Înafară de postarea ta limpede a ereziei ecumeniste, sunt curios când ai să spui Sfânta Metanie, cum ai spus şi sfântul Rozariu ?

Şi încă un amănunt, e Bogorodişnaia, nu Bogorodicina, şi e uşor de pronunţat, limba slavonă nu e greoaie deloc, ci uşoară.

Şi arată aşa:

http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/5.../B1/373225.jpg

Costă 1,5 lei:
http://www.libris.ro/pravila-de-ruga...--p373225.html

"Imitatio Christi" a lui T.A.Kempis a fost, timp de multe decenii, best-seller-ul Evului Mediu. Scrisa intr-un limbaj pe intelesul nostru, al vulgului, lucrarea este pe deplin folositoare si azi. Imitatiunea lui Isus nu este ceva numai pentru mistici, ci este calea spre mantuire de care oricine poate beneficia.

Dar, binestiind ca Sfanta Liturghie este recapitularea si actualizarea Jertfei lui Isus, traim noi imitatiunea Lui asa cum ar trebui ? Retraim noi momentele Patimilor ? Cand spunem ca, imbracat in sfintele vesminte imparatesti, preotul actioneaza "in persona Christi capitis", spunem mai mult decat un concept pur teologic. Este un concept mistic si liturgic: Isus este, in acelasi timp, jertfitor si jertfa. Este Marele Arhiereu si Mielul lui Dumnezeu. Isus se jertfeste pe sine.

Iata, mai jos, corespondenta dintre principalele momente ale Missei si principalele momente ale Patimilor. A trai mistic Sfanta Missa inseamna a trai Patimile.


Preotul........................................... ....... Isus

Merge la Altar............................. Merge pe Muntele Maslinilor
Incepe Missa................................. Incepe sa se roage
Confiteor............................. Cade la pamant si transpira sange
Urca la Altar si il saruta.............................. Este tradat prin sarutul lui Iuda
Merge in lateralul pupitrului............................. Este facut prizonier si condus la Ana
Spune "introit"-ul............................. Este acuzat si insultat la Ana
In mijlocul Altarului, spune............................. Este renegat de Petru de trei ori
de trei ori Kyrie
Spune "Dominus vobiscum"............................. Il priveste pe Petru si il converteste
Citeste Apostolul....................................... Este condus la Pilat
Merge in mijlocul Altarului............................. Este condus la Irod si luat in batjocura
Citeste Evanghelia.................................... Este recondus la Pilat si pus sub acuzare
Descopera Potirul................................. Este despuiat, in mod rusinos, de hainele Sale
Ofera painea si vinul ................................ Este flagelat
Acopera Potirul............................... Este incoronat cu spini
Isi spala mainile................................ Pilat il recunoaste ca inocent
Spune "Orate, fratres" ............................... Este prezentat de Pilat ("Ecce homo")
Spune rugaciunea cu voce joasa............................... Este acoperit de batjocura si scuipat
Rosteste Prefata si Sanctus................................... Ii este preferat Baraba si e condamnat la moarte
Pomenirea viilor................................. Isi poarta Crucea spre Calvar
Rugaciunea continua ............................... Isi intalneste mama si pe Sfintele Femei
Binecuvanteaza painea si vinul............................... Este fixat in cuie pe Cruce
Ridica Hostia.............................. Este ridicat pe Cruce
Ridica Potirul.............................. Isi lasa sangele sa curga prin cele cinci rani
Rugaciunea cu voce joasa............................... Isi vede maica indurerata.
Spune "Nobis quoque".............................. Se roaga pe Cruce pentru oameni
Spune "Pater noster" (7 cereri).............................. Rosteste cele 7 cuvinte de pe Cruce
Frange Hostia...................................... Isi da sufletul si moare
Lasa sa cada o particica...................................... Sufletul Sau coboara in "iad"
Spune "Agnus Dei" .............................. Multi Il recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu
Cumineca..................................... Este coborat in mormant
Curata Potirul......................................... Este imbalsamat
Imbraca Potirul in ornate............................. Invie dintre morti
Spune "Dominus vobiscum"............................... Apare Maicii Sale si Apostolilor
Spune ultimele rugaciuni............................... Apare si ii invata pe ucenici timp de 40 de zile
Spune ultimul "Dominus vobiscum".............................. Se desparte de ucenici si urca la Cer
Spune "Ite, Missa est!"........................................ Isi trimite ucenicii in toata lumea
Da binecuvantarea finala............................................ Trimite Sfantul Spirit

(Sursa: Reiners "Sf Sacrificiu al Missei, secretele sale, frumusetile sale" Stuttgart, 1906)

Kyrie, eleison!

