sa fie copacul de care vorbesti? Eu stiu de la Iisus ca copacul este El Insusi si ramurile suntem noi, fiecare in parte, si fiecare ramura este atasata direct la acest copac. Iar ramura se usuca daca se leapada de Iisus. Asa a zis El. Nu am auzit ca lepadarea de Iius sa intre vreodata in cele 4 puncte. Altii sunt cei care judeca stramb crezand ca copacul este o suma de dogme in locul lui Iisus.

Dupa parerea ta este in rau, dupa a mea este in bine. Si nici nu vreau sa mai trec prin cosmarul prin care am trecut. Sunt unii care au declarat pe site ca se bucura ca au "scapat" de Ortodoxie. Ideea este ca au "scapat" inainte sa o cunoasca cu adevarat, pentru ca ceea ce li se vantura ca fiind Ortodoxie, numai Ortodoxie nu era, ci o suma de contradictii omenesti. De astea ma bucur si eu ca am scapat. Nu era Ortodoxia vina ratacirii mele, ci era vina ratacitilor din Ortodoxie care cred ca Ortodoxia este altceva decat este ea cu adevarat.

A fi sceptic fata de miracolul care vine de la Dumnezeu (rugaciunea in cazul de fata) arata o necunostinta a lui Dumnezeu, si a crede ca cineva ar merita ceva in viata asta, iar este o necunostinta a lui Dumnezeu care da totul in dar si nu pentru vreun merit. Daca as fi fost invatata asa (si asta este adevarata Ortodoxie), as fi continuat rugaciunea. Cum insa nu am fost invatata sa il cunosc pe Dumnezeu ci am fost invatata doar sa ma speriu de satana la orice care iese din cadrul lumii atee, iata ca diavolul a invins oprind rugaciunea.

Rugaciunea inimii nu este invatatura straina ci este o practica cat se poate de ortodoxa. Eu vorbesc de practici ortodoxe, si tu o dai inainte cu invataturi straine.

In cazul asta continua sa duci oamenii in eroare si sa crezi ca doar ei vor fi pedepsiti pentru eroarea lor. O sa ai mari surprize.

Indulgentele sunt acum cauza iresponsabilitatii. Dar banii care se dau la pomelnice in Biserica Ortodoxa este ceva responsabil? Sau pomenile costisitoare care se fac mortului, tot resposabil se cheama? Sau poate tot catolicii or fi de vina ca ortodocsii platesc pentru rugaciuni si pentru sufletele mortilor?

Ideea este foarte simpla: au inteles esenta - "porunca noua va dau voua, iubiti-va unii pe altii asa cum v-am iubit Eu pe voi" (parafrazat din memorie). Asa ca in loc sa isi piarda timpul cu discutii ca noi acum, se preocupa cu porunca iubirii.

La asta vad ca nu ai raspuns nimic. Inca nu am mai auzit de tara in care sa nu se gaseasca de cumparat Biblia in intregime, ci doar noul Testament, si in care sa trebuiasca omul sa bata manastirile pentru a gasi o Biblie completa. Tara asta este Grecia, care il are pe Patriarhul ecumenic, Patriarh care doreste sa reprezinte toate Bisericile ortodoxe. Si nu numai, inclusiv din Liturghie nu intelege mai nimeni nimic pentru ca este in greaca veche. Nici macar latinii nu o mai tin in latina. Ca sa nu mai zic ca in ziua in care o femeie se casatoreste aude la ortodocsi cuvintele discriminative spuse de Sf. Ap. Pavel, si cand l-am intrebat pe preotul grec cum de femeile grecoaice accepta inca asa ceva (pentru ca femeile grecoaice nu sunt deloc genul sa se lase umilite de barbat, ba chiar dimpotriva!), preotul mi-a raspuns ca fiind in greaca veche, mirii nu inteleg ce se spune la slujba, ci asculta cu adevarat doar predica preotului, iar preotii au grija sa sublinieze egalitatea celor doi in casatorie. Asa ca ele habar nu au ce a spus Ap. Pavel, si nici sotii lor, si ca atare traiesc in pace si respect unul fata de altul fara aere de superioritate ca pe la noi. Dar mandrii si unul si altul ca Ap. Pavel a pus piciorul pe teritoriul Greciei.

