Vad ca nu functioneaza citarea. Vroiam sa-l citez pe Dragos.

Vezi ca acolo n-am scris eu, ci un preot ortodox. Am dat si sursa de unde am citat.

Maestre, te-a buit poezia?....:)
Frumos maestre, frumos de tot!

E din cauză că mă gândeam la trenul de mâine :)

Și ce dacă? Eu ți-am zis ce scrie într-o publicație oficială a unei arhiepiscopii.

Sophia, am citit si eu linkul, nu vad nimic ciudat pe acolo... Dimpotriva, imi intareste gandul, acela despre indulcirea simturilor in post. Adica nu, nu facem asta, ca nu ajuta la starea de reculegere, la deplangerea mortului interior.... Si nici la invierea lui nu ajuta.

*
Intrebari din astea de cusurgiu (chiar daca nu esti) oare de unde vin? Eu cred ca mai intai vin dintr-o prea multa atentie acordata regulilor, normelor stricte. Dintr-o raceala a mintii lasate slobode peste campiile calde ale inimii... E inclinatia noastra spre formalism, spre surogat, spre iesirea laudabila din legatura cu Domnul in baza unor carcoteli. Care par, nu-i asa, "logice".
Mintea voieste sa se instapaneasca asupra inimii prin socotelile ei lumesti. Iar lumea e mereu isteata, nu-i asa? Da, e isteata, dar piere ca floarea campului. In timp ce invataturile Parintilor, practicile vechi ale credinciosilor, sunt perene.... Ele vin din cunoastere, din acea teorie si practica daruite credinciosilor de catre Duhul, prin milenii.

*
Daca vrem sa abordam viata si credinta ca pe un puzzle, atenti sa gasim mereu piesa lipsa or prost aranjata, n-o sa ne iasa nimic. Acest puzzle nu se rezolva dupa reguli formale, ci dupa o inclinatie iubitoare. Ea, inclinatia asta, te poarta peste toate neintelegerile si nepotrivirile si iti arata noima ascunsa a lucrurilor. Fara aceasta inclinatie nici nu poti sa te rogi.
Starea speciala a spiritului nostru, care e rugaciunea, ne ajuta inca si mai mult cand postim. A te ruga cu infrangere, a fi in receptivitate fata de soapta Cerului (zic soapta, intrucat cunosc ca nu prea obisnuieste sa urle), iti aduce multe folosuri printre care si masura potrivita in post. Dar a nu fi in rugaciune si totusi a te apuca de postit - valeu ce risipa! Ce zadarnicie! Ce nonsens... Si inca, ditamai pericolul! Cum sa postesti fara infrangerea inimii? Vrei sa-ti plesneasca sufletelul?...:)

*
Parintele zice acolo sa nu fim perfectionisti, extrem de pretentiosi cu regulile si mai zice ca nu-i nimic daca ai mancat nu stiu ce - cata vreme gandul tau a fost unul curat, de apropiere smerita inaintea Domnului.
Postim cum putem. Si tocmai pentru ca nu putem cum ne-ar dicta nu stiu ce exigente descoperim, iata, cat suntem de neputinciosi... Iar asta cu atat mai mult ne ajuta sa ne tinem la smerenie si sa pricepem, a cata oara, Doamne, ca fara Tine nimic suntem. Nimic cu ifose tantose, desigur...

*
In concluzie, lupta cea buna se pare ca nu e a triumfatorilor, ci a invinsilor. Dar a unor invinsi care se recunosc asa cu ajutorul luminii blande a Parintelui, lumina care le sopteste ca vor primi, de fapt, cununa invingatorilor....
Poetul pe care-l poarta CristianR la semnatura (nu ca pe scalpul unui invins la curea, ci mai degraba ca pe colierul nepretuit dimprejurul inimii oferit in dar de un frate, spre aducere-aminte si imbarbatare) zice ca vom muri. In splendoare. Da, asa se cuvine sa fie lupta cea buna si rasplata: splendide!
Iar pentru asta nu e nevoie decat de putina punere in paranteza a ifoselor rigoriste ale mintii carcotase, razvratite.

Sa cercetam, asadar, cu dragoste! Cu infrangerea inimii... N-o sa ne mai arda de bagat bete-n roate si drumul se va deschide iarasi, nesfarsit, inainte. Si apoi vom zice inca mai insufletit, dii calutule! Tronca-tronca, schiopa-schiopa .... si asa mai departe, pana cand nu mai simti decat leganatul pe aripi, al ingerilor....:) (ma rog, marfarul de clasa a treia, in care deapana poezele Daniel Turcea si CristianR...:))

Ti-a mai scris Cezar de ce nu se recomanda alimente care-ti dau energie si euforie in post,dar este ciudat cum nu-ti ramane nimic din raspunsurile pe care le dau altii, cu bunavointa.
Preferi numai sa te framanti,sa te tanguiesti ,sa te plangi ca nu se poate,ca e prea greu etc.

Numai acum am auzit enormitatea asta ca unii nu pot trai fara vin...Cine frate? Alcoolicii? Cum sa nu se poata trai fara vin? Care sunt argumentele?


Sophia,te rog eu frumos sa nu mai deschizi discutii despre post...sunt atat de smintitoare incat ma irita toata ziua.
Si asa pana acum,ar fi trebuit sa faci la un fel cu preotul care te supravegheaza.
Spune-i dansului tot ce te framanta despre post si toate neajunsurile care le creaza;poti sa fi uimita ca iti poate da dezlegare sa nu tii post aspru sau cine stie...