Maine, Duminica 29 noiembrie, incepe, pentru majoritatea Bisericilor de rit latin, Adventul. Si, odata cu el, un nou an liturgic.

Adventul este un timp liturgic care inseamna, literal, "venire" si are o tripla semnificatie: 1) venirea lui Isus in inimile noastre (convertirea) 2) recapitulatia Nasterii Domnului si 3) asteptarea Celei de a Doua veniri a Domnului nostru (Parusia).

Adventul, ca timp al pregatirii pentru un mare eveniment, a fost mereu prezentat in cumpana cu Postul Pastelui. In comparatie cu Postul Pastelui, Adventul are un mai mic caracter penitential si un mai mare caracter de bucurie. Este normal acest lucru, fiindca la capatul primului stau patimile si moartea pe cruce, pe cand la capatul celui care incepe maine sta bucuria Nasterii. De aceea, in Advent au loc, din punct de vedere liturgic, "restrictii partiale" in comparatie cu Postul Pastelui. Astfel, preotii imbraca ornate violet (iar nu negre). Nu se renunta la imnul Alleluia, precum in Postul Pastelui, orga poate canta, desi doar ca acompaniament si nu singura, iar nuntile sunt permise, cu conditia ca preotul / diaconul celebrant sa atraga atentia mirilor si nuntasilor asupra caracterului special al acestui timp al anului. Postul este recomandat, dar nu obligatoriu ca in Postul Pastelui.

Odinioara, Adventul dura sase saptamani, ca si Postul Pastelui si, dintre cele trei semnificatii mentionate, accentul era pus pe cea de a doua venire. Acest lucru era corelat cu faptul ca anul liturgic incepea si se sfarsea cu Pastele, corespunzand perceptiei mai larg raspandite in Antichitate, potrivit careia anul incepe cu primavara. Dealtfel, intrebarea "cand anume ar trebui sa inceapa un an ?" a fost mereu subiect de controversa si nu are solutie "obiectiva", fiind o aplicatie a intrebarii mai generale "unde anume incepe un cerc ?" Mai multe despre aceasta si, eventual, despre cum vedeau evreii problema, cu alta ocazie.

Deocamdata, sa retinem ca structurarea actuala a Adventului s-a cristalizat in secolele VIII-IX.

Dar, cand spunem "timpul Adventului este timp de pregatire", ce spunem, de fapt ? Am vazut pentru ce anume ne pregatim si tripla lui semnificatie. Ramane de vazut cum ne pregatim.
Mai intai, asa cum am aratat, postul este foarte recomandat. Cine a postit doar vinerea, ar fi bine sa posteasca, pana la Craciun, si miercurea. Cine nu a postit nici macar vinerea ar fi bine sa introduca aceasta practica macar pana la Craciun. Pentru ca sa avem un Craciun personal, pentru ca Domnul sa se nasca in noi, trebuie, mai intai, sa-i facem loc. Practicarea postului este metoda magistrala pentru aceasta.
Nu doar interiorul nostru trebuie sa fie curatat, ci si locul unde traim: casa noastra. In special sambetele din Advent sunt foarte potrivite pentru curatenia generala. Aceea pe care o facem "din An in Pasti".
Mai apoi, pentru a fi eficient spiritual, postul trebuie sa se deosebeasca de simpla dieta prin practica rugaciunii. Instructiunea "Eucharisticum Mysterium", data de Sfantul Oficiu al Inchizitiei in anul 1967, invita pe toti credinciosii sa mearga zilnic la Sf Missa in aceasta perioada.
Curatenia generala din casa, cea vizibila, este inceputul curateniei din sufletul nostru. Un examen al constiintei urmat, eventual, de spovada este in mod special nimerit in aceasta perioada.
In sfarsit, sa ne amintim de actul de generozitate pe care Sfanta Fecioara, pe cand il purta in pantece pe Domnul, l-a facut fata de Sfanta Elisabeta, precum si de darurile pe care cei trei crai de la Rasarit le-au pregatit. Facem noi la fel ? Ii ajutam pe frati si surori, pe cumnati si cumnate, pe verii si verisoarele noastre, asa cum a facut Maica Domnului ? Macar ne-am impacat cu ei ? Vedem bine, in Evanghelie, ca Sfanta Fecioara s-a dus la Sf Elisabeta, iar nu invers: nu a asteptat sa vina aceea, la ea.
Dar darurile ? Ii pregatim noi Celui pe care il asteptam: aur, tamaie, smirna ? Nasterea Domnului a fost prevestita de 1) profetii si 2) semne ceresti. Noi, cum prevestim nasterea Lui ? Sa citim, in Advent, profetiile despre El. In special din cartea care i-a fost cea mai draga Lui, cartea lui Isaia. Daca e adevarat ca au fost semne ceresti ale nasterii Lui, semne care i-au chemat pe cei trei crai, inseamna ca si nasterea Lui in inimile noastre are semne, prin care El ne cheama. Care sa fie acestea ?

