Corect.
Insa restaurarea firi umane nu s-a facut doar prin jertfa lui Hristos Iisus (strict prin aceasta actiune) ci prin intreaga activitatea a Fiului lui Dumnezeu: intrupare, activitatea pamanteasca, patimile, rastignirea, moartea, invirerea, inaltarea la cer.
(Activitatea lui Hristos Iisus continua prin conducerea Sfintei Sale Biserici intru Duhul Sfant care din Tatal purcede, a doua Sa venire si dreapta judecata obseasca, viata vesnica impreuna cu Biserica Sa in cerul nou si pamantul nou ce va sa fie...)

Hristos Iisus a "vindecat" firea umana de robia mortii si a pacatului si mai mult, a desavarsit-o si a indumnezeit-o. Fara Hristos Iisus nu se putea vorbi de indumnezeirea omului.

Doamne ajuta. Har si pace.

,, Bogat nu este cel ce are f. multe (si inca mai voieste) , ci cel caruia nu-i lipseste nimic "
,, Cautator nu este cel ce voieste sa ajunga la ceva anume, ci cel ce nu cunoaste bucuria ostoirii, a odihnei"

Dupa comportament si mentalitate am crezut de la inceput ca esti catolica in travesti . Fie tie dupa credinta ta !

Eu nu prea cred in "deveniri", in sensul in care o para ar putea deveni mar. Vad devenirea intr-un mod mai organic, in sensul in care din samanta unei rosii va iesi un rasad care va creste si-si va da la vreme rodul sau. Mai exista o categorie, a celor "altoiti". A merelor care se cred pere, pepeni sau struguri, de exemplu.

Asa inteleg si problema "devenirii" sau "convertirii" in credinta. Parintele Rafail Noica in chip minunat spunea ca "Ortodoxia este firea omului". Asa vad si eu Ortodoxia ca fiind samanta sadita de Dumnezeu Cuvantul in fiecare om. Stim ca El "lumineaza pe tot omul care vine in lume". Astfel, Ortodoxia exista ca potentialitate in fiecare om.

Or, plecand de la aceasta premisa, convertirea inspre sau dinspre Ortodoxie nu poate fi decat venire sau iesire din fire.

Sigur ca si motove subiective. Omul nu este numai ratiune pura, are si sentiment, se ghideaza si dupa ce i se ofera in jur...nu vad de ce acest lucru este rau.
Am stat si am cantarit "motive obiective dogmatice" pana in momentul in care mi-am dat seama ca nu am nici un motiv sa nu accept autoritatea Bisericii Catolice ...si o data ce o accepti, si accepti Magisteriul ca si autoritate care explica ceea ce un credincios trebuie sa creada, deja toate argumentele in care se consuma unii nu mai conteaza. Nu trebuie eu sa imi bat capul despre daca Sf. Petru a fost sau nu piatra pe care Hristos si-a zidit Biserica. Fiindca este! Nu trebuie sa imi bat EU capul daca Maica Domnului a fost zamislita in mod neprihanit sau nu. Nu trebuie sa imi bat EU capul daca sufletele celor care mor sunt dupa moarte intr-o stare de purificare, numit purgatoriu. Nu are cum sa fie altfel daca acceptam ca rugaciunile pentru cei morti sunt eficiente. Nu trebuie eu sa ma gandesc daca sunt sau nu pacate de moarte si pacate veniale. Sfanta Scriptura spune ca sunt. Etc, etc, etc...

Vocatia mea nu este sa descos si sa repar ceea ce este despartit de 1000 de ani. Ca si simplu crestin, vocatia mea este sa fac parte din Biserica lui Hristos, sa o ascult, sa duc o viata crestineasca si sa il aduc pe Hristos prin viata mea si altora si sa ii aduc si pe ei la Biserica Lui. Sa stau pana ajung la varsta pensiei ingropata in tot felul de argumente contradictorii, cand deja Sf. Duh mi-a aratat unde sa gasesc raspunsurile in timp util, ar fi o pierdere a vocatiei mele. Pentru altii o fi altfel, nu zic nu.

:( Stiu, si eu cred la fel. Nu aveam de gand sa duc astfel de discutii pana ieri cand cineva a intrebat de cand am devenit catolica, de acolo s-a deschis o lunga discutie despre asta intr-un fir care nu avea nici o legatura...

