Nu conteaza. Conteaza efectul. Acum apreciez pacea si libertatea, ale mele si ale oricui altcuiva.

Vezi? Tot răul spre bine.:105:
Dacă te-ai duce şi la biserică, ţi-ai lua şi asculta un duhovnic, ai fi de dat exemplu.

Pai ma duc la biserica (nu chiar in fiecare duminica) si am duhovnic. Problema e ca nu am intalnit un confesor care sa poata sa imi scoata din cap intelectualismul meu rebel, pe care fratele Iuliu il ia drept anticrestinism militant in mod gresit.

O mamâ di bataie şâ te lecuieşti taica di tăt "intelectualismu'" tău di baltâ.

Pai sine sa mi-o deie? Ala nu, tu nu, etc.
Serios vorbind, trebuie sa ies din cultul asta al livrescului, simt ca nu e prea bine sa pun informatia mai presus de trairea credintei. Totusi, asa am fost (auto)educat. Greu sa scapi di asea seva, bre fartate!

Am zis eu că mă dau în lături? Nuuu.

spor la treaba!

Bravos! :-P :))))

Tu confunzi convertirile facute de catolici (poate si protestanti) dupa despartirea de Biserica, cu cele facute de Biserica (si de cei din ea), presupunand ca si primii fac parte tot din Biserica. Dupa Marea Schisma cei din vest au ales sa urmeze un conducator lumesc (cuceriti fiind de franci si de doctrinele lor), despartindu-se astfel de Biserica (si de Hristos, care e Capul ei.) Si cand divinitatea e indepartata stii cine vine grabnic sa "ajute" cu sfaturi si cu o mana de ajutor.
Uita-te cum se faceau convertirile in Biserica, in primul mileniu. Cum au fost convertiti romanii? Prin martirizarea unor crestini, nu prin omorarea paganilor. Sau Sf. Fotie cel Mare, care a trimis pe sfintii Chiril si Metodie sa ii invete pe slavi. Chiar si rusii, in timpul imperiului, au trimis propovaduitori, care au ajutat la crestinarea pasnica a unora prin China sau printre eschimosi. Asta se intampla in Biserica, in afara ei, sub influenta altor spirite sunt alt gen de convertiri.

Ceea ce spui tu este umanismul secular de sorginte iluminista (care, la randul lui, avea inspiratie din filozofiile antice). Adica "omul este masura tuturor lucrurilor", pe primul loc e omul, in crestinismul pe primul loc e Domnul.
Pierzi din vedere un lucru esential in crestinism, care sta la baza invataturii crestine, si pe care secularii nu-l stiu (sau nu-l accepta) fiind descris doar in Scripturi. Adica faptul ca de la crearea omului s-a intamplat ceva, iar omul creat atunci e diferit de omul de azi. Iar acest lucru este caderea protoparintilor si pierderea harului de catre toti oamenii. Primul om era om intreg, omul de dupa este un fel de semiom. Iar crestinismul si Biserica tocmai cu asta se ocupa de la inceput, cu tratarea efectelor acelei caderi. Nu obligatoriu sau fortat, doar pentru cine vrea.