Pai am incercat sa evidentiez asta.
Mai intai sa ajutam oamenii si dupa cainii.
Sunt iubitoare de animale, am mai zis, pe toti i-am luat de pe strada. Dar... mai intai tind sa ofer suport, cel putin unui om, care mi=a povestit despre viata in caminul de copiii. Era copil si statea jos, se juca, iar o asistenta beata l-a calcat pe mana cu un pantof cu toc cui, care efectiv a intrat pe o parte si a iesit pe alta. Mi-a aratat cicatricea. Are semne in cap, mai multe decat fire de par...

Scuze, dar nu m-am putut abtine. Am ras 5 minute in continuu de gluma mea proasta... facuta bine.

asta e adevarata problema.
dar se pare ca sunt mai multi iubitori de animale, decat de oameni. nu ma refer la userii acestui forum.
am ajuns sa taiem pensiile batranilor, sa aruncam copii in strada, dar cerem adaposturi pentru caini ...

Florin,continui sa discuti despre efect si ce le-ai face si le-ai drege acestor caini,insa la intrebarile mele despre cum ai solutiona cauza nu ai raspuns...
Eu am fost in Pitesti in perioada aceea si nu am vazut picior de caine vagabond.Nu spun ca au fost luati toti in adapost si ca nu a mai ramas picior de animal pe strada,insa cu siguranta doar de la cei cativa ramasi nu s-a ajuns la numarul mare de animale pe strazi ulterior.
Iar daca nici 9 ani de macelarire a zecilor de caini ai strazii nu sunt indeajuns de satisfacatori pentru tine ca sa te convingi ca aceasta nu este o solutie eficace,atunci nu stiu ce te-ar multumi.
Irn privinta copilului,in primul rand l-as educa explicandu-i anumite reguli prin care sa inteleaga ce inseamna cainele,cum sa nu ajunga pe cat posibil in situatii neplacute in care sa fie atacat,cum sa caute ajutor,ce sa faca si ce sa nu faca in cazul in care ar ajunge sa fie atacat.Cu siguranta nu m-as gandi sa ii dau o arma sau bata care il va ajuta sa nu ii fie mutilat trupul,insa cu siguranta ii va mutila sufletul!
In privinta uciderii,da-mi voie sa am mari indoieli,ca lucrurile stau chiar asa.De ce crezi ca aleg calugarii sa nu manace carne,ba mai mult,consumul acesteia este considerat ca impiedica omul sa se inalte foarte mult spiritual,oricat s-ar ruga?
Nu am nimic contra celor care se hranesc cu carne,insa personal nu am mai simtit sa fac asta si am deja 3 ani de zile de cand nu m-am mai atins nici macar de peste.A fost o transformare pe care nu mi-am propus-o,ci pur si simplu s-a intamplat.

Cativa catei, dar un gest frumos si de apreciat.
Si eu le dau mancare la caini, desi e gresit.
Ce facem cu sutele ramasi liberi, neingrijiti si agresivi?

Pai daaaa , in asteptarea de link-uri . . . , un ras dracesc nu strica ! ! !:76:

De acord cu prima parte ...A fost o gluma proasta....si-n rest nu vad nimic bun...Iubesc cainii de cand ma stiu...si nu ma intreba ce ti-as raspunde daca ar fi sa aleg intre unul din ei si tine...(cel care m-a intristat acum!!!)...

Ca sa nu ma considerati un sadic:

http://www.clubsandero.ro/showpost.p...5&postcount=22
http://www.clubsandero.ro/showpost.p...8&postcount=24

De-a lungul timpului am putut observa urmatorul fenomen interesant:cei care ajuta cu adevarat animalele nu ca motiv al frustrarilor lor personale,nu pentru ca se ascund in spatele acestei pasiuni,ci pentru ca realmente simt acest lucru in mod firesc,vor ajuta si oameni.
Am cunoscut si extreme:oameni care nu suporta animalele,insa afirma ca iubesc oamenii si invers,oameni care ar face orice pentru un animal,insa urasc oamenii,copiii.Si intr-un caz si in altul,oare Iubire sa fie?
Am vazut si latura carcotasilor,care aratau cu degetul la cei care indrazneau sa ajute un caine cu comentarii de genul "unui batran n-ati da" sau " mai bine ati creste un copil decat un caine!",care in situatiile cand chiar puteau sa ia atitudine in privinta unui om nu o faceau,in schimb erau deranjati profund de ceea ce faceam noi.
Oameni buni,dar daca eu aleg sa ajut un animal,impiedica asta pe cineva sa ajute un om?Daca ajut un animal nu mai pot ajuta si un om?
De ce deranjeaza atat de tare acest lucru?Macar de fiecare din noi ar face acel putin care l-ar putea face...oare nu ar fi lumea aceasta altfel?
Acesti salvatori,indiferent ca sunt de oameni sau animale se impart in doua categorii:cei care se ascund de propriile lor esecuri,traume,frustrari in spatele a tot felul de paravane,precum animalele,actiuni umanitare,religia etc,isi asuma tot felul de roluri care sa le confere acea aura care sa ii poata face acceptabili in proprii lor ochi si ai societatii pentru ca in realitate nu se pot accepta pe ei asa cum sunt si latura cealalta a oamenilor ale caror fapte izvorasc intr-adevar doar din suflet si care se fac instrumente ale iubirii divine,iar pentru acei oameni nu va exista decat Iubirea manifestata neconditionat care pur si simplu curge peste toate fapturile care le ies in cale,fie ele oameni ori animale.
Iubirea nu divide,nu sorteaza,nu alege,nu ierarhizeaza,ea este extrem de simpla si naturala in aceasi timp,Iubirea despre care vorbesc este si atat!Si ea se gaseste in sufletele noastre ale tuturor,noi suntem creati din Iubire,in rest,totul este o chestiune de alegere:a ne ignora esenta divina si a deveni sclavii egoului sau a ne accepta aceasta esenta si sa ne facem instrumentele ale iubirii lui Dumnezeu...

Mi-a placutFlorinIonut
 

Multumesc, chiar mi-a placut...:25: