Bizar, nascocit, draconic e absolut tot omul care se manifesta ciudat...fara alte comentarii si supozitii!

Esti sigur ca Sfintii Apostoli se manifestau ca tine, ca fratii tai...sau ai totusi dubii in legatura cu asemanarea dintre voi si Sfintii Apostoli?

Sunteti cu totii prooroci, Sfinti Apostoli? Daca da...care e sensul evitarii povestirii despre acest dar...in orice public, oricarei multimi?

De ce nu aduceti la oameni la credinta, exclusiv prin intermediul acestui dar, in multimi, in fata tuturor oamenilor, strainilor, tuturor...daca sunteti asemeni Sfintilor Apostoli?

Stimată doamnă, eu nu obișnuiesc să mint și nici nu admit să fiu făcut mincinos.

Nu v-am spus nici o minciună și m-ați acuzat fără să aduceți nici o dovadă.

Asta este foarte urât din partea dumneavoastă.

Eu am vorbit frumos și civilizat cu dumneavoastră, nu v-am acuzat de nimic, așa că vă rog să păstrați o limită în a arunca în eter cu învinovățiri de acest gen.

Eu sunt doar curioasa ce ai zice tu daca i-ai vedea acum pe Sfintii Apostoli la Cincizecime. Stateau si se rugau, 120 de persoane; deodata se aude un vajait si limbi de foc se imprastie pe fiecare. Imediat oamenii acestia incep a vorbi limbi straine, unele pe intelesul tau, altele nu. Prietenii tai zic "Ia uite ce oameni beti!" Si cum tie iti place spiritul de turma...
Ce ai zice tu? [Da` cu manuta pe inima]

În general, da, așa gândim cu toții că tot ce e ciudat, că tot ce este altfel decât suntem noi este, în mod neaparat, rău.

Dar se poate ca celălat să fie diferit și totuși corect.

Pai daca as fi in acelasi duh cu ei -- fiind vorba de Duhul Sfant, as intelege, nu as zice ca sunt oameni beti pentru ca as intelege ce se vorbeste.

Faza e ca daca voi spuneti ca toti crestinii au Duhul Sfant -- cum se explica faptul ca numai voi vorbiti in limbi si nimeni altcineva nu pricepe ce se vorbeste? Adica un baptist care se roaga langa tine sau un ortodox se uita ca la felul paispe? Ba chiar s-ar si speria? Adica numai tu ai avea Duhul Sfant si celalalt nu? Ca daca ati fi in acelasi duh, ori ar intelege, ori cel putin nu ar avea sentimentul de stranietate si respingere.

Păi, soră Andrusca, acesta e topicul nostru: „vorbirea în limbi”.

Deschide un topic „darul tămăduirilor” și, acolo, vorbim despre vindecări.

Sau unul „Darurile Duhului Sfânt” și se va vorbi de daruri spirituale, în general.

Cand vorbeau apostolii erau adunati acolo oameni din multe neamuri. Daca erau numai evrei ziceau si ei , ca si tine, ca nu inteleg ce vorbesc, deci nu e de la Dumnezeu. [bun motiv!]

Am auzit si engleza vorbindu-se [desigur, veti zice ca o stia de la scoala, ei bine, nu o stia]. Am auzit si de germana, portugheza , spaniola si altele.

O intrebare: Exista cam 6500 limbi vorbite azi in lume. De unde stii ca ce auzi nu e o limba pamanteasca?

Un ortodox, un penticostal și un baptist vor simți senzația de stranietate oricum, cu sau fără darul vorbirii în limbi. Ei așa au fost educați (îndoctrinați) să vadă ca fiind stranietăți ce se întâmplă peste gardul lor.

Sau crezi că dacă ai vedea un botez al unui grup de 30 de adulți la baptiști te-ai simți ca acasă.
Sau dacă baptistul ar veni la o ceremonie ortodoxă ar fi ca în biserica lui...

Nu, nouă ni se spune în mod repetat: ce fac ceilalți e rău. Și sunt bagatelizate și ridiculizate slujirile din alte culte.

Aici este explicația senzației de stranietate. Nu în faptul că nu ar fi același Duh Sfânt.

Cunosc multi baptisti botezati cu Duhul Sfant. Si adventisti. Auzisem si de ortodocsi; nu am verificat.

Apostolul Pavel cand scrie de limbi si in special despre vorbitul in limbi pe care nimeni altcineva nu le cunoaste -- acolo unde zice ca sunt strain pentru el sau el pentru mine - nu mentioneaza situatia in care cel care vorbeste nu pricepe nici macar ceea ce el spune in limbi.

Adica omul fiind strain pentru el insusi in clipele acelea. In toate trebuie sa punem inima si minte, ce rost are o rugaciune pe care o papagalicesc sau pe care o vorbesc in alta limba, limba pe care nici eu insami n-o cunosc si nu imi pot talmaci mie insami cuvintele care-mi ies pe gura, cu ce ma zidesc sufleteste si ce valoare are pentru Dumnezeu, intrucat eu rugandu-ma nu am fost constienta de ce fac? Hai sa zicem, de dragul fictiunii, si Doamne sa ma ierti ca am scris asta, ca mi se descopera vreo limba ingereasca: pai Duhul care ma invata limba respectiva mi-o va si talmaci pentru ca altfel ce rost are? Adica eu ma rog lui Dumnezeu si El intelege dar eu nu? Nu ii sunt straina Lui dar imi sunt mie? Nu ti se pare cam "schizofrena" treaba asta?

Eu am spus si in zilele anterioare ca bine-ar fi sa fie doar o chestiune psihologica si de pressing social si de expectancy, cum zice si Andrusca. Pentru ca in cazul in care X se trezeste xenolaliind, ca sa ma exprim asa, deci scoate pe gura lucruri pe care nu avea cum sa le spuna, deja asta e din alt film, al aluia cu coarne care pe toate le stie, inclusiv scripturile, limbile si mai toate cate vreti. Nu are rost sa fiu politicoasa pe tema asta si sa adaug un pic de indulcitor la lucrul asta pe care tocmai l-am spus.