Se pare ca paragraful in care Iisus zice ca toti oamenii care vin la El sunt invatati de Dumnezeu Tatal nu prea te-a convins. Nu pare sa il crezi pe cuvant pe Iisus. Dar asta este strict problema ta.

Gresit, eram concentrata pe un amalgam de invataturi adevarate si false pe care le-am clarificat cu Biblia. Iar protestantii au fost ajutor de nadejde la acest capitol pentru ca cunosc Biblia mai bine ca ortodocsii. No offense!

Ori nu esti medic si de asta nu prea stii ce vorbesti, ori iti imaginezi despre mine lucruri care nu se intampla si de asta iti permiti sa vorbesti aiurea.

Nu m-am dus la psihiatrii pentru ca eram minora, ci am fost cu mama la medicul de cabinet cum era pe vremea aceea, care m-a trimis la endocrinolog, la care i-am descris tot ce simteam (adica spasmele laringiene cu senzatia de sufocare, zgomotele pe care le auzeam si care ma stresau si din cauza carora nu mai puteam dormi de frica, cam atat, ca altceva nu aveam). Mi-a dat calciu si vitamina D si trimitere la consult neuro-psihiatric. In urma consultului a reiesit ca din punctul lor de vedere sunt sanatoasa tun, asa ca mi-au dat un preparat din plante sa pot dormi noaptea. Preparat care a sfarsit in cosul de gunoi pentru ca ma facea sa fiu cam somnolenta la scoala, ori la scoala imi placea prea mult, iar sa dorm in exces nu imi placea catusi de putin, si asta asa a ramas pana astazi.
Iar a sta de vorba cu Dumnezeu nu inseamna a auzi vocea cuiva si a-i raspunde, ci asta a crezut cel cu schizofrenia si apoi am inteles de ce, lui i se chiar intampla. Acum vad ca asta ai crezut si tu. Sper sa nu ti se fi intamplat si tie, ca si lui, sa auzi voci si sa ai halucinatii. Daca nu auzi voci si totusi ai crezut ca despre asta ar fi vorba, inseamna ca tu nu esti din cei care stau de vorba cu Domnul. A sta de vorba cu Domnul inseamna a te ruga Domnului, a intreba/cere prin rugaciune ceea ce ai nevoie, iar Domnul raspunde in inima persoanei intr-un mod in care nu lasa loc de indoiala. Stie cum sa raspunda fiecarei inimi. Nici vorba sa raspunda printr-o voce sau prin halucinatii de vreun fel, astea vin clar de la diavol. Asa ca nici vorba ca un psihiatru sa faca diagnostic de schizofrenie din cauza unor rugaciuni si a unor certitudini pe care persoana le are dupa rugaciune. Daca ar fi asa, pai toti crestinii care se roaga si cauta raspunsuri ar intra la balamuc.

Dupa cum scrii.

Ti-am zis ca nu vreau sa iti spun simptomele acestui om pentru ca sa nu fie cumva recunoscut de cineva din anturajul sau. Insa nicidecum sa fie vorba de a se intampla doar in capul lui, ci se intamplau multe si in afara lui si se trezea aiurea fara sa stie cum a ajuns acolo si imbracat te miri cum, si nu vreau sa dau detalii si despre ceea ce a facut celor din familie in tulburarea lui mentala, pentru ca familia a chemat psihiatria de urgenta. Are o forma destul de grava de schizofrenie care a debutat in urma unui post foarte sever tinut in Saptamana Mare. Sau mai bine zis s-a decompensat pentru ca avea el cu siguranta simptome si inainte cand isi inchipuia ca eu vorbesc cu Domnul ca si cum as fi vorbit vreunei naluciri, desi ii explicam ca nici vorba de asa ceva, dar nu ma credea si asta doar pentru ca avea o matusa cu naluciri mistice, naluciri pe care el le punea pe seama inselarii demonice, dar probabil ca si ea era tot schizofrena. Si deja am spus destule.
Incearca sa nu mai judeci fara sa cunosti, si lasa-te de pariuri ;)

Nu prea inteleg de ce "trebuie" sa spui ca apartii unei Biserici, daca tii de ea doar in mod formal, sau poate nici macar formal...
Iarta-ma ca iti spun acest lucru, dar ar fi bine sa nu mai dai explicatii despre BO, atata timp cat spui lucruri eronate, chiar daca tie iti par corecte. Ti-ai face un serviciu in primul rand tie, caci stii ca vom da socoteala de fiecare cuvant pe care il spunem. Ori, atata timp cat tu privesti BO prin ochi catolici sau neo-protestanti, nu vei ajunge sa intelegi invatatura Bisericii Ortodoxe; dovada ceea ce scrii cu multa neintelegere despre Pateric.