De mult timp căutam semnificația Liturghiei Tridentine și nu am găsit-o, vă mulțumesc pentru că ați postat-o (este Liturghia Tridentină, dacă nu mă îndoiesc. Sau cea Ambroziană?) și cu adevărat este frumoasă.

Mereu mi-am dorit să particip la o Liturghie Tridentină doar pentru a vedea bogăția liturgică pe care Biserica Catolică Romană a cărat-o timp de secole, pentru că, deși aceasta a fost codificată în consiliul din Trento în anul 1572, ea își are originile la Sfântul Grigorie Dialogul (cel mai mare episcop al Romei, în opinia mea).

Împărtășesc părerea dvs., nici mie nu îmi place Novus Ordo în mod excepțional și de multe ori văd lucruri demne de sacrilegiu, spre exemplu; cum de timp de secole preoții după epicleză au ținut unite degetele mare și arătător din respect față de euharistie, ca nu cumva să cadă vreun praf minuscul sau vreo particulă pe jos după transubstanțiere și acum ostia este înmânată oricui fără nici o grijă? Mi se pare un abuz liturgic în toată regula. Pe lângă împărtășirea credincioșilor și cu sângele Domnului. Nu mă înțelegeți greșit, consider că împărtășirea cu Acesta este complet corectă dar nu este o practică consistentă catolic vorbind, de ce atâtea secole aceasta nu a fost permisă iar acum da? Asta ar însemna că Biserica Romană a fost în eroare atâta timp...

Din fericire, Romania nu face parte dintre tarile in care sa fie permisa oferirea Preasfantului Sacrament in palma. Nici distribuirea Lui de catre ministri neconsacrati. La Arhidieceza de Bucuresti, nu se poate vedea deocamdata, vreo Missa tridentina, in schimb se pot vedea Liturghii Novus Ordo slujite cu multa demnitate si grija tipiconala. Totusi, aceasta grija nu este prezenta si la toate parohiile pe unde inspectiile episcopale nu au trecut din vremuri imemoriale (ori au trecut, dar au fost superficiale): acolo intalnim practici straine traditiei apusene, unii preoti facand cum au vazut ca se face in parohiile cele mai declasate din Occident. Valabil si pentru credinciosi, care si ei au tendinta sa maimutareasca lucrurile cele mai discutabile vazute prin vest, dar nu si cele bune, demne de a fi impamantenite si la noi.

Mereu in Biserica Catolica apuseana s-a practicat atat impartasania sub ambele specii, cat si sub o singura specie. Spre exemplu, mirii, ori muribunzii au fost impartasiti sub ambele specii si pana la Novus Ordo. Cand si de ce Biserica apuseana a suprimat impartasirea cu specia vinului ca practica de rutina ? Nu se mai stie exact. Probabil ca prin secolul al XII-lea, iar motivul initial se poate sa fi fost tocmai acela al grijii sa nu cada picaturi de "vin" pe jos. Ulterior, practica a fost intarita din cauza ca aparuse in Apus o erezie ("utraquism") care considera ca in specia painii este prezent numai Sf Trup, iar in specia vinului numai Sf Sange.

Nici Novus Ordo nu prevede ca laicii sa fie impartasiti, de rutina (horribile dictu...), cu ambele specii. La Liturghiile obisnuite, ei primesc numai ostia consacrata. Ei stiu (sau ar trebui sa stie) ca acolo, in ostia consacrata, este prezent Isus intreg si viu, cu Trupul Sau, cu Sangele Sau, lucru confirmat si de miracolele euharistice.

De ce Nasterea Domnului, Taierea Imprejur si Botezul Sau sunt sarbatori atat de apropiate ? Ne raspunde P.S. Claudiu:

"Nașterea, Tăierea Împrejur și Botezul Domnului sunt trei sărbători ce marchează tot atâtea etape ale intrării lui Dumnezeu în lumea noastră. Isus se naște în Betleem și intră astfel în prima formă de organizare a societății umane: familia. Prin împlinirea ritualului tăierii împrejur intră în schimb într-un anume popor: poporul lui Israel. Se botează apoi, punându-se în rând cu păcătoșii și face astfel pe deplin parte din neamul omenesc."

Sursa

Nu stiu unde se mai poate vedea oficierea unei missei tridentine!Cert este ca in Romania in locasurile de cult romano-papale de prin 1970 aceasta missa culta nu mai exista in uz,fiind inlocuita cu o missa vernaculara de inspiratie protestanta,sau mai exact,de inspiratie luterana.