In tot cazul,trebuie sa intelegi ca nu toti suntem la fel,unii pot cu usurinta sa tina post negru,altii sa posteasca aspru ,pe cand altii nu pot iesi usor din zona lor de comfort. De aceea nu se face publica aceasta lucrare ca sa nu ne judecam si masuram intre noi care si cum... sa nu ne smintim si sa ajungem la lauda de sine.
Iarasi si iarasi,postul este o unealta de infranare a voii,absolut personala intre noi si Dumnezeu.

Tine cat poti,cum poti si nu te sminti ca altii nu mananca ulei,zacusca sau ca mananca 1 data/zi. Cu timpul se poate ajunge si acolo,daca ai vointa si esti cat de cat sanatos. Este de inteles ca nu poti sa tii post fara ulei daca de abia te-ai familiarizat cu lipsa produselor animale;cand ajungi sa-ti para postul normal usor ,poti incerca si alte nevointe. Pana atunci, nu te supara si nu te stresa ca tu nu poti.

Oricum,subiectul era despre fructe de mare...cum s-o fi ajuns la ulei si alte minuni ,numai Dumnezeu stie ...

Iarta-ma,dar eu nu stiu ce sa-ti mai scriu folositor despre acest subiect...

Eugenia e de post?

Eugenia, vecina de la etajul 2? Sau eugenia-biscuit ??

Yasmina, tu ai dreptate.
Totusi nu eu deschid discutii despre post. Chiar nu am deschis nici un fir pe tema asta (si in general n-am mai deschis nici un fir nou de discutie).
Sunt altii care o fac.
Si chiar pe acest fir tu ai venit cu o postare legata de uleiul de masline.
De acolo s-a pornit discutia cu uleiul ca este sau nu de post.
Eu am citit acele mesaje si am fost socata.
Stiam despre alt fel de post, asa cum il tin milioane de oameni.
Si asa il tin de zeci de ani.

Nu eu sunt cea care sminteste oamenii, ci altii. Si nu-i condamn totusi.
Atata vreme cat nu se lamuresc niste lucruri la nivel de biserica, fiecare face ce vrea si poate. Punct.

Pe mine ma deranjeaza mult si de aceea intervin cu parerea mea, oamenii care vin si sustin cu tarie niste lucruri convinsi fiind ca ei stiu totul.
Exista domenii unde nu se poate face asa, unde totul depinde de individ.

Exact cum spui tu: unii pot mai aspru, altii pot si 40 de zile, altii pot negru, altii pot 1-2 zile sau 1 saptamana, altii pot fara ulei, altii nu pot deloc.
Eu stiu asta, dar sunt altii care nu inteleg si insista si judeca.

Eu am inteles anumite explicatii pe care unii incearca sa le dea la alimentatia de post, dar nu mi se par logice si as prefera sa se vina cu altele mai logice si mai acceptabile.
Adica prefer sa se spuna adevarul.
Sa se recunoasca niste lucruri pe fata.

De ex. in loc sa-mi spuna ca din cauza ca nu ma pot ruga si trai credinta daca mananc un ou, sa-mi spuna ca se interzic ouale in post pentru ca se face o jertfire.
Eu asa imi explic postul de multa vreme. Facem o jertfire la anumite lucruri pentru Dumnezeu. Punct.

Asta cu vinul am spus-o pentru ca el este pus mult in discutie in biserica. Nu stiu daca sunt neaparat alcoolici, dar poate ca asa cum sunt unii cu laptele sau ciocolata, tot asa sunt unii cu vinul.
Pentru acestia s-a gasit solutia sa se dea dezlegare la vin. De ce nu au dat si pentru ceilalti dezlegare la lapte de ex. sau la alt produs?

Adica eu accept lucrurile din credinta si incerc sa-mi dau niste explicatii care mie mi se par mai logice si corecte.
Dar multe lucruri sunt foarte alambicate in credinta si este smintitor.

Preotul meu si am mai spus asta cred, merge pe doua cai: teoretic sustine si el postul asa cum trebuie tinut. Pe de alta parte nu-i acorda multa importanta, nu face din el o problema, o opreliste si intelege oamenii.
N-am intrebat pana acum de problema cu uleiul si alte grasimi vegetale pentru ca nu am stiut ca este important la mireni. Nici nu mi-a trecut prin cap. La fel ca si cu postul lunea.
De fapt nici la manastiri nu stiu cum este.

Mi-as dori, asa cum am mai spus si cu alte ocazii, sa se mai clarifice niste lucruri in ortodoxie. Mai ales ca s-a ajuns la a despica firul in 100.

Inca ceva - asta cu unele alimente care dau energie si se interzic in post mai are ceva ciudat. Orice aliment da energie pana la urma si e hranitor, macar putin.
Sa inteleg atunci ca veganii au mai putina energie fata de cei ce mananca normal.
Nu stiu, sunt lucruri care se cam bat cap in cap. Energie ne trebuie totusi pentru ca muncim.

Dupa unii biscuitii Eugenia sunt de post, dupa altii nu, pentru ca au grasimi in ei, ce-i drept vegetale.

Uite asta este un exemplu bun: biscuitii de post contin grasimi, dar asta nu-i face mai gustosi. Ii mananci ca sa-ti mai tai foamea. Biscuiti fara grasimi nu exista.

Mai exista niste biscuiti de post (pentru unii), care sunt facuti cu grasimi vegetale. Inainte vreme erau facuti de turci, acum nu mai stiu. Impachetati in celofan sunt.

Eu mananc miere in post. Si totusi am un semn de intrebare pentru ca nu este strict vegetala, contine substante produse de albine.

Pentru unii unele produse sunt de post, ca fiind strict vegetale, pentru altii nu. In afara de continutul in grasimi mai sunt si alte aspecte.
De ex. pentru unii cafeaua si ciocolata amaruie (fara lapte praf si fara grasimi) sunt de post. Pentru altii nu, ca sunt energizante, sau pentru ca nu sunt jertfa.