![]() |
buna
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Pentru Corinusha Citat:
[quote]Eu una nu inteleg de ce trebuie sa spui copilului neaparat si mai ales de mic ca este adoptat. La ce-i ajuta si de ce fac asa un teatru daca li se spune mai tarziu, cand sunt mai maturi si pot sa inteleaga? Cam ce ar trebui dupa parerea ta sa spui unui copil la 1 an, 2 sau 3? Si ce intelege? Copiii (indiferent) la ce varsta afla sufera. Este un soc mare. Indiferent la ce varsta. Macar la varsta mai mare intelege si daca nu-i convine poate sa plece in legea lui daca asa doreste. [quote] Pentru ca asa e corect si pentru ca asa e el mai bine. Nu ii zici copilului ca e adopat doar 1 data, cand are 1 an sau 2 sau 3, ci ii explici frumos, pe intelesul lui, de fiecare data cum sta treaba. Nu e mare luru si cu siguranta copilul alanu va sufri ca a aflat ca e adoptat. Trust me, nu-s singura in situatia asta. E un soc doar daca afla tarziu; habar nu ai ce se pot intreba copiii aia, chiar si daca afla la 6-7 ani. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
dE CE NU AR ADOPTA COPII CARE SA PROVINA DIN FAMILII NEORTODOXE/ATEE/BUDISTE/ETC? Pentru ca ce? |
Citat:
Citat:
Citat:
Si nu e vorba de casatorit, e vorba de adoptat un copil; nu e totuna deloc. Iti poti alege sotul, dar oricum ai da-o, nu-ti poti alege copilul (asta daca ai copilul tau); doar in adoptii se poate asa ceva pentru ca, omul, in general, vrea ca copilul ala sa nu fie asa si pe dincolo s a fie altfel etc. Mi e pare ok sa poti alege sexul si varsta copilului. OK. Dar mi se pare idiot sa iti alegi copilul dintr-un catalog, dupa culoarea ochilor, nationalitate si etnie, culoarea pielii, a parului etc. Nu esti la piata. Si cum poti stii din capul locului ca nu se poate trai cu un copil care nu e "copilul perfect, ideal" care l-ati dorit voi dpdv fizic, ci ca, poate e tigan (cu ei au majoritata o problema majora)? Cum poti sti tu asta, ca om? Cand nu sti daca poti trai alaturi de copilul natural, care e din "ingineria" gentica a familiei tale+a familiei sotului (familii pe care oricum nu le cunosti destul de profund sa stii ce elemente pot fi mostenite de copil si de la cine). Dar asta e oar pararea mea, cre tiu ca nu coincide cu a majoritatii. Am mai avut discutia asta si in real life si stiu cum e; stiu ce li se pare majoritatii ok. Citat:
Citat:
Dar sa nu crezi ca cei care nu isi stiu originile se simt straini unde sunt. Alea-s cazuri de copii care au perceput schimbarea de cultura/tara etc; si sunt cazuri destul de rare in viata reala. Sunt foarte multe site-uri (straine mai ales) si forumuri pe tema asta. Ai sa fii surpeinsa poate sa afli cati copii romani au fost adoptati de americani si canadieni; culmea, nu se simt straini acolo absolut deloc, chiar daca unii au fost saisi vizitele tara "biologica". Toul, zic eu, tine de felul cum va fi crescut acel copil in familia adoptiva si foarte mult, enorm chiar, conteaza dac copilul stie adevarul de la bun inceput sau nu. Eu imi sustin cauza si ii sfatuiesc pe parintii adoptivi sa le zica adevarul acestora inca de dinainte de a sti sa vorbeasca. O sa ii ajut enorm, iar socul e extrem de mic spre inexistent in cazul asta. Si asta nu o zic doar eu; ci e poate vedea in cazurile din jur (si nu ma refer aici doar la cazuri de la tv; undeoricum nu stim destule informatii). Poate am fost putin judgemental sau prea directa sau prea rea, nu neg asta, dar imi asum fiecare cuvintel pe care l-am zic, pentru ca tot ceea ce am zis e in concordanta cu principiile mele. ps: am mancat multe litere, am greseli typo, dar am scris rapid si am probleme cu tastatura; nu am mai corectat si abia acum vad ca e full de greseli. Sorry. |
Citat:
Daca lucrurile au mers prost in familia respectiva, copilul gaseste o explicatie imediat "aha, de asta nu ma iubeau, am fost infiat". Cei care sunt din familii naturale, nu au nici macar subtrefugiul asta.. |
Clar, ai dreptate. Acum pricep la e te refereai exact.
Copiii adoptati care afla tarziu, oricum sunt ei afectati de soc; in prima instanta se gandesc la tot felul de nebunii, cea mai deasa fiind aceea ca au trait pana acum in minciuna - pe ei asta ii deranjeaza de fapt, faptul ca nu li s-a spus de la bun inceput adevarul, insa daca relatiile parinte adoptiv - copil adoptat sunt bune totul se rezolva frumos si destul de repede, fara prea multa drama, cu explicatii de fiecare parte. Daca relatiile sunt proaste, atunci se ajunge la ce a ajuns colegul meu, iar daca nu intervine cineva, se poate ajunge si mai rau (alcoolism, droguri, fugit de-acasa etc.) |
Aia care vor sa aiba copii-trofeu,cei mai frumosi,cei mai destepti nici nu merita sa aibe copii de loc!
Daca il faceau ei cine stie cum iesea,mai prost decat unul infiat;nu poti sa vii cu pretentii cand infiezi un copil ca doar nu iti iei animal de companie pe alese,dupa culoarea blanii si personalitate. Un copil este o viata,un suflet,un individ care reprezinta umanitatea;doctorul de maine,pompierul,salvatorul altora,bunul samaritean... Tot respectul pt cei care infiaza si sunt parinti mai buni chiar decat cei mai multi parinti naturali. Despre tigani se spun multe...pana nu esti pus in fata experientei de a infia copii tigani,nu o sa stii adevarul. Eu am vazut copii tigani infiati care au o cariera,sunt oameni integri si respectati in societate. |
^ mi-a ajuns la suflet postarea ta; asa gandesc si eu in privinta adoptatului.
Si copiii tigni sunt exact ca si copiii netigani. Ambele categorii pot avea probleme, traume, frustrari etc. Nu se poate spune ca un copil tigan este inferior unui copil netigan (a se inlocui tigan cu orice alta clasa de oameni nupreaagreati din cinestiecemotive); e o aberatie absoluta. |
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 09:18:09. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.