În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582357)

Nu doar după adventti, ci i după sfinii apostoli:

Şi s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, şi s-a văzut în templul Lui chivotul legământului Său, şi au fost fulgere şi vuiete şi tunete şi cutremur şi grindină mare. (Apoc. 11,19 - Biblia Ortodoxă)

Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri,
2. Slujitor Altarului şi Cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul. (Evrei 8,1-2 - Biblia Ortodoxă)

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582362)

Păi ce evoluie bună ai fi vrut să mai aibă loc în Biserica lui Hristos, când El a lăsat-o sfântă, curată i fără pată ori zbârcitură? Uită-te puin la cretinismul de astăzi (i nu mă refer doar la ortodoxie) ce a ajuns! Mai seamănă cretinii de azi cu sfinii i martirii din Biserica Primară?
Dar slavă lui Dumnezeu, că Biserica Lui nu cade, încă se mai găsesc cretini adevărai, chiar dacă puini i împrătiai prin toate confesiunile...

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582365)

Păi i eu ce am spus? Că e fizic, că e un cort făcut din piei de capră, ori un templu făcut din cărămizi arse?

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582373)

De bună seamă, altfel de ce s-ar numi adevăratul cort? Corespondentul simbolic din pustia Exodului avea un model concret, nu ceva nedefinit.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582374)

Objection denied!
i eu mă uit în ograda mea i în doctrină nu este nimic de ceea ce acuzi tu, căci la doctrină sper că te referi i nu la felul cum este ea trăită de credinicoi.
Revenind la subiect, la fel ca în Biserica Primară, în Biserica AZ nu întâlneti icoane.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik (Post 582413)

Frate Ioan, reconsideraţi vă rog.

Am văzut aseară că a-ţi scris că sunteţi de acord cu el. Foarte rău. Cu elucubraţii calvine, eu nu sunt de acord.
Am văzut că a-ţi lăudat opiniile unor profesori de facultate, ce lăudau cu smerenie, spuneţi dvs., (pardon cu ecumenism, ca să nu-l numesc şi linguşire a apusului eretic). Foarte rău. Sunt opinii. Sunt defondate. Sincer. Nu li se recunosc niciun merit istoric. Ei nu au istorie. Au apărut de niciunde, din franco-latini ("romano-catolici") şi merg spre nicăieri. Li se recunoaşte un merit, în şcolile lor speciale, că trebuie să le piardă cumva timpul, celor ce intră în ele cu scopul de-a le cerceta întunericul. Întuneric în care a mai băgat nasul, câte-un profesor de la noi, care apoi are pretenţia că poate contrazice dogmele şi istoria, invitând la "reconciliere", la "dialog". Cu ce? Cu dogmele? S-ar mânia sfinţii, dacă n-ar fi sfinţi. La cine vrea el poate vorbi, acel profesor bucureştean, cu înclinaţii vădit ecumeniste, din autosufienţă autoafirmată, dar nu la mine, care vreau să învăţ mereu. Am citit atât(!) de puţin din Sfinţii Părinţi, cum să citesc din eretici? Ce credit să le dau lor? Apusului? E întro tot mai mare spirală spre adâncul iadului.

Revin.
Nu-mi pasă de psihologie şi nici de profile psihologice, cu tot respectul pentru psihologi. Am vrut şi eu să dau la psihologie, dar aprofundând-o puţin din câteva tratate obiective şi un dicţionar de psihologie, am înţeles că e pierdere de timp. Psihologia e definiţia laică, indirectă, a teologiei.

Eu i-am spus clar: sola scriptura. Cât timp el scrie altceva, nu îl pot citi. E Calvin. Unul din mulţii protestanţi. Pentru mine, definiţia prostestantismului e un soi de creştinism agnostic. Pentru că au demolat totul.

Nu pot şi nu vreau să urmăresc discuţia, psihologic, sociologic, sau nimic, decât doar teologic. Sola Scriptura. Aşa cum s-a lansat topicul.

I-am spus: versetul şi apoi: sunt de acord, nu sunt de acord pentru că. Scurt. Concis. Clar. Limpede. I-am pus condiţia. I-am arătat termenii. Nu teorii calviniste. Inima lui. De ce simte în inima lui că în Sfintele Icoane nu e Dumnezeu, comparat cu cuvântul Bibliei.

