Sfantul Ioan Iacob - Hozevitul
 

O , mare esti Tu , Doamne ! / Se mira ochii mei, / De firea cea vazuta / Cu armonia ei ! / Pe cele trecatoare / Asa le-mpodobesti ! / Dar cat mai minunate / Vor fi cele ceresti ! / De-ar intelege mintea / Podoaba cea de sus , / Te-ar pomeni de-a pururi , / Stapanul meu-Iisus ! / Atunci dulceata lumii / De tot am defaima / Si raza Ta cea Sfanta / Mereu ne-ar desfata . / Dar mintea cea greoaie / Atarna spre pamant , / Impiedicand pe suflet / Din sfantul sau avant . / Pornirea patimasa / A trupului de lut / Adesea ne desparte / De Cel ce ne-a facut . / Inaripeaza , Doamne , / Gandirea mea spre cer / Si-mi usureaza trupul / Cu sufletul stingher !

Slava Tie Bunule! Multumim ca ne iubesti si ne porti de grija!

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat,dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase,ocrotind leaganul copilariei mele.Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele,in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei.Cu slava s-a aratat din prima zi si pina acum darurile Proniei Tale cele imbelsugate.Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine.
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamintul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie,pentru fiecare suspinare in incercarile mele,

Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii ,pentru fiecare clipa de bucurie,
Slava Tie,Dumnezeule in veci!

O rugaciune a Parintelui Visarion , care a plecat la Domnul in aceasta saptamana !
 

Este superb...:6:Si vreau sa adau o poezie de a mea.


O,Doamne
Durerea ce o port in sufletul meu
Ar fii mai grea fara Tine,
Lacrimile amare imi erau
Si tristetea ma dobora
Daca nu ai fii Tu cu puterea Ta.
Vesel este sufletul meu
Atata timp cat sunt cu Tine;
Nimic nu este greu.
Lacrima, mi-o preschimbi in zambet
Sufletu mi-L mangai mereu
Seara cand imi plec genunchii
Si ma rog tie
Sufletul mi-l umpli de bucurie.
O ,Doamne oare o viata mi-ar ajunge
Pentru a-ti multumi Tie?
O, Doamne da-mi ca si pana acum putere
Ca sa inving orice durere.
Sa fac tot ce imi ceri
Maine mai mult ca azi
Azi mai mult ca ieri.

Poeziile tale sunt pline de sensibilitate şi de trăire a credinţei. Într-adevar, "zbori mai sus"...decât noi!
Hristos a înviat.

Rugaciunea mea
 

Ganduri frante reci si grele
In pamant imi pleaca fruntea.
Ochii nu mai vor sa-mi spele
Jalea ce-mi cuprinde mintea.
Inima imi bate… dar…
Doar NIMICUL o patrunde
Si imi bate slab si rar…
Sufletul ? pierdut!... dar unde??

Jos, in colt vad o icoana,
Un Chip bland ce ma priveste.
Si imi vine, asa, o toana
Sa m-apropii-ncet, hoteste.
E prea jos. Sa-L pot vedea
La pamant imi plec genunchiul,
Ma apropii de podea,
Imi aplec incet si trunchiul.
In icoana prafuita este EL
Sus pe cruce pironit
Bland priveste ca un Miel
La cei ce L-au rastignit.

Doamne ! Stiu cat te-am ranit
Cu pacatele-mi prea multe...
Iar si iar te-am rastignit,
Mii de spini ti-am pus pe frunte.
Mainile ti-am pironit,
Bratele deschise… care
Ne-au cuprins, Hristos iubit,
Intr-o trista-nbratisare.

Gandurile-mi reci se-aprind,
Fruntea-mi arde de durere
Pe barbia tremurand
Mi se-aduna lacrimi grele.
Doamne,inima mi se topeste
De pareri de rau si jale
Iata-mi sufletul pierdut !
L-am pus Tie la piciore !

Trupul meu incovoiat,
Pe covor pacatu-si pune,
In genunchi, cutremurat,
Intr-o sfanta rugaciune.
Lacrima-mi spala obrazul
De rusine, de pacat...
Curata de tot necazul
Sufletul impovarat.

Doamne, vreau sa-ti multumesc
Insa nu stiu ce sa-ti spun...
Dar Tu sti ca Te iubesc
Iar eu stiu cat esti de bun !

RUGACIUNE

TATAL NOSTRU CARELE ESTI IN CERURI
- Cu frica si cu dragoste-ndraznim,
Parinte Sfant, sa iti cersim
Sa ne socoti copii ai Tai de-a pururi!
- Prin fapta celor ce s-au lepadat de rau
Prin jertfa Sfintilor Martiri,
Prin inchinarea-ntregii firi,
SFINTEASCA-SE NUMELE TAU!

VIE IMPARATIA TA
- Pe-acest pamant, Iubit Parinte!
Noi Te chemam si ne dorim fierbinte
In veci FACA-SE VOIA TA.
- Ai Tai suntem, si ascultam al Tau Cuvant,
Si noi, si ingerii din salva Ta
Marirea Ta o vom canta
PRECUM IN CER, ASA SI PE PAMANT !


PAINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE
- E rugaciunea vie, din inima fierbinte,
Bobul de grau si vinul cel cuminte,
E Harul Tau, Stapane, ce-si varsa Milele !
- Noi Te rugam cu lacrimi, acum, si zi de zi
Ne izvoraste, Doamne, izvor de Apa vie !
Ne pregateste Mana Cereasca, in pustie,
Si DA-NE-O NOUA ASTAZI !

SI NE IARTA NOUA GRESALELE NOASTRE,
( Rugamu-te, asa, cum ne-a-nvatat Iisus !)
- Cautand spre noi, Parinte, cu Mila Ta de sus,
Nu ne lasa orfani in tina voii noastre !
- Ne intareste grija de cei de-aproape ai nostri
Ca noi la randu-ne, cu mila, iertare sa le dam,
Sa fie cu dreptate cand astfel cuvantam :
-PRECUM SI NOI IERTAM GRESITILOR NOSTRI

SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA !
- Caci nimeni nu e tare si vrednic pe pamant
De nu ne intaresti cu Harul Tau cel sfant,
Pe noi toti cei ce suntem cu firea-npatimita.
- Si nu uita Stapane de biet poporul Tau,
Ne da intelepciune in grele indoieli,
Sa nu fim iarasi robii acelorasi greseli…
…CI NE IZBAVESTE DE CEL RAU !

...In tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.
 

Psalmul 102

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări;
5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
9. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.
16. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.
17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
19. Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său şi împărăţia Lui peste toţi stăpâneşte.
20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui.
22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.