In alta ordine de idei, Papa a existat si in lumea ortodoxa: de ex. la Alexandria in vremea Sf. Ioan Gura de Aur era papa Teofil.

Am ajuns sa nu mai inteleg motivatia celor, care scriu inexactitati la adresa BO. La ce bun?!? Un ortodox trebuie sa cunoasca in primul rand invatatura Bisericii Ortodoxe. Daca nu intelege ceva, poate cauta un raspuns acolo unde STIE ca poate primi un raspuns corect.
Nu e nimeni obligat sa fie ortodox; dar daca tot isi zice ortodox, atunci sa incerce sa devina ortodox; nu sa incerce sa schimbe Ortodoxia dupa bunul lui plac, caci aceasta este o metoda falimentara. Diavolul râde de noi si numai daca in graba facem crucea stramb...
Fie ca Invierea Domnului sa ne lumineze pe toti.

Rar mi-a fost dat să văd o răstălmăcire mai grozavă! E vorba despre tot ceea ce am scris. Fiecare cuvânt l-ai întors pe dos, iar pe unele le-ai scos din context. Dialogul, în situaţia aceasta este imposibil.
Nu ştiu ce fel de creştin eşti, nu ştiu cărui Dumnezeu te închini...
Îţi mai răspund doar la citatul păstrat mai sus, cu o pildă din Patericul Egiptean (deşi văd că nu-ţi prea place): Un părinte fiind încercat de diavol, într-o clipă de încetare a războiului, îl întreabă pe cel rău: Dar voi acolo în iad, aveţi călugări? La care diavolul îi răspunde scurt: Nu! Părintele, uimit, îl întreabă: Dar nu se poate, mai sunt fraţi care greşesc, care cad, chiar nici unul? Iar diavolul îi răspunde: A, oameni din aceia îmbrăcaţi în negru, avem destui! E plin de ei! Dar călugări nu avem nici unul!"
Tot cam aşa este şi cu creştinii. Toţi creştinii, cei drept slăvitori, ortodocşii, sunt sigur de partea Adevărului! Ceilalţi, cei care-şi zic, doar creştini, sau cred, doar că sunt, nu!
Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt să te călăuzească şi să te ajute să râmâi pe cale cea dreaptă şi strâmtă a ortodoxiei!
Un praznic luminos şi multă sănătate!
Paşti fericit!:53:

Miha,

Eu le-am explicat despre Biserica greco-ortodoxa care este formata din Biserici autocefale ce au Patriarh si nu Papa. Dupa care le-am explicat diferenta dogmatica care exista intre greco-ortodocsi si ortodocsii copti. Eu stiam ca Patriarhul coptilor a mai fost numit si Papa, este si cazul Papei Teofil. In orice caz, nici un Papa ortodox copt sau nu, si nici un Patriarh nu a fost vreodata capul tuturor bisericilor ortodoxe asa cum este la catolici, asa ca nu vad de ce ma acuzi ca as fi raspuns gresit.

Sau poate prin greseala te-ai referit la Pateric? Deci tu vrei sa spui ca exista crestini care se roaga Domnului si pot crede ca Domnul se tine de naluciri si magari morti, crestini care pot crede ca Domnul poate indemna la ucidere si care pot crede ca Domnul risipeste mintea omului cu informatii nefolositoare nimanui despre ce fac altii si despre viitorul lor (cum le place oamenilor sa stea la barfa unul despre altul)? Prin "greseala" vrei sa spui ca si tu ai fi putut fi inselata in acelasi mod? In cazul asta trebuie lucrat mai mult la cunoasterea lui Dumnezeu, acolo-i hiba.