Eu ti-am scris ceva de bine, nu stiu ce ai inteles tu. Din ce am vazut eu s-au dat raspusuri acolo, depinde ce raspuns doreai tu sa primesti. Nu stim sigur, cel mai probabil nu s-au putut mantui. Dar te poti ruga tu pentru ei, desi nu poti da pomelnic la biserica.

Inca o data apreciez onestitatea ta.
Te rog sa nu ma intelegi gresit. Prin postarile mele nu te "judec". Hristos este dreptul judecator. Doresc insa sa iti atrag atentia ca dogmatica nu trebuie tratata cu superficialitate caci implicatiile ei sunt profunde. Acele diferente pe care le-am subliniat exista. Bineinteles ca tu poti alege sa le ignori (si ar fi mai intelept decat sa incerci sa combati doctrina ortodoxa, mai ales ca recunosti ca nu ai nici interesul si nici pregatirea si cunostintele necesare).

Consider ca fiecare crestin trebuie sa marturiseasca Adevarul si sa traiasca intru Hristos in comuniune deplina.

Nu trebuie sa ne mintim pe noi insine. Fiecare are asteptarile lui de la Biserica. Pe tine personal te intereseza "putin" diferentele dogmatice si ai incercat sa iti gasesti o justificare pentru actiunea ta.

Consider ca cel mai bine ar fi sa accepti pur si simplu ca ai facut aceasta alegere intrucat pe tine nu te intereseaza in primul rand invatatura adevarata (dreapta) ci esti interesata de o traire in Biserica unde sa nu te simti singura, unde iti poti implini sentimentele tale de dragoste si atasament atat fata de Dumnezeu cat si fata de semeni.

Din nefericire si in Berica Ortodoxa sunt foarte multi oameni care nu isi inteleg credinta... de dogmatica ce sa mai vorbim. Sunt multi care se comporta asemenea fariseilor... este o realitate, care nu trebuie negata.

Te intelegem ca traiesti departe de tara si nu ai acces la Biserica Ortodoxa si acesta a fost motivul principal care te-a determinat sa treci la Biserica Romano-Catolica, ca sa poti pariticipa la Sfintele Taine. Dorinta ta de a trai intru Hristos este de apreciat... multora nici nu le pasa. Sunt multi oameni care stau langa Biserici Ortodoxe si nu se sinchisesc sa intre in ele... daramite sa participe la Sfintele Slujbe, la Sfintele Taine.
Aceasta este realitatea.

Doamne ajuta.

Noessia, imi pare rau ca ai luat o astfel de decizie. Nu cred c-ai facut bine.

Nu cunosc exact circumstantele care te-au condus la hotararea asta si nici n-am urmarit discutiile de pe forum. Doar am dat acum cu ochii de titlul subiectului si-am intrat din curiozitate.

Stiu ca am vorbit putin cu tine la subiectul "Ortodox fiind, savarsesti un mare pacat rugandu-te intr-o Biserica Catolica?". N-am stiut atunci cum sa-mi exprim clar ideile ...
Atunci nu mi-am dat seama, dar acum sunt de parere ca pe atunci constiinta te facea sa te intrebi, totusi, daca e bine ce faci, desi tu erai aproape convinsa ca nu savarsesti niciun pacat.

Acum esti catolica ...

Asculta-ti constiinta, ea nu greseste niciodata.
Ea te face sa te intrebi "oare e bine?" ...
Constiinta este "glasul lui Dumnezeu in om" (Parintele Cleopa), "ingerul lui Dumnezeu care pazeste pe om" (Parintele Paisie Olaru).

[am mai scris astazi cam acelasi lucru la un alt subiect ...]

Intrebarea a fost pusa de altcineva, Andrushca parca, care sta in Germania. Ea era putin indoita. Eu nu m-am gandit niciodata ca ar fi pacat...

Noesisaa, bine ai venit in randul celor de alta religie decat cea ortodoxa! De acum vei fi privita si tratata putin mai altfel. :)
Dar zic si eu asa cum mi-a zis si mie un parinte binecuvantat: "Sa te mantuiesti, sora!" Asta este cel mai important.