Probabil nu ai inteles, este exact invers fata de predestinare. Si, din cate inteleg, chiar tu sustii asta, adica oamenii sunt alesi la intamplare sa se mantuiasca, se trezesc acolo fara sa fi facut nimic. Ceea ce spun eu e descris in pasajul cu sf. Corneliu Sutasul, citeste cu atentie, eu l-am dat de vreo zece ori pana acum.
Legat de intrebarea ta, depinde doar de tine daca vrei sa meriti. Deocamdata nu ai aflat adevarul, doar un adevar partial. Sfatul meu, poti sa il urmezi sau nu, poate e bun, te rogi sa afli care e adevarul. Deja ai facut un pas, ai cautat adevarul. Despre asta scriam cu meritul, trebuie sa caute mai intai adevarul acea persoana sau sa faca fapte bune. E descris mai detaliat la Sfantul Serafim de Sarov, o sa si caut sa dau iar citatul, doar pentru tine, fac acum un efort sa-l caut. :)
Am gasit: "Astfel Domnul intrebuinteaza toate mijloacele Sale dumnezeiesti pentru a-i darui unui astfel de om, in schimbul faptelor sale bune, sansa de a nu-si pierde rasplata din viata ce va sa vina. Dar pana se sfarseste aceasta viata, trebuie sa punem inceput cu o dreapta credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume sa mantuiasca pe cei pacatosi si care, prin dobandirea de catre noi a harului Duhului Sfant, aduce in inimile noastre Imparatia lui Dumnezeu si ne deschide calea spre castigarea binecuvantarilor vietii ce va veni.
Dar primirea de catre Dumnezeu a faptelor bune care nu sunt savarsite din dragoste de Hristos se limiteaza la aceasta: Ziditorul daruieste mijloacele pentru a le face sa vieze (cf. Evrei 6:1). Sta in puterea omului a le face sa traiasca sau nu."
"Tot ce nu este savarsit din dragoste pentru Hristos, chiar daca ar fi ceva bun, nu aduce nici rasplata in viata viitoare, nici harul Domnului in viata aceasta. De aceea Domnul nostru Iisus Hristos a zis: "Cel ce nu aduna cu Mine risipeste" (Luca 11:23). Nu ca o fapta buna ar putea fi numita altfel decat agoniseala, caci chiar daca o fapta nu este facuta pentru Hristos, este totusi socotita buna."

nimic din ce ai exemplificat nu este dovedit.
am comentat despre fiecare subiect.

Corect. Pana la urma totul tine de credinta, nu de logica si dovezi.

Eu spuneam de cei ce cauta adevarul, pentru ca tu ai scris ca toti spun la fel, deci ca nu s-ar stii adevarul si nu am avea cum sa-l aflam. Dar tu nu cauti, tu crezi ca deja stii adevarul, ca nu exista decat lucrurile materiale. Nu o sa poti vedea altceva doar din dovezi, pentru ca nu ar putea fi nicio dovada care sa te convinga, chiar daca ar fi evidenta. Mai intai trebuie sa iti doresti sa afli adevarul.

dacă dovezile nu pot arata ceva în acest sens, ci doar credinţa "arată", înseamnă că totul este subiectiv.

Cătălin,

Dumitru e un fost credincios care este încă activ pe un forum creștin și ortodox. Cuvintele citite de el aici îi pot schimba hotărîrea și implicit vor avea asupra lui consecințe veșnice. Deci să avem mare grijă ce scriem, pentru că el și alții sînt influențați de postările noastre, chiar și la nivel de subconștient, nu mă refer neapărat la convertiri instantanee.

Dumnezeu rabdă, așteaptă, suferă, speră, iubește. Pe cînd noi...

Hristos a înviat!
Sunt sigură că Dumnezeu nu ar proceda aşa.
Ştiţi care este problema? Că noi, oamenii Îl considerăm pe Dumnezeu ca fiind după chipul şi asemănarea noastră, în loc să conştientizăm faptul că noi suntem creaţi după chipul Său, cu vocaţia de a ajunge la asemănarea cu El prin har şi virtute.
Dacă nouă, oamenilor, ne este atât de greu să acceptăm ideea că unii dintre semenii noştri ar putea ajunge în iad, atunci Dumnezeu are infinit mai multă milă şi iubire faţă de aceştia şi-i poate mântui! Ce-I vom spune lui Hristos, în ziua Juecăţii: "Doamne, nu trebuia să-i mântuieşti pe aceştia, pentru că nu sunt ortodocşi, au crezut în... purgatoriu, în... solla Scriptura etc"? Ar fi nostim să reacţioneze cineva aşa, uimit de mulţimea celor mântuiţi... :)
Hristos Dumnezeu S-a sacrificat pentru întreaga omenire, pentru ca "toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină". Cum i-ar putea lăsa El să se piardă pe cei care, din neştiinţă, au trăit în alte religii?... În Sf. Scriptură se spune clar, deşi într-un alt context (referitor la convertirea păgânilor la creştinism, în contrast cu atitudinea fiilor lui Israel din acea generaţie): "cei cărora nu li s-a vestit despre El, aceia Îl vor vedea şi cei ce n-au auzit Îl vor înţelege".
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Hristos a înviat!
Biserica nu deţine Adevărul, ci Îl mărturiseşte; Adevărul nu este doar o idee, o doctrină etc, ci o Persoană: Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Dezbinarea dintre creştini, aşa cum aţi scris şi dvs, e de la diavol. Tocmai de aceea, ea trebuie depăşită! Până când ne vom mai lăsa învinşi?...

Întru totul de acord cu dvs: Adevărul absolut este Hristos!

Subscriu întru totul mesajului dvs.
Mai mult decât atât, domnul Dumitru îmi spunea, pe un alt topic (nu mai reţin titlul thread-ului), că se află în căutarea adevărului şi că, poate, cineva a formulat cândva adevărul absolut...