cred c-ar fi confesiunea "umanista"! cu toate ca se pierde notiunea a ce vrea sa insemne a fi OM (indiferent de confesiune) :(

Da, pricep. Poate ca unii vor sa pastreze anonimitatea, la care au tot dreptul dar ar putea, mai ales membrii cu vechime sa scrie daca sunt ortodocsi, catolici, protestanti, etc. Astfel am sti cu cine vorbim si am evita multe neintelegeri.
Deci, care va este religia, dragi colegi de forum?

Cine doreste sa isi faca cunoscuta religia o are deja afisata.

Eu mi-am declarat apartenența, la semnătură. :)

E ok daca o declarati la semnatura, mai rau este ca unii nu o au la semnatura dar isi si tin ascunda apartenenta si nu vor nici sa raspunda cand sunt intrebati.

Oare e mai usor sa postezi un filmulet ortodox, decat sa spui "Sunt crestin-ortodox"?
Mie personal imi e mult mai usor sa spun ca sunt ortodoxa. Ma gandesc ca in felul acesta imi va fi mai usor, cand voi sta in fata Domnului Hristos la Judecata.
Dar fiecare sa faca cum doreste inima lui.
P.S. Multumesc, Mirela, pentru sfatul tau impaciuitor:
Oare?!?

Fara nici o aluzie la cineva anume, dar uneori mi se pare ca mult ne amagim, inchipuindu-ne ca suntem ortodocsi. Poate de aceea, unii prefera sa lucreze la faptele ortodoxiei pentru a-si dovedi apartenenta. Multi in tara asta se declara ortodocsi, dar ponegresc Biserica si pe slujitorii ei. Oare aceea ce fel de apartenenta mai poate fi? Sau chiar si atunci cand sustin: "OK, sunt ortodox, dar nu merg la biserica, ci ma rog acasa in felul meu, numai eu si Dumnezeu, n-am nevoie de popi ca sa ma mantuiesc!" Oare de cate ori pretindem ca-L iubim pe Dumnezeu? Dar ce si cat suntem noi dispusi sa facem din toata voia Lui? Un simplu gand rau si deja ne-a indepartat inimaginabil de mult... Iar daca am contabiliza gandurile rele din fiecare zi, poate am realiza ce fel de "ortodocsi" suntem si cat de vrednici suntem de parerea: "Doamne, Tu stii ca Te iubesc!"
Dupa parerea mea, apartenenta trebuie pusa la vedere, mai ales pentru ca ceilalti sa nu aiba dubii in momentul adresarii, dar sa ne straduim pe cat ne sta in puteri sa nu o contrazicem prin faptele noastre. Toti cadem in inselare, dar macar sa nu staruim in acea postura. Bine este sa fim capabili de rabdare si intelepciune cand dam cuiva un sfat. Mai greu este cand se spun cuvinte grele pentru ce avem noi mai sfant pe lume; abia atunci - cred eu - trebuie sa ne detasam de blandete pentru a nu fi partasi prin tacere sau consimtire de dragul pacii!

Mosh-Neagu, asta e un motiv pentru care nu m-am prezantat. Sunt crestin ortodoxa dupa botez, dar sincer, eu ma consider crestina si atat, fara ortodox sau catolic sau protestant sau orice alta confesiune, pentru ca, eu cred in Dumnezeu, Iisus, Maica Domnului. In ceea ce priveste Sfintii, nu pot sa mint si sa zic ca cred in ideea de Sfinti, cu atat mai putin cand vine vorba de cei care au fost sanctificati in anii apropiati zilelor noastre. Le respect contrbutia la credinta, le respect scrierile, ii respct pentru ca au ajutat atatia oameni sa descopere credinta, dar pentru mine raman tot oameni, oameni muuult mai buni decat omul de rand, dar oameni. Am fost judecata si blamata pentru asta de, poate, zeci de ori, dar nici nu vreau sa fiu ipocrita si sa sustin ca cred in ceva/cineva in care nu cred.

In rest, ma numesc Corina, din Mures, sunt proaspat casatorita, am terminat psihologia, insa momentan jobul platit face parte din alta sfera decat din cea in care mi-am terminat studiile, nu de alta, dar din voluntariat nu poti plati facturi. Asa ca imbin placutul cu utilul si merg mai departe :)
Imi place sa ajut oamenii care au nevoie,macar cu o vorba buna, nu neaparat pentru a da dovada de bun crestin (ceea ce oricum nu sunt), cat, mai mult, pentru ca asa mi-e felul; imi place sa vad bucurie in jurul meu, imi place sa vad ca oamenii se inteleg, imi place sa cred ca pe fiecare ne face fericiti si lucruri marunte, ca de exemplu, prima zapada, sau un rasarit de soare, sau o zi de vara in natura in care sa asculti si sa privesti creatia Domnului sau chiar o discutie constructiva pe diferite subiecte.

De multe ori par lupul cel rau in discutii, pentru ca am prostul obicei sa raspund cu aceeasi moneda provocarilor si sa imi sustin punctul de vedere; dar daca eu imi sustin punctul de vedere, nu inseamna ca il impun si altora.
Respect si iubesc oamenii pentru ceea ce sunt, nu pentru apartenanta la o religie/confesiune. Daca omul e de treaba si bun la suflet si ma pot intelege cu el, sau pot discuta fel de fel de subiecte, eu pentru asta il respect, fie ca e reformat, ateu, penticostal sau orice alta credinta.

Toate cele bune tuturor si Dumnezeu sa ne lumineze calea!

Corina şi mai cum?

Eh, acu si tu. Totusi, o doza de anonimat tot mai trebuie, ca doar suntem pe un forum. Corina Mariana :)