Nu vedeţi ce scrie? Sola Scriptura, până la un punct... Apoi iese, intră, întrun coridor cu multe uşi, şi la fiecare uşă e... nimic. Şi nimeni. Aşa va fi iadul calvinilor. Cred... Nu nădăjduiesc. Scrie despre nimic. Calvinist doar, nu?

Îi dau singurul precept, prin care poate respira teologic ca eretic. Sună paradox. Dar e real, ce scriu. Singurul precept: Sola Scriptura. Că dacă iese de aici, e demolat. Îl prăbuşesc Sfinţii Părinţi. Nu vreau să intru în ei. În Filocalii, în compendii patritice. Îi dau singurul precept, prin care poate respira şi se poate adresa Bisericii. Pentru că aşa grăim aceaşi limbă, Biblia. Iar pe marginea Bibliei, comentariile inimii, pe care i-oi cunoaşte Dumnezeu.

Aş mai scrie. Iertare. Dar mă opresc. Nu mă mai aşteptaţi.

Prefer să vin şi revin la aceleaşi idei reexprimate repetându-mă, cu Centesimus, decât să... pierd timpul, vorbind nimicuri întrun labirint calvin. Îl las pe Calvin singur în labirint. Că şi l-a creat singur. L-a dorit, l-a construit, s-a băgat în el şi nu mai poate ieşi niciodată. La fel toţi calviniştii. Şi pelerin spre apus. Nu răsărit, ci apus, că e întunericul minţii pe care îl doreşte, ca întro spirală, spre abisul iadului, şi lipsirii de Dumnezeu. Mult i s-a dat, mult i se va cere...

În Ortodoxie se vorbeşte cu inima. Se scrie cu inima. Se plânge cu toată umanitatea, se bucură cu întreg Cerul, cu tot Universul. În Ortodoxie, deci în creştinism, se vorbeşte viu. Se ating cuvintele cu mâna. Cu viaţa. Viu. Cu curaj? De cine să ne temem? Doar de Dumnezeu, care ne iubeşte.

Atâta vreme cât nu facem rău aproapelui, fizic, ca să nu devenim fanatici, suntem pe calea ce bună, şi luptăm lupta cea bună.

Evrei 12, 1: De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte.
Evrei 12, 4: În lupta voastră cu păcatul, nu v-aţi împotrivit încă până la sânge.
II Timotei 4, 7: Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit.

Dar mai ales:

Efeseni 6, 12: Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii,

Deci, la arme, frate Ioan. LA ARME ! Care arme?

Efeseni, 6, 13: Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare.
Efeseni 6, 14: Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii,
Efeseni 6, 15: Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii.
Efeseni 6, 16: În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului.
Efeseni 6, 17: Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.

Dar dacă sunteţi atent, nu sunt arme de atac... şi nu fac rău nici unui om... Şi nu fac "rău" deloc... ;)

Doamne ajută.

În prealabil postat de stefan florin (Post 582408)

adica tu vrei sa spui ca exista in ceruri un chivot din aur cu table ale legii, primite de Moise in Sinai, in el? Chivotul este sediul guvernarii lui Dumnezeu?
ps: cum adica Hristos mijloceste pentru noi? El mijloceste catre El insusi?

În prealabil postat de Igor_Paslusnik (Post 582414)

Exact.
Icoanele, care le pictează Dumnezeu, nu omul.
Biblia, care a scriso Dumnezeu, nu omul.
Meditează şi vezi că aşa e.

În prealabil postat de Ioan_Cezar (Post 582422)

Asta e deja bazaconie. Igor, linişteşte-te...
Apoi reciteşte pe Sfinţii Părinţi şi pe toţi învăţătorii noştri din Biserica Ortodoxă. Nu spune nimeni aiureala pe care ai scris-o tu mai sus. Ăsta e duh sectar, înşelător şi nebunesc.
Noi ortodocşii mărturisim despre împreună-lucrare între Dumnezeu şi om. Scriptura este scrisă de oameni (Moise, Solomon, David, Matei, Luca, Marcu, Ioan etc.) insuflaţi de Duhul Sfânt. Vrei să înţelegi aceasta? La fel, icoanele sunt opera împreună-lucrării dintre Dumnezeu şi om, al comuniunii sfinte şi sfinţitoare.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus (Post 582378)

Oriunde te-ai uita, scoate statistic câteva eantioane i te lămurete/crucete.