Si daca tot zici ca intreb unde nu trebuie, hai sa mai iti spun o istorioara de acest gen din Vietile Sfintilor, pentru ca mi-au placut foarte mult sa le citesc pana am dat si peste tot felul de enormitati ca cea pe care o sa o scriu acum. Intr-una din vietile sfintilor vroiau sa arate cum un sfant si-a vazut mama in Iad iar ceea ce m-a socat a fost modul urat in care Sfantul vorbea despre mama sa. Pe acea vreme eram inca obisnuita sa nu vorbesc urat de nimeni si nimanui (obicei pierdut de cand am devenit ortodoxa, si de care sper sa scap pana la urma) si ca atare, am fost si mai socata sa vad ca vorbea atat de urat de chiar mama sa. Asa ca m-am dus la duhovnic sa il intreb cum este posibil asa ceva cand una din cele 10 porunci este tocmai cinstirea parintilor. Cum poate cineva sa vorbeasca atat de urat de mama sa si sa fie considerat sfant? Duhovnicul mi-a zis sa nu mai citesc tot felul de astfel de carti pentru ca sunt multe neadevaruri acolo. Am fost foarte revoltata intrebandu-l de ce in cazul asta ei vand astfel de carti in biserica pentru ca din biserica am cumparat cartea si nici nu aveam bani de aruncat aiurea, numai eu stiam cat efort faceam ca sa pun deoparte banuti pentru astfel de carti. Ca sa ma mai imbuneze, mi-a zis sa imi cumpar Catehismul ortodox si mi-a indicat un magazin specializat de carti ortodoxe. Era pentru prima oara ca auzeam acest cuvant desi de ani de zile mergeam la Spovedanie si ma uitam si eu la cartile care erau vandute in Biserica. Catehismul pe care l-am citit atunci m-a incantat pe loc, si am exclamat ca aceea era adevarata ortodoxie, si nu prea intelegeam de ce nu se vorbea deloc despre acea carte si mai ales de ce nu se vindea in biserici. Eram atat de entuziasmata ca am incput sa ii spun unui vecin Reformat ungur de cat de minunat este Catehismul si vroiam sa ii citesc din el ca sa se convinga. Cat de naiva eram atunci! Zambind, mi-a zis ca fiecare biserica are catehismul ei, si ca el il are pe tatal sau pastor asa ca cunoaste foarte bine catehismul lor. Eu tot incercam sa ii spun ca atat de minunat ca cel ortodox pe care l-am citit eu, nu poate fi. El continua sa zambeasca si nu se lasa convins. Ani mai tarziu, cand am reluat lectura catehismului ortodox, de data asta de pe site-ul Patriarhiei si am vazut treaba cu lauzele, m-am intrebat daca oare scria si in cel pe care il aveam in urma cu ani de zile pentru ca asa ceva nu imi aminteam sa fi citit vreodata, si asa mi-am dat seama ca ceea ce ma fascinase atat de mult la catehism era invatatura despre Dumnezeu. Desi il citisem pe tot si era o carte destul de mare si groasa, ceea ce mi-a ramas imprimat in minte la timpul respectiv a fost invatatura despre Dumnezeu. Era atat de frumoasa! Numai citind simteam cat de bun si minunat este Dumnezeu! Pacat ca apoi Biserica ortodoxa romaneasca, cu predicile ei centrate adeseori pe diavol, a facut sa se estompeze toata acea frumusete pe care am redescoperit-o, in parte, in Biserica catolica unde predicile sunt centrate pe Iisus. Si apropos de centrarea atentiei pe diavol din bisericile si invataturile de la noi, m-am plans, acum vreun an, de situatia asta de la noi, duhovnicului grec, si stii ce mi-a raspuns? Ca nu trebuie deloc sa ne gandim la diavol sau sa ii acordam atentie in vreun fel. Sa stim ca exista dar atata tot, sa il lasam deoparte si sa nu ii dam nici un fel de atentie prin gandurile noastre. Exact cum ma gandeam si eu. Si de fapt ortodoxia mea cam era ceea de care imi vorbea grecul, si ce vorbea grecul era cam ce vazusem si pe la catolici.
Apoi preotul de la Biserica ruseasca face niste omelii superbe despre iubirea lui Dumnezeu, exact ca si catolicii, numai in jurul acestei iubiri dumnezeiesti este construit mereu discursul sau fara nici o mentiune la cel rau.

Cand va aud pe voi insa, tot cu diavolul pe buze, imi aduc aminte de cosmarul trait in biserica la noi, tot cu diavolul peste tot, si desi vad pe net ca si la noi au inceput sa se faca predici foarte frumoase, cu adevarat ortodoxe, stau si ma intreb: voi de care Ortodoxie tot vorbiti de fapt? Ca va vad cu ochii atintiti tot spre necuratul in loc sa fie tinta pe Hristos.

Sa ne lumineze Invierea Domnului pe toti pentru ca la El trebuie sa fim mereu atenti!

Paste Fericit!

Avand in vedere ca nu am facut altceva decat sa continui cu intrebarile pentru clarificarea a ceea ce ai scris si nicidecum sa impun eu vreo alta varianta, ci am cerut doar sa arati pe ce argumente se sprijina varianta ta, nu pot considera ca am rastalmacit ceva. Eu am asteptat raspunsuri. Din atitudinea ta vad ca raspunsurile nu exista si era de asteptat din moment ce de aproape 1000 de ani, se arunca pisica in curtea vecinului si vecinul o arunca inapoi, in loc sa hotarasca amandoi, de comun acord, ce sa faca cu pisica.

Cat despre pilda din Pateric sunt perfect deacord cu ea, exceptand faptul ca se vede ca este o pilda inventata, pentru ca omul nu se pune la taclale cu diavolul ca sa afle adevaruri de la Tatal minciunii. Si omul nu ajunge pe lumea cealalta imbracat cu haine pamantesti. In schimb pilda este construita cu scop anume, ca sa arate ca o credinta fara fapte este moarta, fara fapte tot in Iad se ajunge. Tu ai vrut sa arati pe dos, ca se refera la credinta, deci tu esti cel care le rastalmacesti. De asta zic mereu ca cine nu este in stare sa inteleaga Evanghelia nu va intelege nici cuvantul vreunui sfant sau alte pilde. Le rastalmaceste pe toate. Fratii calugari care mai gresesc, care mai cad, nu in dogme gresesc, dimpotriva, in dogme sunt cu totii tari ca altfel nu ar fi primiti in manastire, ereticii nu sunt tinuti prin manastiri. Greseala calugarilor este in fapte, ganduri, lenevie etc.

Un Paste Fericit si tie!
Multumesc pentru floare :)

Hristos a inviat, Adriana!

Hristos a inviat!

Adevărat a înviat !

Adevarat a inviat! :)

Sambata am descoperit ca o colega pe care am avut-o la un moment dat este dintre martorii lui Yehova. Afland ca pentru ei Iisus este Fiul lui Dumnezeu, nascut din Dumnezeu, si totusi Iisus nu este Dumnezeu, ci doar un spirit superior, superior oamenilor si ingerilor, si care a creat lumea in colaborare cu Dumnezeu, ceva de genul ca Dumnezeu i-a zis sa creeze lumea iar Iisus a gandit planul dupa care sa fie creata, si ca atare Iisus este Fiul lui Dumnezeu asa cum si noi suntem fii lui Dumnezeu, fii spirituali, doar ca Iisus a fost creat primul (pentru ei creat=nascut) si a fost singurul creat/nascut ca un spirit superior, deci auzind atatea bazaconii, am inceput sa ma gandesc din nou la cuvintele Apostolului Pavel care a zis ca toti cei care zic ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu il au pe Duhul Safnt si apoi la cuvintele lui Iisus cum ca toti cei care vin la El sunt invatati de Tatal. Cum atunci acestia nu inteleg ca Iisus este Dumnezeu? Deocamdata nu am raspuns si problema cu acesti martori este ca toate pasajele pe care as fi vrut sa le folosesc ca sa ii arat colegei ca Iisus este Dumnezeu sunt inutilizabile pentru ca ei au scris DOMN acolo unde se vorbea de Dumnezeu la modul general si Domn acolo unde se vorbea de Iisus. Inca nu am verificat cuvantul folosit in greceste, insa m-am folosit de alfa si omega ca sa o fac pe aceasta colega sa inteleaga macar faptul ca si Iisus a existat dintotdeauna ca si Tatal, chiar daca este nascut din acesta. Cam asa ne-am despartit, dar sper sa mai gasesc si alte argumente. Daca stiti ceva pasaje in care sa scrie explicit ca Iisus este Dumnezeu (nu Domn, ca aici din cauza scrierii lor cu DOMN si Domn nu o sa pot convinge) m-ar ajuta foarte mult desi, din memorie, nu exista nici un loc in Biblie unde Iisus sa fie numit explicit Dumnezeu. Nu-mi dau seama de ce nu s-au spus lucrurile mai explicit ca sa nu lase loc de confuzii la cei care inteleg mai greu, sau poate este iar doar problema de traducere cu Domn in loc de Dumnezeu? Ma indoiesc avand in vedere ca in toate limbile pe care le-am citit scrie Domn, si apoi este scris ca de fapt cel care il invata pe om este Dumnezeu Tatal... Complicata treaba. Am inceput sa ma intreb de ce nici macar Sf. Ap. Pavel nu a zis in mod explicit ca Iisus este Dumnezeu, sau poate a zis si nu imi vine mie in minte nici un pasaj? Pentru ca, in cazul in care nu a zis, cum i-a facut pe oameni sa inteleaga ca Iisus este Dumnezeu? In astfel de ocazii imi dau seama cat de mult poate fi recitita Biblia mereu cu alti ochi...
In afara de martorii lui Yehova, mai sunt si altii care sa il recunoasca pe Iisus ca Fiul lui Dumnezeu si totusi sa ii nege divinitatea?
Si apropos, cand i-am povestit colegei de treaba cu vorbitul in limbi mi-a zis ca trebuie sa fim atenti pentru ca este scris ca si diavolul poate lua chip de inger de lumina. Cel rau ii inseala atat de usor cu treaba cu Iisus spirit superior in loc de Iisus Dumnezeu, dar la capitolul minuni trebuie sa fie atenti sa nu fie inselati. Asta mi s-a parut cea mai mare contradictie, si acum inteleg ce anume a dus la aparitia lumii atee, sau macar unul din motive, pierderea increderii in minuni din cauza exacerbarii ratiunii umane in defavoarea intelepciunii inimii...

Adevarat a inviat!
:)

Sf. Apostol Petru (II Epistola) spune sa punem si din partea noastra: la credinta, fapta buna; iar la fapta buna, cunoasterea. Aceasta este ordinea. Mai intai sa ne luptam cu pacatele noastre, si abia apoi sa ne preocupe cel inalte.

Nu vad cum ar putea ajuta pasajul pentru a o convinge pe ex-colega mea, sau poate imi scapa mie? Pentru ca pasajul este asa:

"Har voua si pacea sa se inmulteasca, intru cunostinta lui Dumnezeu si a lui Iisus, Domnul nostru.
Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit toate cele ce sunt spre viata si spre buna cucernicie, facandu-ne sa cunoastem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa si prin puterea Sa,
Prin care El ne-a harazit mari si pretioase fagaduinte, ca prin ele sa va faceti partasi dumnezeiestii firi, scapand de stricaciunea poftei celei din lume.
Pentru aceasta, puneti si din partea voastra toata sarguinta si adaugati la credinta voastra: fapta buna, iar la fapta buna: cunostinta,
La cunostinta: infranarea; la infranare: rabdarea; la rabdare: evlavia;
La evlavie: iubirea frateasca, iar la iubirea frateasca: dragostea.
Caci daca aceste lucruri sunt in voi si tot sporesc, ele nu va vor lasa nici trandavi, nici fara roade in cunoasterea Domnului nostru Iisus Hristos."

Si in acest paragraf se vorbeste de Dumnezeu, si separat de Iisus ca si Domn, fara sa se spuna explicit ca si Iisus este Dumnezeu. Intrebarea era cu ce argument poate fi convinsa sa creada ca Iisus este Dumnezeu si nu doar un spirit superior? Ordinea in acest paragraf este intai credinta, ori tocmai la capitolul credinta este problema. Pentru ca pe celelalte se sileste sa le faca, nu o pot acuza de lenevie.

Colega ta porneste dintr-un fundament gresit. Sf. Biserica niciodata nu a invatat ca Sf. Scriptura este singura sursa de cunoastere a credintei si a lui Dumnezeu, sau ca Sf. Scriptura este inteleasa literal. Sf. Scriptura este inteleasca in lumina si impreuna cu Sf. Traditie. Atata timp cat nu accepta acest lucru, sau posibilitatea ca acest lucru ar putea fi adevarat, nu ajungi la nici un rezultat.